BusinessMagazin

Tag: brd

  • Prăbuşirile se adâncesc la bursa românească: Banca Transilvania, minus 9%, BRD, minus 6%. Indicele principal al bursei, la minimul din 2016 încoace

    Prăbuşirea vine ca urmare a faptului că Guvernul PSD intenţionează să taxeze trimestrial activele băncilor, şi nu anual, ceea ce erodează drastic profibailitatea nu doar a băncii de la Cluj, ci a întregului sistem bancar din România.
     
    Taxa pe activele bancare se va calcula şi se va plăti trimestrial, ceea ce înseamnă că la cotaţia medie a Robor din ultimul trimestru al anului trecut, rata anuală a taxei se va situa la 1,2%, a afirmat pentru ZF Darius Vâlcov, consilier al premierului Viorica Dancilă. În aceste condiţii, băncile locale ar urma să plătească în contul taxei pe active circa 5 miliarde de lei în 2019, potrivit calculelor ZF.
     

  • Cea mai NEAGRĂ zi din istorie în România. După PRĂBUŞIREA fără precedent de ieri, lucrurile au scăpat total de sub control la Bucureşti

    Banca Transilvania şi BRD au avut aplicate mecanisme pentru limitele de variaţie a preţului întrucât cererea de cumpărare de acţiuni era aproape inexistentă.

    Banca Transilvania şi BRD, două dintre cele mai tranzacţionate acţiuni de la Bucureşti, s-au prăbuşit miercuri la bursă şi au anulat astfel aproape integral întreg randamentul din 2018, ca reacţie la pachetul de taxe anunţat cu o zi înainte de Ministerul Finanţelor care ar putea înjumătăţi profiturile instituţiilor de credit.
     

  • De ce se prăbuşesc acţiunile Băncii Transilvania şi BRD? “Şocul provine mai degrabă din faptul că cineva s-a putut gândi să confişte jumătate din profiturile băncilor”

    În plus, posibilitatea de retragere din Pilonul II de pensii private este o măsură care afectează nu doar cotaţiile TLV şi BRD, dar şi celalalte companii indiferent de sector în contextul în care cei şapte administratori sunt printre cei mai mari acţionari instituţionali din România.
     
    “Pare ca cineva a redactat aceste măsuri în mod unilateral, fără a se gândi la efecte. Iar efectele încep să apară nu doar pe bursă, ci reprezentanţi ai principalelor industrii vizate au ieşit deja cu reacţii: companiile din energie indică pierderi potentiale, care vor fi în final recuperate de la consumatori, iar sectorul bancar ar transfera mai departe eventuale costuri către clienţi”, spune Cristian Tudorescu, managing partner al Explore Asset Management, pentru ZF.
     

  • BREAKING: BRD a explodat. Lovitură de teatru una dintre cele mai mari bănci din România

    Venitul net bancar s-a majorat cu 11%, la 2,289 milairde lei, impulsionat de veniturile nete din dobânzi, cresterea volumelor si mediul favorabil al ratelor de dobanda.

    La nivelul băncii, profitul net s-a cifrat la 1,137 miliarde lei, în creştere cu 8,9%, iar venitul bancar a avansat la 2,204 miliarde lei, mai mare cu 12,5%. 
     
     “In primele noua luni ale anului 2018, Grupul BRD a obtinut rezultate foarte solide, ce reflecta dinamica comerciala pozitiva si performanta operationala robusta. Cresterea a fost sustinuta de avansul volumelor de credite si depozite pe segmentul retail, de intensificarea tranzactiilor, in timp ce utilizarea tot mai ridicata a solutiilor de banca la distanta confirma eforturile continue de a imbunatati oferta noastra digitala”, a declarat Francois Bloch, Directorul general al BRD Groupe Societe Generale. 
     

  • Tineri manageri de top 2018: Bogdan Brăslaşu, director management procese şi asistenţă reţea unităţi, BRD Groupe Société Générale

    Bogdan Brăslaşu este responsabil de managementul proceselor şi suportul pentru reţeaua de unităţi a BRD, coordonând o echipă de 35 de angajaţi; din rândul realizărilor de anul trecut ale departamentului pe care îl conduce, oferă ca exemple reducerea erorilor operaţionale cu 15%, precum şi reducerea timpului de răspuns la solicitările reţelei cu 20%.

    Despre parcursul său profesional, Bogdan Brăslaşu spune că o decizie importantă, dar nu uşoară pentru el, a fost în 2005, când s-a întors din Franţa, unde îşi începuse cariera, pentru a lucra la BRD. După un an de integrare, perioadă în care a lucrat cu clienţi în diverse funcţii de front şi back office din reţeaua băncii (ghişeu, consilier clientelă, back office, responsabil agenţie), a preluat funcţia de supervizor regional în cadrul departamentului Administrare Reţea. Rolul a presupus interacţiune directă cu agenţiile, numeroase deplasări şi asigurarea relaţiei managementului local cu centrala băncii, explică el. Spre sfârşitul acestei perioade a fost delegat la Chişinău pentru şase luni, cu misiunea integării în grupul Société Générale a Mobias Banca.

    Bogdan Brăslaşu spune că a perceput această experienţă, alături de munca în Franţa, drept cele mai dificile din parcursul său profesional: „Cu siguranţă am depus mai multe eforturi în Franţa şi Moldova pentru a-mi realiza obiectivele. E foarte important să înţelegi cultura diferită de muncă, să te integrezi şi să câştigi încrederea oamenilor cu care lucrezi”.

    Următorul pas în carieră a fost în 2013 preluarea managementului Procese Reţea, fiind responsabil de formarea unei echipe noi de 15 persoane. „După 13 ani, sunt pregătit să îmi asum provocări noi în cadrul BRD într-o zonă extrem de dinamică şi probabil la publicarea acestui articol voi avea o nouă poziţie în zona de marketing – omnichannel & digital”, descrie el următorul pas pe care urmează să îl facă în carieră. Iar peste 10 ani se vede lucrând în continuare în sistemul bancar, dar „unul mult schimbat faţă de ceea ce cunoaştem astăzi, mult mai orientat spre client şi cu soluţii digitalizate”.

    Bogdan Brăslaşu are o licenţă în Business Administration (Academia de Studii Economice din Bucureşti) şi un master în project management obţinut în urma studiilor la Université Paris XII.

    39 de ani

     

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.

     

     

  • Nuclearelectrica va distribui un dividend pe 2017 de 0,90 lei/acţiune

    În urma dezbaterilor, AGA a decis că va distribui un dividend brut de 0,90 lei per actiune, având data planificată pentru plată 28 iunie „către acţionarii înscrişi în Registrul Acţionarilor ţinut de către Depozitarul Central SA la data de inregistrare 8 iunie 2018”.

    „Societatea Naţională Nuclearelectrica SA informează acţionarii că în baza Hotărârii nr. 5 a Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor din data de 25 aprilie 2018, SNN va efectua plata dividendelor aferente exerciţiului financiar 2017, prin intermediul Depozitarului Central SA şi al BRD-Groupe Société Générale (BRD), agentul de plată selectat”, precizează documentul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Topul băncilor din România cu cele mai mari reţele teritoriale

    Băncile cu cele mai extinse trei reţele teritoriale, care depăşesc individual 500 de unităţi, cumulau anul trecut aproximativ jumătate din totalul sucursalelor şi agenţiilor din sistemul bancar. Cumulat cele trei bănci au o reţea de 2.289 de subsidiare.

    Dacă luăm în calcul şi reţelele teritoriale ale Băncii Transilvania şi Raiffeisen Bank, reiese un total de 3.226 de sucursale şi agenţii pentru cele cinci bănci mari, repre­zen­tând peste 70% din totalul subsidiarelor din sectorul bancar.

    La nivelul întregului sistem bancar, numărul sucursalelor şi agenţiilor bancare a coborât la sfârşitul anului trecut la 4.555.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • BRD a obţinut un profit de 414 milioane de lei în primul trimestrul al anului

    BRD a raportat şi o creştere a venitului net bancar (+11,4%), pe toate principalele categorii de venituri, în special ca urmare a evoluţiei robuste a veniturilor nete din dobânzi (+14,2%) datorate efectelor pozitive de volum şi de rate de dobândă, şi evoluţiei ascendente a veniturilor nete din comisioane (+5,2%).

    Cheltuielile operaţionale ale băncii au rămas constante, ducând la o creştere a rezultatului operaţional brut cu 27,5%. De asemenea, BRD a consemnat o creştere comercială robustă: număr mai mare de clienţi activi (+37.000), credite nete în creştere cu 5%, depozite mai mari cu 6%, număr de tranzacţii în creştere.

    „Costul net al riscului a fost pozitiv, generat de recuperări semnificative pe portofoliul de clienţi non-retail, şi de recunoaşterea unor despăgubiri din asigurări”, se mai arată în comunicat. BRD a întregistrat, în trimestrul I 2018, şi o îmbunătăţire continuă a profilului de risc de credit: rata creditelor neperformante de 6,2% la sfârşitul lui martie 2018, faţă de 10,3% la sfârşitul lui martie 2017. Iar gradul de acoperire a creditelor neperformante a fost menţinut la un nivel ridicat (75,4%).

  • Cum se schimbă meseria de bancher

    ”Căutând pe Google imagini cu un bancher din secolul trecut, vei găsi pe cineva cu un stilou, cărţi mari şi care stă aplecat asupra unor foi pline de calcule. Într-o anumită măsură, oamenii tot asta îşi imaginează şi azi când se gândesc la bancheri“, spune François Bloch. ”Chiar dacă în anumite zone imaginea încă există, în altele se schimbă şi cred că se va schimba peste tot. Prin urmare, una din ideile noastre e aceea de a schimba această percepţie – nu doar în România, pentru că e valabil peste tot. De ce e nevoie de acest lucru? Pentru că imaginea e ceva ce folosim în comunicarea cu clienţii, dar e şi ceea ce folosim pentru a atrage talente. Şi e dificil să atragi oameni buni dacă ei percep banca aşa cum sunt imaginile acelea de pe Google.“

    El nu vorbeşte însă doar de proiectarea unei imagini diferite, ci de operarea unor schimbări interne şi de explicarea, către publicul larg, a faptului că banca s-a schimbat. Bankingul e un segment extrem de atractiv, spune francezul, dar lumea nu ştie asta.

    ”Atunci când vorbim de schimbări aduse de tehnologie sistemului bancar, de multe ori ne referim la lucrurile vizibile pentru clienţi. Cel mai bun exemplu e al operaţiunilor pe care astăzi le poţi efectua pe smartphone; când te uiţi la banca de acum zece ani, trebuia să mergi la o sucursală de fiecare dată când trebuia să realizezi o tranzacţie; chiar dacă afară ploua sau ningea, trebuia să mergi până acolo, să stai la coadă şi să vorbeşti apoi cu un reprezentant. Acesta a fost timp de 150 de ani modelul în sistemul bancar“, explică CEO-ul BRD.

    Pe de altă parte, remarcă el, şi tipurile de tranzacţii pe care le poţi derula astăzi sunt mult mai complexe; toate acestea au schimbat în mod fundamental relaţia dintre clienţi şi bancă.

    Există apoi şi schimbările care nu sunt vizibile – cele legate procesele din back-office. Acestea au fost generate de două fenomene: creşterea numărului de tranzacţii în ultimii 20 de ani şi nevoia unui grad mai ridicat de securitate. Prin urmare, era imperativ ca băncile să automatizeze o parte din procesele interne, spune Bloch. El vorbeşte şi de un al treilea motiv, respectiv nevoia clienţilor de a se asigura că tranzacţia a fost dusă la bun sfârşit – un soi de feedback din partea băncii: ”Da, dle client, am primit cererea dvs. de a plăti factura la curent, am efectuat plata, acesta este rezultatul pe care îl puteţi vedea şi în cont“.

    Pentru a putea pune la dispoziţia clienţilor astfel de aplicaţii, a trebuit mai întâi ca procesele din back-office să fie schimbate. ”Sigur că am fost ajutaţi în acest sens şi de dezvoltarea tehnologică; folosim astăzi unelte de dezvoltare sau metode care nu existau în urmă cu 20 de ani, de pildă noi limbaje de programare. Din cauza acestora, avem posibilitatea să facem lucruri pe care nu le puteam face înainte“, spune francezul.

    Tehnologii precum blockchain sunt urmărite cu atenţie, spune CEO-ul BRD, explicând că în cadrul băncii există o echipă dedicată inovaţiei care urmăreşte constant piaţa pentru a înţelege noile tehnologii. Ulterior, oamenii din echipă lucrează alături de cei din alte departamente, încercând să-şi imagineze cum putem aplica aceste noi tehnologii în cadrul băncii. ”Chiar dacă vorbim de o tehnologie care nu a fost dezvoltată pentru sectorul bancar, încercăm să vedem cum poate fi aplicată şi ce beneficii ne-ar putea aduce nouă sau clienţilor noştri. Dacă ajungem la concluzia că o tehnologie ar putea funcţiona, încercăm să pornim un program pilot asociindu-ne uneori cu universităţi în acest sens, pentru că ne place să implicăm comunitatea din jurul nostru şi pentru că poate fi o experienţă foarte bună şi pentru studenţi. Trecem apoi la faza de testare şi dacă tehnologia funcţionează, atunci ea intră în faza de producţie pentru clienţi“, explică François Bloch.

    BRD-SocGen, a treia cea mai mare bancă din România după active, a raportat pentru 2017 cel mai mare profit din sistemul bancar românesc, de 1,38 miliarde lei. Creşterea veniturilor, controlul costurilor şi costul riscului pozitiv au ajutat BRD-SocGen să obţină anul trecut profitul net record, cel mai bun rezultat anual al băncii. Câştigul de anul trecut a fost aproape dublu faţă de nivelul din 2016, apropiat de cel raportat de BRD în anul de boom 2008. La nivelul întregului grup BRD, profitul net a fost anul trecut de 1,41 miliarde lei, în creştere cu 85,3% comparativ cu 2016. Soldul creditelor nete acordate de grupul BRD a crescut anul trecut cu 5,3% faţă de 2016, la 30,3 miliarde lei, evoluţia fiind influenţată în principal de creşterile înregistrate pe retail şi clienţi mari corporativi, segment unde BRD are o cotă de piaţă importantă, potrivit ZF.

    Mai mult de trei sferturi din numărul total al instituţiilor de credit prezente în România, respectiv 28 de bănci, au fost pe profit anul trecut, în timp ce doar şapte au înregistrat pierderi, potrivit datelor de la BNR. Rentabilitatea activelor (ROA) şi rentabilitatea capitalului (ROE) erau la sfârşitul anului trecut de 1,32% şi respectiv 12,68%, în creştere faţă de 2016, dar sub valorile raportate pentru 2008, de boom economic şi explozie a creditării. BRD-SocGen, Banca Transilvania şi BCR, cele mai mari bănci după active, au fost anul trecut pe podium şi în topul celor mai profitabile instituţii de credit de pe piaţa locală. Profitul cumulat al celor mai mari trei bănci locale a însumat 3,2 miliarde lei anul trecut şi a reprezentat mai mult de jumătate din profitul pe întreg sistemul bancar.

    Cum se va schimba sectorul bancar?

    Atunci când vine vorba de modul în care sistemul financiar evoluează şi de schimbările care vor apărea, François Bloch identifică două direcţii principale. În primul rând, pătrunderea în sistem a altor instituţii în afară de bănci: ”Vedem mulţi actori care pătrund în acest sistem bancar, aşa cum sunt fintech-urile (fintech sau financial technology descrie o inovaţie menită să vină în completarea metodelor tradiţionale de livrare a unor servicii financiare; în ultimii ani, termenul a fost folosit pentru a descrie companii ce folosesc tehnologii inovatoare în sectorul bancar – n.red.) sau, mai nou, operatori telecom. Am putea să ne gândim şi la operatorii de energie care vor intra pe piaţa bancară, pentru că legătura cu clientul există. În alte ţări şi marii retaileri îşi fac loc – de exemplu, Carrefour în Franţa – iar asta reprezintă o primă direcţie în care sectorul financiar se îndreaptă.“ În al doilea rând, el aminteşte relaţia dintre bancă şi clienţi. ”Trecem de la un model în care trebuie să te întâlneşti cu bancherii la un model în care noi îţi trimitem servicii pe care tu le poţi folosi. Prin urmare, această relaţie se schimbă; sectorul bancar în sine nu se schimbă, în ultima sută de ani am tot colectat depozite, am tot efectuat tranzacţii, am tot oferit credite – aceste aspecte nu se vor schimba.“

    Privind la serviciile oferite astăzi de fintech-uri, cele mai multe apelează de fapt la bănci, prin parteneriate, pentru a oferi respectivele servicii, explică Bloch. ”Fintech-urile au abilitatea unică de a fi mult mai rapide, mai agile în livrare. Au abilitatea de a înţelege tendinţele şi de a vedea ceea ce anume cere clientul. Pentru noi e mult mai dificil, pentru că avem un business de condus, avem 2,3 milioane de clienţi pe care trebuie să îi servim zilnic. Responsabilitatea mea principală e faţă de aceştia, iar abia apoi de a transforma banca, de a progresa şi de a oferi noi servicii. Fintech-urile nu au clienţi, ele oferă doar soluţii, şi acesta e şi motivul pentru care nu sunt reglementate.“

    Bancheri în epoca tehnologiei

    ”Obişnuiesc să spun că astăzi angajăm oameni pentru poziţii care nu existau în urmă cu cinci ani, iar peste cinci ani vom angaja oameni pentru slujbe care nu există astăzi“, descrie François Bloch modul în care automatizarea proceselor se va răsfrânge asupra angajaţilor din bancă. ”Atunci când se gândesc la automatizare, oamenii au tendinţa să creadă că asta presupune o reducere a numărului de angajaţi. Eu o privesc din alt punct de vedere: la nivel micro s-ar putea să vedem o astfel de reducere, pentru că unele sarcini trebuie automatizate; dar vedem de asemenea şi apariţia unor noi joburi în bănci.“ Spre exemplu, spune el, autorităţile cer din ce în ce mai mult control, iar asta duce la apariţia unor noi posturi. Prin urmare, impactul real asupra departamentelor de resurse umane nu va însemna reducerea numărului de angajaţi, ci pregătirea sau specializarea unor oameni pentru poziţii noi.“

    François Bloch crede totuşi că şi dacă un client nu mai apelează la sucursale pentru tranzacţii, acesta va avea nevoie să interacţioneze, uneori, faţă în faţă, cu angajaţii din filiale. El aminteşte de acea componentă a bankingului direct legată de consultanţa oferită clienţilor, indiferent că este vorba de persoane fizice sau corporaţii. ”Spre exemplu, dacă vrei să investeşti noi te putem sfătui în această direcţie. Una din funcţiile băncii e să explice care sunt diferenţele între produse, ce riscuri presupune fiecare produs, astfel încât clientul să poată lua o decizie în cunoştinţă de cauză. E foarte dificil să oferi un astfel de serviciu pe smartphone, vei avea în continuare nevoie de o persoană care să ofere sfaturi. Mai exact, sucursalele trec de la un model bazat pe servicii la un model bazat pe consultanţă. Nu automatizarea va decide dacă închidem sau nu o sucursală, ci o analiză asupra rolului pe care sucursala îl are în contextul economic respectiv“, remarcă francezul.

    În ceea ce priveşte evoluţia BRD în 2018, François Bloch nu se aşteaptă să vadă o creştere a creditării pentru persoane fizice la fel de rapidă ca şi cea din 2017. ”Pe de altă parte, creditele pentru companii cresc, iar acesta e un semn extrem de bun. E important de spus că o parte importantă a clienţilor apelează la credite în lei şi nu în euro, e o tendinţă valabilă la nivelul întregului sector bancar“, notează el. În ceea ce priveşte strategia de dezvoltare, CEO-ul BRD spune că dimensiunea actuală a businessului e potrivită pentru piaţa din România, aşa că nu se află în postura de a câştiga cotă de piaţă cu orice costuri.

  • Mihai Purcărea, BRD Asset Management: Dacă strategia legată de Pilonul 2 de pensii va fi ca în Polonia, o să fie bine

    „În Polonia, schimbarea de politică legată de fondurile de pensii a avut un impact neglijabil în piaţă. Fondurile lor de pensii sunt investitori masivi în acţiuni şi au naţionalizat doar partea de investiţii în titluri de stat. Oamenii au avut de optat ce fac mai departe. Dacă se va aplica şi la noi aceeaşi strategie, nu vor fi probleme“, a spus Mihai Purcărea la ZF Live.

    El a atras atenţia că deocamdată nu este clar ce se va întâmpla cu fondurile de pensii private în România, fiind un grad mare de incertitudine pe această zonă. „Fondurile de pensii sunt investitori masivi în acţiuni, deci dacă ele dispar, companiile nu vor mai avea cui să vândă dacă vor să atragă finanţare pe bursă“.