BusinessMagazin

Tag: bomba

  • Bomba cu ceas din curtea Ministerului Finanţelor: deficitul bugetar a ajuns în S1 la 15 miliarde de lei, cu 138% mai mare faţă S1 2017. Cheltuielile cu salariile au crescut în iunie faţă de iunie trecut cu 34%

    Premierul Viorica Dăncilă a prezentat, în urmă cu câteva zile, bilanţul ei la şase luni de mandat, folosind date care nu erau publice.
     
    Astfel, ea a arătat că veniturile consolidate ale statului au crescut, la sase luni, an/an, cu peste 12%, lucru adevărat. Dar a trecut sub tăcere că aceste venituri sunt „venituri extraordonare” (în primul rând pentru că subvenţiile agricole de peste 7 miliarde de lei sunt trecute la venituri, dar ei nu sunt banii bugetului), în vreme ce veniturile fiscale sunt în scădere, minus 0,1% la şase luni.
     
    De asemenea, premierul a trecut sub tăcere că deficitul bugetar a ajuns la 1,6% din PIB – 15 miliarde de lei. De obicei, statul face deficit în a doua parte a anului, pentru a se încadra în ţinta de deficit convenită cu UE, de 3% din PIB. În primele şase luni din 2017, deficitul bugetar a fost de 6,3 mld. lei (0,77% din PIB).
     

  • Isărescu ARUNCĂ bomba în această dimineaţă: Ce se va întâmpla cu creditele IPOTECARE

    Există trenduri de supraîndatorare în segmentul persoanelor cu venituri sub salariul mediu. La finele anului trecut, gradul de îndatorare raportat la venituri era de 51%. Gândiţi-vă bine la cifra aceasta.
     
    Ce a mai declarat Mugur Isărescu în cadrul evenimentului:
     
    – De multe ori excesele pe care le percepem sunt dintr-o mediatizare excesivă. Cred că media trebuia să îşi pună o întrebare – care e rolul nostru în calmarea situaţiei din România.
     
    – Problemele bancare nu sunt dezbătute separat ci în relaţie cu economia. De multe ori, mai ales în ultimele ieşiri publice, am atacat un subiect, şi anume evoluţia intermedierii financiare.
     
    – Cred că este cunoscut faptul că avem cel mai scăzut grad de intermediere dintre ţările membre. Este 27% la finele lui 2017. S-ar putea ca anul acesta să se inverseze uşor, nu datorită evoluţiei spectaculoase a creditării ci din cauza faptului că economia tinde să decelereze, iar trendul arată că în aceste perioade avem intermediere mai mare. Aş spune totuşi că o astfel de evoluţie, nu indică numai faptul că în România creditarea are probleme sau mai ales că nu are o perspectivă. Dimpotrivă. Factorii majori care au scăzut intermedierea financiară sunt tocmai cei care creează  premize pentru o dezvoltare sănătoasă în viitor.

    – Procesul de curăţare a bilanţurilor băncilor explică în bună măsură contracţia creditelor în valută din ultimii ani care a contrabalansat fluxul de credite noi în lei. Este vorba de schimbarea de paradigmă la filiale bancare a grupurilor europene în sensul deplasării spre  modelul bazat pe resurse locale, mai puţin vulnerabil la contagiune.

    – Lichidatea este situată confortabil peste limitele expuse trimestrial. Au fost şi momente de exces de licciditate pe care le-am tolerat, ceea nu prea face o bancă centrală. Aţi văzut că s-au schimbat unele lucruri.

    – Există potenţial de expansiune a creditării către companii. Mai mult, creditul direcţionat către investiţii productive mi se pare un mod inteligent în care poate fi amorsat un cerc virtuos între credit-investiţii-productivitate, care să plasesze economia pe o traiectorie de creştere sustenabilă spre beneficiul tuturor. Modelul prevalent în activitatea de creditare până în prezent, orientat spre retail şi creditarea gospodăriilor, neglijarea cuvantului corporate nu cred ca este optimă nici din perspectiva cercului virtuos, şi nici din cea a unei creditari sănătoase şi sustenabile.

     

  • Isărescu ARUNCĂ bomba în această dimineaţă: Ce se va întâmpla cu creditele IPOTECARE

    Există trenduri de supraîndatorare în segmentul persoanelor cu venituri sub salariul mediu. La finele anului trecut, gradul de îndatorare raportat la venituri era de 51%. Gândiţi-vă bine la cifra aceasta.
     
    Ce a mai declarat Mugur Isărescu în cadrul evenimentului:
     
    – De multe ori excesele pe care le percepem sunt dintr-o mediatizare excesivă. Cred că media trebuia să îşi pună o întrebare – care e rolul nostru în calmarea situaţiei din România.
     
    – Problemele bancare nu sunt dezbătute separat ci în relaţie cu economia. De multe ori, mai ales în ultimele ieşiri publice, am atacat un subiect, şi anume evoluţia intermedierii financiare.
     
    – Cred că este cunoscut faptul că avem cel mai scăzut grad de intermediere dintre ţările membre. Este 27% la finele lui 2017. S-ar putea ca anul acesta să se inverseze uşor, nu datorită evoluţiei spectaculoase a creditării ci din cauza faptului că economia tinde să decelereze, iar trendul arată că în aceste perioade avem intermediere mai mare. Aş spune totuşi că o astfel de evoluţie, nu indică numai faptul că în România creditarea are probleme sau mai ales că nu are o perspectivă. Dimpotrivă. Factorii majori care au scăzut intermedierea financiară sunt tocmai cei care creează  premize pentru o dezvoltare sănătoasă în viitor.

    – Procesul de curăţare a bilanţurilor băncilor explică în bună măsură contracţia creditelor în valută din ultimii ani care a contrabalansat fluxul de credite noi în lei. Este vorba de schimbarea de paradigmă la filiale bancare a grupurilor europene în sensul deplasării spre  modelul bazat pe resurse locale, mai puţin vulnerabil la contagiune.

    – Lichidatea este situată confortabil peste limitele expuse trimestrial. Au fost şi momente de exces de licciditate pe care le-am tolerat, ceea nu prea face o bancă centrală. Aţi văzut că s-au schimbat unele lucruri.

    – Există potenţial de expansiune a creditării către companii. Mai mult, creditul direcţionat către investiţii productive mi se pare un mod inteligent în care poate fi amorsat un cerc virtuos între credit-investiţii-productivitate, care să plasesze economia pe o traiectorie de creştere sustenabilă spre beneficiul tuturor. Modelul prevalent în activitatea de creditare până în prezent, orientat spre retail şi creditarea gospodăriilor, neglijarea cuvantului corporate nu cred ca este optimă nici din perspectiva cercului virtuos, şi nici din cea a unei creditari sănătoase şi sustenabile.

     

  • Bomba demografică ar putea distruge în 30 de ani finanţele Germaniei, cea mai mare economie a Europei

     

    Dacă actualele tendinţe demografice continuă, în 2035 se va ajunge ca numărul de muncitori şi cel al persoanelor de peste 65 de ani să fie egal. În 30 de ani, îmbătrânirea populaţiei va consuma toate rezervele financiare ale Germaniei. Aşa spun cele mai noi proiecţii.
    Actualul sistem de pensii din Germania nu este sustenabil, deoarece milioane de persoane urmează să se pensioneze, în timp ce populaţia se micşorează. În absenţa reformelor, datoria publică ar putea ajunge atât de mare încât o va eclipsa pe cea a Greciei în câteva decenii, arată un studiu care face ecou în presa germană.

    Poate că nu pare aşa, dar cei mai buni ani ai Germaniei s-ar putea să fi trecut. Este cunoscut de zeci de ani faptul că populaţia ţării îmbătrâneşte. Ca urmare, ponderea pensionarilor în populaţia totală devine o povară tot mai mare pentru finanţele publice. Un nou studiu realizat de Fundaţia Bertelsmann arată cât de gravă ar putea deveni problema în doar câteva decenii dacă nu se face nimic în legătură cu aceasta. Tabloul este sumbru.

    Studiul prevede că, în condiţiile în care milioane de baby-boomeri se vor retrage din câmpul muncii în următorii ani, excedentul bugetar al guvernului de la Berlin va dispărea încă din 2020. Iar de acolo toate vor merge din rău în mai rău. Studiul, văzut de publicaţia germană

    Handelsblatt, a fost prezentat într-o conferinţă a comisiei guvernamentale privind pensiile.
    Analiza a găsit că în timp ce în 2020 vor exista trei oameni care muncesc pentru fiecare persoană de peste 65 de ani, raportul va scădea la 1:1 până în 2035. Acest lucru nu este deloc bun pentru o ţară în care pensiile, asistenţa medicală şi asistarea bătrânilor sunt în mare parte finanţate prin contribuţii sociale obligatorii plătite de cei care muncesc.

    Conform estimărilor, contribuţiile lor ar urma să urce la aproape 50% din veniturile până în 2040, de la 40% în prezent, dacă Berlinul nu reuşeşte să-şi reformeze sistemul de pensii.

    Acest lucru nu va fi suficient pentru a menţine finanţele germane pe linia de plutire. Începând cu anul 2040, ţara va fi zguduită de o explozie a deficitului bugetar şi a datoriei publice, potrivit analizei citate. Până în 2032, deficitul celei mai mari economii a Europei va depăşi limita de 3% stabilită prin tratatele Uniunii Europene. Iar până la sfârşitul anilor 2040 va sări la 9% din PIB-ul ţării.

    Urmarea va fi că datoria guvernului de la Berlin va începe să crească din nou în mai puţin de două decenii, la 80% din PIB până în 2040 şi la 208% în 2060. Datoria, raportată la mărimea economiei, o va depăşi pe cea actuală a Greciei, ţară care a ajuns în pragul falimentului din cauza supraîndatorării. „Finanţele publice ale Germaniei, sub legile actuale, nu sunt sustenabile”, subliniază studiul.

    De asemenea, analiza extrapolează faptul că până în 2080 Germania va acumula o datorie echivalentă cu 467% din PIB-ul său. Desigur, acestă proiecţie este puţin probabil să fie exactă. La fel este cazul celor mai multe previziuni pe o perioadă lungă de timp. Însă extrapolarea arată cât de periculoasă este tendinţa actuală.

    Cu toate acestea, economistul Martin Werding de la Bertelsmann, cel care a scris studiul, este destul de încrezător că previziunile sale, care ajung până în 2040, sunt credibile.

    El crede că nu se pot face prea multe pentru a schimba traiectoria. Economistul şi-a bazat calculele pe premise destul de conservatoare: creştere a PIB mai mare de 1% pe an în deceniile următoare, migraţie netă la 150.000 de persoane anual şi o rată a natalităţii de 1,4 copii per femeie. Dar, observă Werding, „evoluţia costurilor şi a contribuţiilor rămâne aproape identică până în 2040, indiferent de scenariul demografic”. Piaţa forţei de muncă în plină expansiune, creşterea natalităţii şi imigraţia ridicată din Germania din ultimii ani au redus doar puţin riscurile demografice pe termen lung, a descoperit el.

    Aceste constatări se izbesc de politicile pe care guvernul german le-a adoptat în ultimii ani. Ministerul Muncii şi-a făcut rezerve pentru a susţine costurile sistemului de pensii până în 2030, astfel încât până atunci statul-providenţă este viabil din punct de vedere financiar. Dar, după aceea, va fi ca un salt în necunoscut.

    Pe termen mai lung, Germania poate atenua impactul acestei evoluţii prin încurajarea mai multor femei şi a pensionarilor să intre pe piaţa muncii. Însă guvernul nu face prea multe în această direcţie. În ultima campanie electorală, economiştii au cerut creştin-democraţilor conservatori ai cancelarului Angela Merkel să înceapă o discuţie privind ridicarea vârstei legale de pensionare la 70 de ani de la 67 de ani în prezent. Dar apelurile lor s-au izbit de urechi surde.

    De asemenea, Germania va avea nevoie de o rată a natalităţii mai ridicată şi de mai mulţi imigranţi pentru a ocupa posturile lăsate libere de baby boomerii care se pensionează. Aceasta înseamnă că guvernul va trebui să cheltuiască mult mai mult pentru educaţie, pregătire profesională, integrare şi pentru politica familială, în loc să acumuleze excedente bugetare.
    Sau Berlinul ar putea continua să facă ceea ce a făcut până acum: adică nimic şi să spere că lucrurile se vor rezolva ca prin magie. Poate de aceea, comisia guvernamentală pentru pensii a ales să se reunească la sediul central din Berlin al Bisericii Luterane din Germania  comisarii se vor ruga pentru un miracol care să-i salveze pe nemţi, scrie Handelsblatt.

    Un alt studiu, realizat de institutul de cercetare Prognos pentru Asociaţia Industriei din Bavaria, a găsit că în 2030 Germania se va lovi de un deficit de personal calificat de 3 milioane de persoane. Este o prognoză sumbră, notează Thelocal.de. Zece ani mai târziu, deficitul se va umfla la 3,3 milioane de persoane. Una din principalele cauze este îmbătrânirea populaţiei.

    „Ca rezultat al schimbărilor demografice, situaţia de pe piaţa muncii se va înrăutăţi considerabil în următorii 10-20 de ani”, explică Oliver Ehrentraut, autorul studiului. Şi aceste evaluări iau în considerare fluxul de muncitori veniţi din străinătate.
    Însă experţii implicaţi în analiză cred că tendinţa poate fi inversată dacă se acţionează urgent, la nivel politic şi în economie. Pentru a închide deficitul, spun cercetătorii, este nevoie ca pregătirea vocaţională să fie promovată concentrat acolo unde este cel mai probabil să dea roade: în rândul tinerilor.

    Pentru cei cu loc de muncă, ar fi nevoie de o pregătire mai eficientă care să-i ajute să ocupe poziţii noi create în fabrică de îmbunătăţirea tehnologiei.

    După concediul parental, femeile şi bărbaţii ar trebui sprijiniţi în timpul perioadei de tranziţie. De asemenea, bătrânii ar trebui motivaţi să muncească mai mulţi ani, în timp ce salariaţii cu jumătate de normă ar trebui să-şi extindă programul de muncă săptămânal.
    Angajatorii sunt îngrijoraţi de tendinţele demografice.

    La începutul anului, o reclamă de o pagină a apărut în două dintre cele mai citite ziare germane: imaginea unui copil nenăscut în pântecul mamei. Reclama a fost plătită de o organizaţie germană, Iniţiativa Noua Economie Socială de Piaţă, un grup de lobby cu relaţii apropiate cu asociaţiile angajatorilor. Titlul de deasupra copilului spunea: „Planurile tale de pensie sunt cel mai mare duşman al meu”. Scopul mesajului era de a cere oricărei coaliţii de guvernare să nu majoreze nivelul contribuţiilor la asigurări sociale într-o ţară în care acestea sunt deja ridicate. Sunt mulţi analişti şi organizaţii, unele de lobby pentru angajatori, care propun ca soluţie pentru dezamorsarea bombei demografice a imigranţilor.

    Însă „valuri mari de refugiaţi nu ne vor ajuta prea mult”, spune Martin Werding, profesor de finanţe publice şi politici sociale la Universitatea Ruhr din Bochum. El apreciază că migraţia constantă este cea mai bună, însă în această privinţă ar trebui insistat pe persoanele ale căror abilităţi profesionale sau intelectuale le-ar permite să se integreze rapid în forţa de muncă. În ultimii ani a crescut numărul de imigranţi cu astfel de calităţi, dar şi numărul total de refugiaţi, de un milion începând cu 2015.  

    „Din 2010, vedem că mult mai mulţi străini contribuie la sistemul de pensii al Germaniei”, spune Gundula Rossbach, preşedintele Uniunii Asigurătorilor de Pensii din Germania. Majoritatea acestor salariaţi vin din alte state membre ale UE, atraşi de boomul de pe piaţa germană a muncii. Tot aceşti oameni au făcut ca populaţia Germaniei să crească în ultimii şase ani de la 80,3 milioane la 82,8 milioane de persoane. Însă migraţia nu este medicamentul minune pentru problemele demografice ale Germaniei.

    Unul din motive este că muncitorii străini, pe lângă faptul că plătesc pentru sistemul german de pensii, au dreptul de a-şi accesa planurile de pensii din ţările de unde au venit.

    Pentru ca efectul să fie pozitiv, aceşti muncitori străini trebuie să rămână în Germania şi să facă copii acolo. Astfel, s-ar atenua impactul natalităţii scăzute din rândul populaţiei de origine germană, iar copiii ar ajunge să contribuie la sistemul german de pensii.

    Însă adevărul brutal este că niciun model de imigraţie nu poate petici în întregime găurile din sistemul german de pensii, conluzionează  Handelsblatt. 

  • Începe din nou măcelul pe pieţele bursiere. Donald Trump a detonat o nouă bombă comercială

    Bursa din Shanghai a scăzut cu 3,78%, în timp ce indicele Hang Seng al bursei din Hong Kong a înregistrat un declin de 2,78%. Asia Dow a scăzut cu 1,78%, iar Nikkei 225 al bursei din Tokyo a scăzut cu 1,77%. 
     
    La ora transmiterii acestei ştiri, bursa din Londra scăzue cu 0,58%, în timp ce bursa din Frankfrut a înregistrat un declin de 1,45%, iar cea din Franţa de 1,16%. Indicele european Stoxx 600 a scăzut cu 0,87%, în condiţiile în care pieţele de capital şi-au mai revenit faţă de nivelul de deschidere. 
     
    ”Momentan încă suntem la capitlul ameninţărilor legate de un război comercial, dar riscurile clar se accentuează, iar pieţele financiare nu apreciază asta”, a spus Chris Bailey, strateg european la Raymond James. ”Deschiderea burse din SUA va fi critică pentru a vedea dacă avertismentul lui Trump şi răspunsul Chinei chiar pot să zguduie consensul din piaţa americană, că totul este în regulă”, a adăugat el. 
     
    Futures pentru acţiunile americane au scăzut puternic marţi, în condiţiile în care piaţa globală a primit o lovitură puternică din partea declaraţiilor preşedintelui Trump. Indicele Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 391 de puncte (minus 1,46%), în timp ce S&P 500 a scăzut cu 1,21%. 
     

  • LOVITURĂ DE PROPORŢII dată de DNA în această dimineaţă! Bomba a “explodat” când nimeni nu credea că cineva se mai poate atinge de el!

    Publicaţia noastră a descoperit că la MTS au ajuns, în urmă cu aproximativ două săptămâni, nişte cereri ale procurorilor DNA, care doresc să afle detalii despre statutul juridic al FRF, despre situaţia Comitetului Executiv şi alte informaţii de natură să clarifice legalitatea în care s-a aflat, după 2014, conducerea federaţiei. ProSport a cerut lămuriri pe această temă chiar de la Ministerul Tineretului şi Sporturilor. Instituţia a confirmat informaţiile: „În legătură cu solicitarea dumneavoastră, vă informăm că nu vă putem da detalii sau alte amănunte în legătură cu solicitarea DNA, fiind vorba despre o cercetare în curs. Pentru alte informaţii vă rugăm să vă adresaţi parchetului respectiv“.

    Comitetul Executiv a fost declarat definitiv ilegal de instanţe în 2015, dar a continuat să ia decizii care implicau cheltuieli de milioane de euro

    Plângerile la adresa lui Burleanu şi a conducerii FRF au început să sosească la DNA astă-toamnă. ProSport a dezvăluit în exclusivitate, la momentul respectiv, demersul lui Tudor Iacov, preşedinte la Progresul Bucureşti. Vexat de faptul că Burleanu şi comisiile FRF acoperă ilegalităţile comise în interiorul AMFB şi tolerează chiar infracţiuni de corupţie şi dare de mită (secretarul general al AMFB, Claudiu Baboia, a fost şi condamnat, între timp, dar continuă să rămână în funcţie, contrar Codului Disciplinar al FRF, FIFA şi UEFA), Iacov a făcut o plângere penală pe care a depus-o la DNA. Conducătorul de la Progresul a reclamat mai multe fapte comise de Burleanu – despre multe dintre ele, ProSport v-a informat atunci când s-au produs.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decizia BOMBĂ luată în această dimineaţă de Vodafone. Noua ofertă cu care vrea să CUCEREASCĂ piaţa

    “Vodafone România a încheiat un acord cu Telekom Romania pentru servicii wholesale, pe baza căruia Vodafone va putea lansa servicii de internet fix şi TV, folosind reţeaua de fibră optică a Telekom Romania din zonele urbane. Acordul va permite Telekom să îşi exploateze mai bine infrastructura fixă”, conform anunţului.
     
    Vodafone calcă astfel pe urmele Orange, care a semnat anterior un acord similar cu Telekom România.
     
    „Acest acord reprezintă un pas înainte în implementarea uneia dintre priorităţile noastre principale, şi anume extinderea către gospodării şi familii. În plus faţă de oferta comercială existentă, clienţii noştri vor beneficia, după implementarea acordului, de pachete convergente, care vor include servicii mobile, servicii fixe în bandă largă şi de televiziune, însoţite de aceeaşi calitate a serviciilor de care se bucură deja în relaţia cu noi”, a declarat Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România.
     
    “Cele două companii vor continua să concureze independent pe piaţă, fiecare dintre ele urmându-şi propriul plan de dezvoltare, în concordanţă cu strategiile comerciale şi de business autonome”, precizează Vodafone.
     

  • BOMBA ZILEI pe piaţa bancară: Două dintre cele mai mari bănci prezente în România vor să FUZIONEZE!! Ce se va întâmpla cu clienţi

    CEO-ul UniCredit Jean Pierre Mustier, care este francez şi a lucrat pentru SocGen, a dezvoltat această idee de mai multe luni, potrivit FT. Directorii SocGen de asemenea au studiat posibilitatea unei fuziuni.

     
    Discuţiile legate de o asemenea fuziune sunt într-un stadiu incipient, iar climatul politic agitat din Italia s-ar putea dovedi un impediment major. Situaţia politică din Roma deja a dus la extinderea orizontului de timp pentru un potenţial deal, faţă de 18 luni cât era vehiculat iniţial. 
     
    SocGen, a doua cea mai mare bancă franceză, a avut pe masă combinarea celor două entităţi în ultimul deceniu şi jumătate. Chiar şi în eventualitatea demarării planurilor de fuizune, potrivit FT, băncile nu vor fi gata pentru mutare cel puţin încă un an.
     
    De cealaltă parte, UniCredit, cea mai mare bancă italiană după active, a luat în considerare anul trecut o fuziune cu banca germană Commerzban. Subiectul consolidării sistemului bancar european a fost unul dintre cele mai în vogă topicuri din ultima perioadă, în consiţiile scăderii puternice a dobânzilor şi erodării profiturilor, dar şi în faţa competiţiei crescute din SUA şi China. 
     
    Grupul italian UniCredit a ra­por­tat pentru primul trimestru (T1) din 2018 un profit de 29 mil. euro din opera­ţiu­nile din România, în creştere cu 38,3% faţă de câştigul con­solidat în­registrat în aceeaşi pe­rioadă din 2017, potrivit re­zul­tatelor finan­ciare anun­ţate la Milano. 
     
    Pe piaţa locală, UniCre­­dit Bank ocupă locul cinci în topul după active. Profitul operaţional al UniCredit în România a ajuns în T1/2018 la 56 mil. euro, în creştere cu 9,2%.
     

  • Arabia Saudită a aruncat BOMBA care va face RAVAGII. Anunţul şoc făcut de saudiţi pe care toată lumea îl credea imposibil. Nimeni nu scapă de asta

    Arabia Saudită împreună cu OPEC-ul sunt determinaţi să păstreze preţul petrolului la nivelul actual, a declarat un strateg pentru CNBC astăzi, însă dacă Venezuela întrerupe total producţia, preţurile ar creşte imediat spre 100 de dolari per baril.

    Preţurile pe piaţşa petrolului au crescut constant începând de anul trecut, preţul petrolului Brent ajungând la recordul ultimilor ani luna aceasta – 80 de dolari per baril.

    Creşterea a fost condusă de o reducere a producţiei din partea OPEC şi o creştere a cererii la nivel global.

    Cu toate acestea, recent, preţurile pentru petrol crud au scăzut iarăşi în contextul unor temeri din ce în ce mai mari cu privire la o piaţă cu ofertă prea mare.

    „Cred că Arabia Saudită, restul OPEC-ului şi Rusia au reuşit să calmeze industria”, spune Bob Parker, membru al comisiei de investiţii în cadrul Quilvest Wealth Management. „Cred că ei sunt îngrijoraţi cu privire la posibilitatea ca preţul petrolului să ajungă la 100 de dolari per baril, deoarece marii producători de petrol sunt sensibili la ideea că o astfel de creştere ar duce la o recesiune globală”.

    În lumina ultimilor temeri de pe piaţă cu privire la o ofertă prea scăzută, Arabia Saudită şi Rusia au discutat vineri despre posibilitatea creşterii producţiei cu 1 milion de barili pe zi.

    Acest anunţ a dus la scăderi la nivelul preţului. Petrolul Brent se tranzacţiona luni dimineaţă la 75,38 dolari per barili, în scădere cu 1,4% de la deschidere, în timp ce preţul petrolului future s-a situat la 66,72 dolari, în scădere cu 1,7%.

    Parker a spus că în timp ce Arabia Saudită „are un interes puternic” în a păstra preţul future între 70 şi 80 de dolari per baril, creşterea către 100 de dolari ar putea interveni curând în cazul unui „colaps complet” al producţiei din Venezuela.

    Acesta a adăugat că scenariul cu privire la Venezuela este „în întregime posibil”.

    Producţia Venezuelei a scăzut dramatic în ultimii ani, economia ţării fiind erodată de hiperinflaţie.

    Producţia în statul din America de Sud a scăzut la 1,4 milioane de barili pe zi în ultimele luni – un colaps spectaculos de aproape 40% în ultimii trei ani.

     

  • Arabia Saudită a aruncat BOMBA care va face RAVAGII. Anunţul şoc făcut de saudiţi pe care toată lumea îl credea imposibil. Nimeni nu scapă de asta

    Arabia Saudită împreună cu OPEC-ul sunt determinaţi să păstreze preţul petrolului la nivelul actual, a declarat un strateg pentru CNBC astăzi, însă dacă Venezuela întrerupe total producţia, preţurile ar creşte imediat spre 100 de dolari per baril.

    Preţurile pe piaţşa petrolului au crescut constant începând de anul trecut, preţul petrolului Brent ajungând la recordul ultimilor ani luna aceasta – 80 de dolari per baril.

    Creşterea a fost condusă de o reducere a producţiei din partea OPEC şi o creştere a cererii la nivel global.

    Cu toate acestea, recent, preţurile pentru petrol crud au scăzut iarăşi în contextul unor temeri din ce în ce mai mari cu privire la o piaţă cu ofertă prea mare.

    „Cred că Arabia Saudită, restul OPEC-ului şi Rusia au reuşit să calmeze industria”, spune Bob Parker, membru al comisiei de investiţii în cadrul Quilvest Wealth Management. „Cred că ei sunt îngrijoraţi cu privire la posibilitatea ca preţul petrolului să ajungă la 100 de dolari per baril, deoarece marii producători de petrol sunt sensibili la ideea că o astfel de creştere ar duce la o recesiune globală”.

    În lumina ultimilor temeri de pe piaţă cu privire la o ofertă prea scăzută, Arabia Saudită şi Rusia au discutat vineri despre posibilitatea creşterii producţiei cu 1 milion de barili pe zi.

    Acest anunţ a dus la scăderi la nivelul preţului. Petrolul Brent se tranzacţiona luni dimineaţă la 75,38 dolari per barili, în scădere cu 1,4% de la deschidere, în timp ce preţul petrolului future s-a situat la 66,72 dolari, în scădere cu 1,7%.

    Parker a spus că în timp ce Arabia Saudită „are un interes puternic” în a păstra preţul future între 70 şi 80 de dolari per baril, creşterea către 100 de dolari ar putea interveni curând în cazul unui „colaps complet” al producţiei din Venezuela.

    Acesta a adăugat că scenariul cu privire la Venezuela este „în întregime posibil”.

    Producţia Venezuelei a scăzut dramatic în ultimii ani, economia ţării fiind erodată de hiperinflaţie.

    Producţia în statul din America de Sud a scăzut la 1,4 milioane de barili pe zi în ultimele luni – un colaps spectaculos de aproape 40% în ultimii trei ani.