Tag: bnr

  • Euro explodează şi depăşeşte pragul de 4,78 lei pentru prima oară în istorie

    Cursul de schimb al monedei naţionale a atins joi al patrulea minim istoric la rând în raport cu euro, fiind cotat de către Banca Naţională a României (BNR) la 4,7808 lei/euro, de la 4,7776 lei în sedinţa de miercuri. Deprecierea faţă de şedinţa precedentă este de 0,07%.

    Minimul semnificativ anterior evoluţiei din ultima perioadă, de 4,7648 lei/euro a fost atins în data de 25 ianuarie, la câteva săptămâni după adoptarea OUG 114/2018.

    Leul a demarat o tendinţă de depreciere faţă de euro în ultimele două luni şi jumătate, mai precis începând cu luna septembrie.

    Banca Naţională a României se aşteaptă la o acomodare lentă a monedei naţionale în raport cu poziţia economiei, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR.

    Dolarul american a fost cotat de BNR la 4,3144 lei, în uşoară scădere faţă de referinţa din ziua anterioară.

  • Curs BNR: Cursul valutar al zilei de miercuri, 13 noiembrie 2019. Euro creşte din nou

    Leul a continuat să se deprecieze în raport cu euro, cursul de schimb urcând la 4.7669 de lei pentru un euro, depăşind cel mai ridicat nivel atins din luna ianuarie a acestui an, potrivit cursului afişat de BNR. 

    Maximul istoric de 4,7648 lei pentru un euro a fost atins pe 25 ianuarie 2019, la câteva săptămâni după adoptarea OUG 114/2018. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a descris evoluţia din ultima vreme a cursului de schimb al monedei naţionale drept fluctuaţii minore, după prezentarea deciziilor de politică monetară luate miercuri, 6 noiembrie, de Consiliul de Administraţie al instituţiei. Leul a demarat o tendinţă de depreciere faţă de euro în ultimele două luni şi jumătate, mai precis începând cu luna septembrie. Scăderea este de circa 4 bani pe perioada analizată.

     

    Cursul BNR al zilei, Cursul valutar, Cursul de schimb euro si dolar, arhivă curs valutar, evoluţie valute, arhivă curs leu/euro, curs mediu anual, curs mediu lunar, curs mediu leu/euro anual, curs mediu leu/euro lunar, arhivă curs BNR. Cursurile pieţei valutare sunt calculate şi afişate de BNR, pe baza tranzacţiile interbancare.

    Cursul BNR de joi:
    Euro

    4.7669

    +0.0034

    +0.07%

    Dolar american

    4.3343

    +0.0092

    +0.21%

    Francul elveţian

    4,3682

       

     

     

     

     

     

     

     

     

    Notă ZF: Cursul afişat este calculat şi anunţat de Banca Naţională pe baza tranzacţiilor interbancare. 

     

     

  • Nu mai speriaţi România: Economia nu este nici în prăpastie, nici la marginea prăpastiei! Suntem într-o situaţie controlabilă

    Guvernatorul Mugur Isărescu susţine că economia României nu este nici în prăpastie, nici la marginea prăpastiei, respin­gând declaraţiile alarmiste le­gate de situaţia economică a României, lăsată moştenire de PSD.

    Într-adevăr, suntem într-o situaţie mai di­ficilă, prociclică, dar, cred eu, con­tro­labilă dacă avem înţelepciunea să găsim formule adecvate de control, a spus el.

    Deficitul bugetar, deficitul de cont curent, creşterea nesustenabilă a consumului şi piaţa ten­sio­nată a muncii sunt vulnerabilităţile eco­nomice actuale, dar situaţia nu este scăpată de sub control şi, prin măsuri de corecţie, se poate re­veni la un echilibru macro.

    El spune că discută cu noul gu­vern, cu noul ministru de finanţe pentru a găsi ce­le mai bune metode de a controla situa­ţia. El a reafirmat că nu va folosi cursul valutar, în sen­sul deprecierii leului, pentru a corecta deficitul extern.

    Isărescu a afirmat că nu este împotriva creş­te­rii salariilor şi a salariului minim, dar dis­cu­ţia ţine de în cât timp se fac aceste creşteri şi cum pot companiile şi economia să le gestioneze. 

    El a remarcat dinamizarea investiţiilor în construcţii, sector care are o perspectivă favorabilă, dar la polul opus există semnale de temperare a investiţiilor tehnologice.

    În ultimii ani, România şi-a bazat cea mai mare parte a creşterii economice pe consum şi mai puţin pe producţie, mai ales că Europa începe să se confrunte cu o stagnare şi o recesiune economică.

    În privinţa deficitului bugetar, care sigur va depăşi 3% din PIB în acest an, Isărescu respinge ideea că România poate să ajungă la un deficit bugetar de 6% în 2021, estimat de Comisia Europeană.

    „Nu cred că putem să discutăm în mod serios despre un asemenea deficit, nu te iartă pieţele şi noi avem nevoie de o finanţare majoră şi de pe piaţa internă, şi de pe piaţa externă.“

    România este deja într-o perioadă destul de lungă de alegeri şi campanie electorală – prezidenţiale, locale şi parlamentare – ceea ce va face greu de implementat măsuri de austeritate.

    „Eu ştiu cât de greu este într-un an electoral, pentru că am fost prim-ministru“, a menţionat guvernatorul.

  • BNR prognozează scăderea inflaţiei la 3,8% în acest an şi la 3,1% în 2020

    BNR prognozează o rată a inflaţiei de 3,8% în decembrie 2019, cu 0,4 puncte procentuale sub prognoza din august, şi de 3,1% în decembrie 2020, cu 0,3 puncte procentuale sub prognoza precedentă, a anunţat vineri guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

    Guvernatorul BNR a spus că evoluţia înflaţiei în cel de-al treilea trimestru al anului a fost influenţată de ieftinirile înregistrate pe segmentul legumelor, pe fondul unei recolte bune pe plan european, de corecţia cotaţiei petrolului, indusă de incertitudinile asociate mediului extern, pecum şi de reducerea consistentă a preţului gazelor naturale, în contextul măsurilor de plafonare a tarifului de vânzare

    Influenţe negative au avut scumpirea ţigaretelor, şocurile de ofertă pe segmentul cărnii de porc, alături de dinamică anuală robustă a veniturilor salariale şi de excedentul consistent de cerere agregată.

    Potenţialele cauze de abatere a ratei inflaţiei de la traiectoria proiectată sunt evoluţiile economiilor externe: ritmul de decelerare a economiei zonei euro şi a celei globale (în particular a Germaniei şi Chinei); escaladările recurente ale conflictelor comerciale şi tehnologice dintre SUA şi China, configuraţia finală a Brexit, precum şi posibilă relaxare a conduitei politicii monetare de către principalele bănci centrale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR: Inflaţia se va plasa uşor deasupra intervalului ţintei la finele anului; riscuri crescute decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri

    Rata anuală a inflaţiei se va plasa uşor deasupra intervalului ţintei la finele anului curent, urmată de revenirea şi menţinerea acesteia în jumătatea superioară a intervalului până la finele orizontului prognozei, pe o traiectorie inferioară celei previzionate anterior, potrivit Raportulului BNR asupra inflaţiei, ediţia noiembrie 2019.

    Intervalul ţintă de inflaţie pentru 2019 era stabilit de BNR la 1,5-3,5%.

    ”Incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei inflaţiei decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, mai ales în contextul calendarului electoral 2019-2020, iar nivelul şi tendinţa deficitului de cont curent rămân preocupante. Incertitudini sporite generează şi  slăbirea tot mai evidentă a economiei zonei euro şi a celei globale, precum şi creşterea riscurilor la adresa perspectivei acestora, în contextul războiului comercial şi al Brexit”, menţionează BNR.

    Deosebit de relevante sunt deciziile de relaxare ale politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

    Rata anuală a inflaţiei IPC a scăzut în luna septembrie la 3,5%, de la 3,9% în luna august, revenind astfel la limita de sus a intervalului de variaţie al ţintei.

    Evoluţia s-a datorat în principal diminuării  accentuate a dinamicii anuale a preţurilor alimentare volatile şi a celei a preţului combustibililor. Faţă de finalul trimestrului anterior, când s-a situat la 3,8%, rata anuală a inflaţiei s-a redus astfel uşor peste aşteptări. Descreşterea  ei s-a datorat scăderilor de dinamică consemnate de preţurile legumelor, preţurile administrate şi de preţul combustibililor.

    În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară; totodată, Banca a decis menţinerea la 1,50 % pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi la 3,50 % pe an a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

    Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice) a continuat să crească în trimestrul III, deşi mai lent decât s-a anticipat, urcând de la 3,3% în iunie, la 3,4% în septembrie. Avansul a reflectat influenţe opuse venite din majorarea preţurilor internaţionale ale unor produse agroalimentare, respectiv din reducerea tarifelor  serviciilor de telecomunicaţii, suprapuse presiunilor inflaţioniste semnificative pe partea cererii şi a costurilor salariale.

    Noile date statistice privind creşterea economică în trimestrul II 2019 confirmă decelerarea uşoară a PIB real, la 4,4%, de la 5 % în trimestrul anterior (variaţii anuale). Potrivit datelor revizuite, contribuţia consumului gospodăriilor populaţiei a rămas majoritară, fiind urmată de cea a formării brute de capital fix.

    În comparaţie cu versiunea anterioară, exportul net şi-a redus aportul negativ la dinamica PIB, în contextul restrângerii mai accentuate a ecartului nefavorabil dintre dinamica exporturilor de bunuri şi servicii şi cea a importurilor. Evoluţia s-a regăsit şi în temperarea ritmului anual de creştere a soldului negativ al balanţei comerciale. Dinamica anuală a deficitului de cont curent a rămas totuşi la nivelul trimestrului anterior, pe fondul deteriorării semnificative a balanţei veniturilor primare şi a celei a veniturilor secundare.

    Cele mai recente date statistice evidenţiază evoluţii mixte în sfera consumului, investiţiilor şi producţiei în intervalul iulie-august: dinamizarea vânzărilor cu amănuntul concomitent cu slăbirea ritmului anual de creştere a serviciilor prestate populaţiei comparativ cu cel înregistrat în trimestrul II, intensificarea activităţii în sectorul construcţii, dar şi amplificarea contracţiei producţiei industriale, îndeosebi pe seama segmentului prelucrător.

    Creditul acordat sectorului privat şi-a temperat uşor creşterea în luna septembrie, la 7,7%, de la 8% în luna august. Pe ansamblul trimestrului III, dinamica lui medie a crescut totuşi la 7,9%, de la 7,5% în trimestrul anterior. Ponderea în total credit a componentei în lei a continuat să crească, ajungând în septembrie la nivelul de 66,6%, faţă de 65,4% în aceeaşi lună a anului trecut (de la un minimum de 35,6% în mai 2012).

     

  • Banca Naţională a României va lansa o monedă din argint cu tema relaţiilor diplomatice cu China

    Moneda are o valoare nominală de 10 lei, din argint 999‰, cu un diametru de 37 mm şi o greutate de 31,103 g.

    Aversul monedei prezintă imaginea Castelului Bran, edificiu istoric simbolic pentru România, inscripţia în arc de cerc „ROMÂNIA”, valoarea nominală „10 LEI”, anul de emisiune „2019” şi stema României.

    Reversul monedei redă o parte din Marele Zid Chinezesc, construcţie istorică simbolică pentru Republica Populară Chineză, inscripţia circulară ,,STABILIREA RELAŢIILOR POLITICO-DIPLOMATICE ÎNTRE ROMÂNIA ŞI REPUBLICA POPULARĂ CHINEZĂ” şi anul stabilirii relaţiilor dintre cele două ţări ,,1949”.

     

    Tirajul maxim pentru această emisiune este de 500 monede din argint.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Analiză: ASF anunţă măsuri mai stricte de cunoaştere a clientelei

    După BNR, şi ASF vine cu măsuri mai stricte de cunoaştere a clientelei, de formalizare a procedurilor interne şi de derulare a evaluării riscului de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, arată o analiză.  

    Autoritatea de Supraveghere Financiară („ASF‟) a lansat în dezbatere publică un proiect de regulament pentru completarea Legii pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi este aplicabil entităţilor raportoare supravegheate şi controlate de ASF („Entităţile reglementate„).

    „Proiectul de Regulament aduce măsuri mai stricte de cunoaştere a clientelei, de formalizare a procedurilor interne şi de derulare a evaluării riscului de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, ce trebuie luate de către societăţile de asigurare, administratorii de fonduri alternative de investiţii, societăţile de servicii de investiţii financiare, societăţile de administrare a investiţiilor, societăţile de investiţii, administratorii de fonduri de pensii private, organismele de plasament colectiv, depozitarii centrali, contrapărţile centrale şi entităţile care administrează un loc de tranzacţionare”, scrie Cristina Tudoraş, avocat la Schoenherr şi Asociaţii SCA.

    Entităţile reglementate vor trebui să se conformeze prevederilor Regulamentului ASF, astfel cum va fi acesta aprobat în formă finală, până în 17 ianuarie 2020.

    O primă obligaţie impusă de ASF adresează chiar structura de conducere a Entităţilor reglementate. Entităţile reglementate au obligaţia de a desemna un ofiţer de conformitate care să asigure coordonarea şi implementarea politicilor şi procedurilor interne pentru aplicarea dispoziţiilor legale referitoare la prevenirea spălării banilor şi finanţării terorismului. Ofiţerul de Conformitate trebuie desemnat în cazul în care entitatea este administrată în sistem unitar, dintre directorii entităţii, activitatea acestuia urmând astfel a fi supravegheată de consiliul de administraţie, sau în situaţia în care entitatea este administrată în sistem dualist, dintre membrii directoratului entităţii, situându-se astfel sub supravegherea consiliului de supraveghere al entităţii.

    Ofiţerul de conformitate, precum şi persoanele desemnate cu responsabilităţi în aplicarea prevederilor legale referitoare la prevenirea spălării banilor şi finanţării terorismului trebuie notificate la ASF prin transmiterea documentaţiei prevăzute de regulamentul privind evaluarea şi aprobarea membrilor structurii de conducere şi a persoanelor care deţin funcţii-cheie în cadrul entităţilor reglementate de ASF, cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de începerea exercitării funcţiei.

    În plus, Entităţile reglementate semnificative au obligaţia de a asigura o funcţie de audit independent care să testeze periodic politicile, normele interne, mecanismele, sistemele informatice şi procedurile de administrare a riscului de spălare a banilor şi finanţării terorismului, inclusiv evaluările de risc şi metodologia de realizare şi actualizare a acestora.

    În ce priveşte obligaţia de cunoaştere a clientelei, ASF impune Entităţilor reglementate cerinţe mai elaborate. Astfel, vor trebui solicitate scopul şi natura relaţiei de afaceri derulată, sursa fondurilor ce urmează să fie utilizate în derularea relaţiei de afaceri, dar şi ocupaţia şi, după caz, numele angajatorului ori natura activităţii proprii în cazul clienţilor persoane fizice.

    În fiecare caz entitatea reglementată trebuie să determine, acolo unde este cazul, beneficiarul real al clientului şi să obţină despre acesta informaţii precum numele şi prenumele, data naşterii, codul numeric personal sau echivalentul acestuia pentru persoanele străine, sau dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar, seria şi numărul actului de identitate şi informaţii din care să rezulte factorii de risc specifici acestuia.

    Fata de procedura standard, Entităţile reglementate au obligaţia de a aproba, monitoriza şi revizui periodic, cel puţin anual sau ori de câte ori este necesar, la nivelul structurii de conducere, politicile, normele interne, mecanismele şi procedurile de administrare a riscurilor de spălare a banilor sau finanţare a terorismului, precum şi metodologia, pe baza evaluărilor proprii de risc.

    Entităţile reglementate trebuie să aibă implementate şi să furnizeze la cererea ASF următoarele proceduri şi politici:

    – metodologia de realizare şi actualizare a evaluării de risc de spălare a banilor şi finanţare a terorismului aferente activităţii desfăşurate;

    – evaluarea de risc de spălare a banilor şi finanţare a terorismului aferentă activităţii desfăşurate;

    – politica pentru administrarea şi diminuarea riscului de spălare a banilor şi finanţare a terorismului;

    – normele interne de cunoaştere a clientelei;

    – informaţii cu privire la clienţi şi operaţiunile efectuate pentru aceştia;

    – analizele interne realizate de entităţi pentru detectarea tranzacţiilor complexe şi care au valori neobişnuit de mari sau al tuturor tipurilor neobişnuite de tranzacţii care nu au un scop economic, comercial sau legal evident;

    – documentele şi corespondenţa cuprinzând fundamentarea deciziei de lansare a unor produse sau servicii noi, de furnizare a unor produse sau servicii sau acordarea unor exceptări anumitor clienţi, în pofida unei opinii contrare exprimate de persoanele sau structura cu responsabilităţi în aplicarea măsurilor în domeniul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului;

    – rapoartele privind modul în care entitatea aplică politicile şi procedurile de prevenire a spălării banilor şi finanţării terorismului în state terţe, la nivelul sucursalelor şi al filialelor deţinute în proporţie majoritară;

    – rapoarte privind modul în care entitatea aplică politicile şi procedurile de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului în relaţie cu activităţile externalizate;

    – rezultatele testărilor realizate prin procesul independent de auditare;

    – fundamentarea standardelor de desemnare a ofiţerului de conformitate;

    – orice alte informaţii şi documente necesare ASF pentru realizarea supravegherii în domeniu, în forma şi termenele precizate în solicitare.

    Factori de risc de spălare a banilor şi finanţare a terorismului

    ASF a inclus sub formă de anexă la proiectul de regulament indicaţii cu privire la ce factori de risc pot fi relevanţi pentru o Entitate reglementată în general. Totodată, ASF a inclus orientări specifice cu privire la aspecte referitoare la factorii de risc şi exemple privind măsurile de precauţie privind clientela pentru (i) societăţile de asigurare de viaţă şi de către intermediarii care asigură distribuirea poliţelor de asigurare de viaţă, (ii) societăţi de investiţii financiare şi (iii) organisme de plasament colectiv.”

     

     

     

     

  • Dan Bucşa, economist-şef la UniCredit Bank Londra, susţine că SUA vor intra în recesiune la mijlocul anului viitor

    “Probabiliitatea unei recesiuni în Statele Unite ale Americii, în următoarele 12 luni, este de peste 50%. Această posibilitatea ar putea să mai crească, peste trei ani este de 98%. În scenariul nostru, recesiunea în SUA va fi la mijlocul anului viitor. Recesiunea în SUA s-ar putea întâmpla şi mai târziu, întrucât economia SUA este una rezilientă, ori mai devreme deoarece o corecţie declanşată de piaţa bursieră se poate întâmpla oricând”, a explicat specialistul.

    Potrivit economistului, în ceea ce priveşte comerţul global, războiaele tarifare nu ve vor termina înainte de alegerile prezidenţiale din SUA. “Guvernul chinez crede acelaşi lucru, sunt prea multe opinii divergente. Marea problemă între SUA şi China este că nu se înţeleg asupra a ceea ce au de negoicat. O altă problemă a razboiaelor comerciale, este că ele afectează pe toată lumea. Scenariul include tarife de 25% pe toate exporturile chinezeşti, iar impactul calculat de OECD, pentru SUA, este de minus un punct procentual, pentru China impactul este de minust 1,4 puncte procentuale, iar la nivel global – minust 8 puncte procentuale. Impactul semnificativ se va cunoaşte asupra comerţului global, mai mult de 1,5 puncte procentuale”, a comentat Bucşa.

    Totodată, economistul a apreciat că, prognoza în ceea ce priveşte Rezerva Federală a SUA prevede încă o tăiere a dobânzii în acest an, urmată de alte două în 2021.

    “În SUA, pe piaţa muncii, şomajul este redus, iar impactul la nivelul salariilor este foarte redus. De asemenea, este foarte greu de crezut că angajarea va creşte în State. Totuşi, recesiunea din SUA nu este una adâncă, ci mai degrabă o perioadă în care lucrurile se reaşează în economia Statelor”, a apreciat oficialul Unicredit Bank Londra.

    Analistul avertizează că impactul asupra regiunii noastre este puternic: ”Inflaţia nu îşi revine în Europa şi nu ne aşteptăm ca în 2021 să îşi revină. Nu există nici presiuni, şocuri de ofertă externe în acest sens. De asemenea, este o situaţie nefericită pentru oferta de petrol globală. De exemplu, în Nigeria, producţia nu şi-a revenit în ultimii cinci ani, iar Iranul nu produce la capacitatea sa. Aşadar, nu există cerere suficient de puternică în acest sector. Dacă vor fi tarife suplimentare, euro se va deprecia în plus faţă de dolar. În prognoza noastră, ne aşteptăm ca dobânzile la depozite în zona euro să ducă la 0 în 2025. Pentru dobânzile de 10 ani în zona euro, se prevâd bunduri pozitive în 2021”.

    În ceea ce priveşte România, specialistul spune că ţara noastră este beneficiară în irma schimbării structurii importurilor britanice către bunuri mai ieftine, exemplând, în acest sens, creşterea vânzărilor Dacia.

    Totodată, Dan Bucşă precizează că dobânzile în lei sunt prea mici în comparaţie cu riscurile inflaţioniste, iar Banca Naţională a României (BNR), ca reacţie la acest fapt, defavorizează exportatorii prin aprecierea reală a leului.

    “Dacă preţurile gazelor şi electricităţii vor fi liberalizate, BNR ar putea rata ţinta de inflaţie în 2020-2021”, a mai spus economistul.

     

     

  • Ratele românilor cu credite cresc din nou pentru următoarele 3 luni. BNR a anunţat astăzi noua valoare a IRCC: 2,66%

    BNR a anunţat astăzi noul indice IRCC, care se va lua în considerare în calculul dobânzii variabile a creditelor nou acordate, pentru următoarele trei luni.

    Noul IRCC, calculat pe baza valorilor zilnice ale IRCC din T2 2019, este de 2,66%, peste nivelul anterior, calculat în baza valorilor din primul trimestru al anului.

    Noua valoare marchează a doua creştere consecutivă a indicelui IRCC de când a fost introdus. Valoarea iniţială era de 2,36%, ulterior a urcat la 2,63%, pentru ca acum să ajungă la 2,66%, reducând-se din diferenţa dintre Robor şi IRCC. 

    Între timp, Roborul, care este folosit în continuare în calculul dobânzii variabile pentru creditele în desfăşurare dinaintea introducerii IRCC, a rămas relativ stabil, cu variaţii zilnice nesemnificative în ultimele luni. Robor la 3 luni era cotat luni dimineaţă la 3,09%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

     

  • BNR: În august creditul guvernamental a crescut cu 4,8% faţă de anul trecut

    Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în luna august 2019 cu 0,8 la sută (0,7 la sută în termeni reali) faţă de luna iulie 2019, până la nivelul de 264,638 miliarde lei. Creditul în lei s-a majorat cu 1,0 la sută (0,9 la sută în termeni reali), iar creditul în valută exprimat în lei a crescut cu 0,3 la sută (exprimat în euro, creditul în valută a crescut cu 0,4 la sută). Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 8,0 sută (4,0 la sută în termeni reali), pe seama creşterii cu 10,4 la sută a componentei în lei (6,2 la sută în termeni reali) şi a creşterii cu 3,7 la sută a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută a crescut cu 1,8 la sută).

    Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali au crescut în luna august 2019 cu 1,1 la sută faţă de luna iulie 2019, până la nivelul de 341, 693 miliarde lei şi au crescut cu 8,7 la sută (4,6 la sută în termeni reali) faţă de luna august 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro