BusinessMagazin

Tag: BP

  • BP vrea să obţină 7,9 miliarde dolari din vânzarea unor active petroliere în Golful Mexic

    Producătorul de petrol, al doilea ca mărime în Europa după Royal Dutch Shell, a pregătit date preliminare pentru eventualii cumpărători, referitoare la exploatările care vor fi vândute.

    Din cauza taxelor care vor fi plătite de cumpărător, BP va obţine în urma vânzărilor de active 5-6 miliarde de dolari, a spus una dintre surse, citată de Bloomberg.

    Exploatările prevăzute să fie vândute, fără importanţă strategică pentru BP, deţin rezerve dovedite de circa 120 milioane de barili de petrol şi au produs în primul trimestru 58.000 de barili pe zi.

    Directorul general al BP, Bob Dudley, intenţionează să vândă active în valoare de 38 de miliarde de dolari până la sfârşitul anului viitor, după accidentul produs la puţul Maconco, cea mai gravă deversare de petrol offshore din istoria Statelor Unite, care a dus la scăderea cu 25% a capitalizării de piaţă a grupului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gazoduct concurent pentru Nabucco? BP analizează un proiect care ar trece tot prin România

    Proiectul BP este noul intrat într-o competiţie acerbă pentru construcţia unei rute de aprovizionare cu gaze din regiunea Mării Caspice, care ar reduce dependenţa Europei de gazele ruseşti, potrivit cotidianului britanic Financial Times (FT). Până în prezent, existau trei proiecte importante, fiecare urmând să schimbe puternic sectorul energetic european prin construcţia unui “coridor sudic” către câmpul gazeifer Şah Deniz din Azerbaidjan, dezvoltat de şapte companii, între care şi BP.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Exxon câştigă, BP pierde în războiul pentru petrolul rusesc din Arctica

    Premierul Vladimir Putin a anunţat că firmele semnatare vor investi 3,2 miliarde de dolari în aceste exploatări, considerate virtuale mine de aur pentru orice companie petrolieră cu tehnologie suficient de performantă încât să aibă acces la ele. În cazul Rosneft, avantajul este că beneficiază de tehnologia superioară a Exxon, cel mai mare producător de petrol din lume, iar exploatarea se va face printr-o societate mixtă unde compania rusească are 66,7% din acţiuni.

    În afară de Exxon şi Rosneft, de câştigat din afacere are şi preşedintele Barack Obama, care a fost criticat de opozanţii săi republicani pentru că de la apelul lui din 2009 pentru o “resetare” a relaţiilor cu Rusia nu s-a întâmplat nimic spectaculos în relaţiile economice dintre ţări. Totuşi, pentru administraţia democrată ar putea să apară probleme în Congres, întrucât acordul le oferă celor de la Rosneft dreptul de a cumpăra participaţii la cel puţin şase proiecte ale Exxon din Golful Mexic şi Texas, ceea ce ar putea trezi vigilenţa republicanilor, care ar cere Comitetului pentru Investiţii Străine să studieze termenii acordului şi eventual să-l blocheze, pe motiv că generează riscuri de securitate economică.

    Perdantul cert al afacerii este grupul BP (British Petroleum), ale cărui planuri de a fora în Arctica împreună cu Rosneft, pe punctul de a se concretiza în ianuarie, au fost blocate în luna mai de către Mihail Fridman, Viktor Vekselberg, Leonid Blavatnik şi Gherman Han, miliardarii ruşi proprietari ai TNK, compania petrolieră cu care BP a format în 2003 societatea mixtă devenită al treilea producător de petrol din Rusia şi unul dintre primii zece pe plan mondial.

    Iar ca înfrângerea să fie completă, imediat după semnarea acordului cu Exxon, poliţia a organizat o percheziţie brutală de două zile la sediul BP din Moscova, căutând documente ale negocierilor între BP şi Rosneft. Percheziţia a avut legătură cu un proces intentat contra BP de o parte dintre acţionarii minoritari ai TNK-BP, care consideră că s-au ales cu o pierdere potenţială de cel puţin 3 miliarde de dolari fiindcă planul BP de a fora în Arctica împreună cu Rosneft a eşuat.

  • Petrolul descoperit anul trecut la nivel mondial poate acoperi doar 20% din consum

    BP noteaza, in Raportul Statistic anual privind industria
    energetica globala, ca rezervele dovedite de petrol au crescut anul
    trecut la nivel mondial cu doar 6 miliarde de barili, la 1.383
    miliarde de barili.In acelasi timp, productia de petrol a urcat la
    82 milioane de barili pe zi, adica 29,9 miliarde de barili pentru
    intregul an.

    Consumul mondial de petrol a crescut din nou anul trecut dupa
    doi ani consecutivi de declin, de la 84,7 milioane barili pe zi la
    87,4 milioane barili pe zi. Astfel, consumul global de petrol a
    totalizat anul trecut aproape 32 miliarde de barili.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce a lasat in urma cea mai mare deversare de petrol a secolului (GALERIE FOTO)

    Platforma petroliera Deepwater Horizon a explodat la 20 aprilie
    2010, in golful Mexic, iar scurgerile de titei, care au atins 16
    milioane de litri pe zi, au continuat, conform specialistilor, pana
    in luna august. British Petroleum a estimat plata a peste sase
    miliarde de dolari pentru ecologizarea zonei, iar sanctiunile
    suplimentare nu au intarziat sa apara.

  • Topul scandalurilor de business din 2010 (SLIDESHOW)

    De pe lista intocmita de CNNExpansión lipsesc repetatele
    scandaluri legate de felul cum Facebook (nu) protejeaza
    confidentialitatea datelor postate de membrii retelei. Nu lipseste
    insa modul in care Google a capitulat in fata presiunilor Chinei,
    preferand sa accepte politica antidemocratica a guvernului de la
    Beijing decat sa-si piarda afacerile din aceasta tara.



    Cat despre scandalul WikiLeaks, pe acesta il vom gasi undeva in
    coada listei, pentru simplul motiv ca a inceput cel mai tarziu
    intre toate, iar grosul dezvaluirilor cu impact financiar este
    asteptat abia pentru 2011.

  • BP ar putea vinde cea mai mare retea de benzinarii din Germania pentru 2 mld. Euro

    Mutarea face parte din programul de vanzari de active prin care
    compania spera sa obtina 30 miliarde de dolari in urmatoarele 18
    luni, pentru a acoperi costurile ce tin de poluarea cu petrol din
    Golful Mexic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nota de plata pentru dezastrul petrolier din Golf a urcat la peste 3 mld. dolari


    Cititi mai multe     pe www.zf.ro

  • Orizontul din adancuri

    Nu este prima data cand se intampla un accident industrial, insa
    cazul exploziei platformei Deepwater Horizon si a milioanelor de
    barili de titei care s-au scurs in Golful Mexic provocand un
    adevarat dezastru ecologic este oarecum special prin faptul ca este
    primul incident major care se petrece in “epoca internetului”. In
    plus, putem pune la socoteala faptul ca tara cea mai afectata este
    Statele Unite si avem viziunea unui alt dezastru: cel al imaginii
    publice a companiei BP (fosta British Petroleum), cea care exploata
    platforma si, prin urmare, este responsabila pentru pagubele
    produse.

    Ce vreau sa spun este ca democratizarea posibilitatilor de
    exprimare publica pe care internetul le-a facut posibile, conjugate
    cu posibilitatile de informare mult mai largi, cu faptul ca
    lucrurile se petrec intr-o tara in care internetul este accesibil
    pentru toata lumea, pot sa creeze un curent de opinie devastator
    pentru imaginea unei companii, fie ea si una de dimensiunile
    BP.

    Daca in cazul Amoco Cadiz – care a afectat coasta franceza in 1978
    – informatia venea doar din mass-media, in cazul BP avem de-a face
    cu o reactie publica mult mai ampla si mai angajata. De exemplu,
    pagina “Boycott BP” din Facebook are deja peste 700.000 de fani
    care indeamna lumea intreaga sa boicoteze produsele BT si ale
    marcilor detinute de aceasta (printre care Castrol si Aral).

    Tot internetul a facut publice si initiative asemanatoare din
    partea unor celebritati (formatia Korn, Lady Gaga, Creed) sau ale
    unor grupuri ecologiste, in frunte cu Greenpeace, ai carui
    activisti au afisat la sediul BP un steag cu sigla companiei
    manjita cu petrol si cu inscriptia “British Polluters”. Chiar daca
    boicotul nu va fi masiv, el vine intr-un moment in care compania
    cheltuieste sume uriase pentru a curata Golful Mexic (peste 1,5
    miliarde de dolari, dupa unele date nu foarte recente), dupa care
    vor urma foarte probabil sanctiuni si despagubiri imense. O
    situatie deloc de invidiat.

    Faptul ca internetul a jucat un rol foarte important in acest caz o
    dovedeste chiar reactia serviciilor de relatii publice ale BT, care
    au pornit o campanie de salvare a blazonului sifonat tot pe
    internet. Surprinzator – dar logic din perspectiva companiei – BT a
    utilizat serviciul de publicitate Google AdSense/AdWords, cumparand
    practic majoritatea expresiilor pe care publicul de foloseste in
    cautari referitoare la catastrofa: “Deepwater Horizon”, “Oil
    Spill”, “BP” si altele asemenea. In felul acesta, in fruntea listei
    de rezultate la cautari bazate pe astfel de expresii apare un anunt
    BP cu titlul “BP Oil Spill Response” care invita vizitatorii sa
    urmeze link-ul catre site-ul companiei pentru a afla mai multe
    despre eforturile pe care le face BP pentru a opri scurgerea,
    pentru a curata golful si pentru a-i ajuta pe cei afectati.

    Aceeasi campanie se deruleaza si prin serviciul similar de la
    Yahoo!, in paralel cu alte cateva initiative in web. Deoarece
    achizitionarea cuvintelor-cheie la Google AdWords se face printr-un
    sistem automat de licitatie, pretul expresiilor cumparate de BP a
    crescut simtitor (explicabil si prin interesul public crescut), asa
    ca sumele platite de companie in aceasta campanie se ridica dupa
    estimarile analistilor la circa 10.000 de dolari pe zi.
    Specialistii in marketing si relatii publice sunt de parere ca
    miscarea este inteligenta si ca merita fiecare cent – sistemul de
    plata este pay-per-click, deci pretul platit este proportional cu
    numarul vizitatorilor care au urmat link-ul, deci au avut ocazia sa
    afle si “vestile bune”.

    Insa campania purtata prin sistemele de publicitate contextuala nu
    a fost scutita de critici si suspiciuni (destul de explicabil,
    avand in vedere starea opiniei publice americane). Unii spun ca BP
    ar fi facut mai bine sa foloseasca acesti bani pentru a ajuta pe
    cei afectati in mod direct de dezastru, dar acest gen de reactii
    este oarecum tipic. Altii au pus in discutie aspectele etice. Este
    corect ca opinia “acuzatului” sa fie cea mai vizibila in zonele
    cele mai populare ale internetului? Cu atat mai mult cu cat
    studiile au dovedit ca o buna parte din public nu prea face
    diferenta intre rezultatele sponsorizate si cele obisnuite
    furnizate de motoarele de cautare… In fine, au fost si unii care
    s-au indoit chiar de modul in care BP a folosit serviciile de
    publicitate pentru a fi cat mai vizibili si pentru a atenua vocile
    critice.

    Pana la urma, BP nu a facut altceva decat sa cheltuiasca in cel mai
    eficient mod posibil o suma foarte modesta (circa 50 de milioane)
    pentru a salva ceva mult mai scump: valoarea brandului.

  • BP a cheltuit pana acum 2,35 miliarde dolari pentru a tine sub control deversarea de petrol din Golful Mexic

    Compania a anuntat ca a reusit sa recupereze 365.500 de barili
    de petrol, doar joi reusind colectarea a 16.830 barili.


    Cititi mai multe     pe www.zf.ro