Tag: BMW

  • China, cea mai mare piaţă auto din lume, se deschide pentru marii producători globali: BMW investeşte 3,6 miliarde de euro în piaţa din China pe fondul unei legislaţii mai permisive lansate de statul chinez

    Producătorul auto german BMW va plăti 3,6 miliarde de euro pentru a prelua controlul businessului principal pe care îl conduce în China, acestea fiind prima mutare majoră făcută de un producător global înspre această piaţă, în contextul în care Beijingul începe să relaxeze legislaţia cu privire la proprietate, deschizând astfel cea mai mare piaţă din lume, potrivit Reuters.

    Producătorul auto de lux a transmis joi că îşi va mări participaţia în venture-ul pe care îl are cu Brilliance China Automotive Holdings de la 50% la 75%, tranzacţia fiind în vigoare din 2022, când se va schimba legislaţia şi se va elimina plafonul cu privire la dreptul de proprietate.

    În urma acestei mutări, BMW ar urma să mute mare parte din producţie în China, protejându-şi astfel profiturile pe fondul unui conflict comercial din ce în ce mai intens între Washington şi Beijing, care a dus la creşterea costurilor de import pentru autovehiculele BMW produse în fabrica din Carolina de Sud.

    Această tranzacţie marchează de asemenea şi începutul unei noi ere pentru producătorii auto străini. Până acum, legislaţia nu permitea unui producător auto străin să deţină mai mult de 50% dintr-un venture în China. Noul pachet legislativ i-ar putea încuraja şi pe rivalii de la Daimler să facă paşi mai curajoşi spre cea mai mare piaţă auto din lume.

    „Ne îmbarcăm acum într-o nouă eră”, spune Harald Krueger, şeful BMW, în cadrul unui discurs pe care l-a ţinut în Shenyang, în nord-estul Chinei, acolo unde este situat joint-venture-ul cu Brilliance China Automotive.

     

  • Dacă ajungi în Munchen nu rata muzeul BMW – VIDEO

    Clădirea în care se află muzeului are o formă circulară, atipică unui muzeu şi se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 5.000 de metri pătraţi. Prima clădire a muzeului a fost ridicată în anul 1973, aceasta a suferit numeroase modificări de-a lungul timpului rezultând spectaculoasa construcţie pe care o putem admira noi în prezent.

  • Cum sunt exploataţi copiii pentru a obţine metalul căutat de toate marile corporaţii pentru ca noi să avem tehnologia pe care o dorim

    Marii producători de maşini şi tehnologie se află aşadar într-o goană după cobalt, fără de care nu pot alimenta vehiculele electrice şi telefoanele. Ei se confruntă însă cu o mare problemă: majoritatea cobaltului folosit la bateriile litiu-ion provine dintr-o ţară în care copiii lucrează în mine.

    O investigaţie a celor de la CNN a scos la iveală faptul că un număr semnificativ de copii sunt obligaţi să muncească în minele de cobalt din Republica Democrată Congo. Ţara produce aproape două treimi din cantitatea globală de cobalt, deţinând cea mai mare rezervă mondială de minereu.

    Amnesty International a evidenţiat problema exploatării minorilor în 2016, în vreme ce Glencore, unul dintre cei mai mari producători de cobalt, a atras atenţia în luna mai că mai multe mine de dimensiuni reduse folosesc exclusiv copii.

    „Congo produce mai mult de jumătatea din cantitatea de cobalt din lume”, spune Maria Canadas, şeful Amnesty International. „Iar 20% din exporturile de cobalt din Congo provin din mine din sudul ţării, unde muncitorii scot cobaltul cu mâinile, fără nicio unealtă sau protecţie”, adaugă ea. Mai mult, potrivit unui raport al Amnesty, mulţi dintre muncitorii din aceşte mine sunt copii care lucrează de la răsărit la apus, şapte zile din şapte. „Aproximativ 40.000 de copii lucrează în astfel de mine, potrivit UNICEF”, spune Canadas.

    Problema pare să fie din ce în ce mai serioasă: cererea tot mai mare a dus la creşterea cu 400% a preţului cobaltului în ultimii doi ani, iar asta s-a tradus într-un plus cu 18% al producţiei din aşa-numitele „mine artizanale” din Republica Democrată Congo. Reprezentanţii Glencore au declarat, în mai multe rânduri, că nu cumpără materie primă de la minele de dimensiuni reduse, operate în comunităţile locale. Cei de la CNN au aflat însă că e destul de uşor pentru companii să evite negocierile directe cu micii producători, pentru că dealerii din Congo au fost filmaţi cumpărând cobalt fără a verifica locul de provenienţă sau sistemul de lucru din mine. Minereul e apoi trimis la procesare, loc unde e amestecat cu materie primă din alte mine, pierzându-şi astfel caracteristicile iniţiale.

    O maşină medie cântăreşte aproximativ 1.300 de kilograme, din care metalele reprezintă aproximativ o tonă: oţel, fier, aluminiu, cupru şi cantităţi mici de platină. Autovehiculele electrice nu au componente metalice grele, cum ar fi motorul cu combustie, dar folosesc sute de kilograme de materii prime pentru baterii: litiu, cobalt, grafit, nichel şi mangan. Dacă producătorii de automobile ar insista, companiile miniere ar putea oferi materii prime produse în condiţii mai bune. Experţii estimează că o astfel de abordare ar creşte preţul unei maşini noi cu cel mult 200 de euro. Însă diferenţa de costuri este încă prea mare pentru unii producători de autovehicule din Germania, care acum realizează mai mult profit ca oricând.

    Producători auto precum BMW, Volkswagen sau Daimler au recunoscut că verificarea sursei e un proces extrem de complicat.

    Reprezentanţii BMW au declarat pentru CNN că fac toate eforturile pentru „a asigura cele mai înalte standarde în ceea ce priveşte condiţiile de muncă”. Aceştia au mai spus că iau în calcul posibilitatea de a cumpăra cobalt direct de la mineri, evitând astfel minele care exploatează minori.

    Apple este o altă companie care poartă discuţii cu mineri ce se supun normelor guvernamentale, după ce a renunţat anul trecut la toate contractele cu minele artizanale.

    Volkswagen, care plănuieşte să lanseze mai multe modele electrice, a introdus noi reguli pentru distribuitori, încercând să se asigure că niciun copil nu este exploatat pe lanţul de distribuţie. „Simplu spus, dacă un furnizor sau un subcontractor nu acceptă aceste reguli şi nu ia măsurile necesare, vom fi obligaţi să renunţăm la colaborarea cu acela”, au declarat reprezentanţi ai companiei în decembrie 2017.

    Un caz interesant este cel al Tesla, care foloseşte câteva kilograme de cobalt pentru fiecare maşină electrică produsă. Compania a transmis celor de la CNN că achiziţionează majoritatea cobaltului necesar din afara Republicii Democrate Congo şi că se asigură că materialele folosite vin de la surse responsabile. Deşi compania a spus că realizează audituri la faţa locului pentru a verifica operaţiunile desfăşurate de furnizori, un act depus la instituţia americană responsabilă de supravegherea financiară (SEC  US Securities and Exchange Commission) a relevat faptul că lanţul de distribuţie nu e chiar atât de bine pus la punct precum l-au prezentat oficialii companiei. „Mulţi dintre furnizorii noştri cumpără materia primă de la distribuitori sau dealeri, nu de la cei care operează minele. Prin urmare, determinarea corectă a originii materialelor e dificilă”, nota actul respectiv.

    GM, un alt producător auto important, a transmis că are „toleranţă zero pentru exploatarea minorilor în cadrul lanţului de distribuţie”, finanţând cursuri pentru furnizorii aflaţi în zone de mare risc.

    Filiera chineză

    Potrivit companiei de consultanţă Darton Commodities, cel puţin jumătate din cantitatea globală de cobalt trece, la un anumit moment dat, prin China. Cei de la Renault au declarat, pentru CNN, că lanţul de distribuţie pentru baterii include şi grupul chinez Huayou, specializat în minerit, care deţine compania Congo Dongfang International Mining. Aceasta din urmă a fost acuzată de Amnesty International în 2016 că achiziţionează cobalt produs în zone din Republica Democrată Congo unde exploatarea minorilor e o practică uzuală.

    La solicitarea celor de la CNN, Huayou a anunţat că suspendă procesul de cumpărare a cobaltului de la minele de mici dimensiuni: „Huayou este singura companie chinezească de profil (procesarea cobaltului – n.red.) preocupată de problemele etice legate cobaltul din Republica Democrată Congo”. O sursă a celor de la CNN a declarat însă, sub protecţia anonimatului, că Huayou achiziţionează în continuare minereu prin intermediul unor subcontractori.

    În 2012, SEC a introdus o serie de norme ce obligă companiile să ofere detalii despre lanţul de distribuţie, mai ales în ceea ce priveşte materia primă provenită din zone cu o proastă reputaţie. Aceste reguli nu erau însă gândite pentru protecţia minorilor, ci pentru a exista o certitudine că sumele plătite de companiile americane nu ajung să finanţeze grupări militare sau teroriste. Surprinzător, pe lista materiilor prime pentru care se cer explicaţii nu apare şi cobaltul. Uniunea Europeană a anunţat măsuri similare ce vor intra în vigoare în 2021, dar nici de această dată cobaltul nu a fost inclus.

    Investiţii majore în mine sunt necesare pentru a evita creşteri puternice de preţuri care ar determina stagnarea reducerilor de costuri pentru baterii, indică analiştii de la Bloomberg New Energy Finance într-un raport. Deficitul de cobalt ar putea apărea mai devreme decât se estimase anterior, iar acesta ar putea ameninţa vânzările de autovehicule electrice în următorii cinci până la şapte ani, potrivit raportului.
    O soluţie ar putea veni din Australia, care deţine a doua cea mai mare rezervă de cobalt din lume  1,1 milioane de tone sau 15% din cantitatea globală disponibilă. „Suntem în discuţii cu zece producători de baterii”, a declarat pentru Reuters directorul agenţiei australiene care gestionează resursele subterane, Benjamin Bell. „Companii din Germania, Japonia, China sau Coreea de Sud sunt în contact cu noi pentru că au înţeles că materia primă din Republica Democrată Congo nu va mai fi considerată acceptabilă peste o anumită perioadă de timp.” El admite însă că exploatarea este mult mai scumpă în Australia.

    Cu toate acestea, mai multe companii au început deja afaceri: Aeon, un concern din Queensland, a demarat la finalul lui 2017 un proiect în valoare de 23 de milioane de dolari. Un alt exemplu este Clean TeQ, care a început ca o companie specializată în tratarea apei, dar după achiziţionarea unei exploatări miniere a ajuns la o capitalizare de piaţă de aproape 650 de milioane de dolari.

    O reacţie interesantă a venit din partea Suediei, care – deşi nu deţine resurse semnificative – a anunţat recent că îşi va intensifica eforturile de a descoperi minerale preţioase cum sunt cobaltul şi litiul, componente de bază în producţia de baterii. Guvernul ţării va investi 10 milioane de coroane (1,26 milioane de dolari) în următorii doi ani pentru a descoperi existenţa acestor minerale, considerate importante pentru creşterea viitoare a economiei ţării. Mai mult, agenţia guvernamentală Geological Survey of Sweden (GSS) crede că există potenţial pentru extinderea producţiei de minerale mai neobişnuite, ca tungstenul, şi pământuri rare.

    Richard Muyej, guvernator al provinciei Lualaba din sudul Republicii Democrate Congo, le-a explicat celor de la CNN că deşi problemele persistă în anumite mine, situaţia generală s-a îmbunătăţit în ultimii ani. „Drumul nu e întotdeauna uşor, pentru că trebuie să schimbăm obiceiuri şi mentalităţi, iar oamenii din Congo se află într-o situaţie financiară vulnerabilă”, a spus Muyej. El şi-a exprimat de asemenea frustrarea faţă de contrastul dintre sărăcia congolezilor şi bogăţia companiilor care vin să cumpere cobalt. „Trebuie să lucrăm împreună pentru a asigura transparenţa exploatării şi a producţiei”, a subliniat guvernatorul. „Dacă aceste multinaţionale au intenţii bune, atunci să vină să discute cu noi.”

  • Încă o investiţie trece pe lângă România şi merge la vecini. Gigantul german BMW va construi o fabrică de un miliard de euro în Ungaria, unde va produce 150.000 de maşini pe an

    Noua fabrică va avea o capacitate de producţie de 150.000 de maşini pe an, şi va fi capabilă să producă atât vehicule electrice, cât şi cu combustie.

    BMW susţine că noua investiţie va ajuta la extinderea capacităţii de producţie din Europa, unde se vând aproximativ 45% dintre maşinile grupului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro 

  • Şeful BMW spune că va închide toate fabricile din Maria Britanie şi va lăsa 8.000 de oameni fără loc de muncă dacă Brexit afectează lanţul de furnizori

    Unul dintre şefii BMW a avertizat că producătorul auto îşi va închide toate fabricile din Marea Britanie, lăsând 8.000 de oameni fără loc de muncă, dacă Brexitul va cauza întârzieri la graniţă în sistemul lanţurilor de furnizori, potrivit DailyMail.

    Avertismentul lansat de Stephan Freismuth, unul dintre executivii gigantului auto, vine la câteva zile după ce Airbus a anunţat că va părăsi Marea Britanie dacă ţara iese din UE fără a încheia un acord – ceea ce ar genera mii de concedieri.

    Astfel, presiunea asupra premierului britanic Theresa May este în creştere, iar cabinetul ei încearcă să obţină un acord Brexit.

    Aproximativ 8.000 de oameni lucrează în fabricile BMW din Marea Britanie, incluzând fabrica de lângă Oxford şi fabrica Rolls-Royce din Goodwood.

    Succesul fabricilor auto reprezintă un exemplu rar pentru industria de manufactură a ţării, iar închiderile de fabrici ar genera o lovitură puternică pentru miniştri şi angajaţi.

    „Mereu am spus că facem tot ce putem şi că ne pregătim pentru orice, însă dacă, la sfârşitul zilei lanţul de furnizori va suferi întârzieri la graniţă, nu ne putem produce produsele în Marea Britanie”, a declarat Stephan Freismuth pentru Financial Times.

    Acesta a mai spus că BMW a investit semnificativ în Marea Britanie şi că vrea să păstreze fabricile deschise.

    Însă a avertizat că orice schimbare în modul cum funcţionează lanţul de furnizori la graniţă ar afecta masiv timpul de producţie şi ar creşte costurile.

     

  • Compania BMW ar putea închide fabricile din Marea Britanie

    “Noi am spus întotdeauna că putem depune toate eforturile şi ne putem pregăti pentru orice, dar, dacă sistemul de aprovizionare cu piese componente va fi oprit la frontieră, nu vom mai putem produce mărcile în Marea Britanie”, a declarat Stephan Freismuth, manager BMW responsabil de relaţiile cu clienţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parteneriat de zile mari: Apple şi Volkswagen vor dezvolta împreună maşini autonome, după ce gigantul american a fost refuzat de BMW şi Mercedes-Benz

    După ce a curtat BMW şi Mercedes-Benz şi a fost refuzată, compania Apple va încerca să dezvolte maşini autonome cu producătorul Volkswagen, potrivit CNBC.

    În ultimii ani, Apple a încercat să încheie parteneriate cu producătorii de lux BMW şi Mercedes-Benz, pentru a dezvolta împreună cu aceştia maşini electrice autonome, potrivit surselor citate de publicaţia americană.

    În schimb, Apple a semnat un contract cu Volkswagen pentru a transforma dubele T6 Transporter în vehicule autonome pentru angajaţi – un proiect în care va fi implicată întreaga echipă a americanilor destinată automobilelor.

    Proiectul Apple de a dezvolta propria maşină autonomă s-a lovit de refuzul producătorilor auto şi a suferit mai multe modificări de direcţie care au dus la o serie de concedieri. Divizia Apple responsabilă pentru cercetarea şi dezvoltarea în domeniul maşinilor autonome a rămas cu aproape jumătate din cei 1.000 de angajaţi pe care îi avea în urmă cu doi ani.

     

  • BMW vândut de ANAF la licitaţie pentru 500 de lei. Cu cât a fost dat un Lamborghini

    Cel mai scump a fost adjudecat un Lamborghini din 2006, care i-a aparţinut lui Harry Mironescu, patronul clinicii Sabyc, acuzat şi condamnat la închisoare pentru trafic de ovule. Maşina, care a zăcut timp de doi ani într-o parcare a Fiscului, a fost dată cu 57.000 de euro.

     
    În urmă cu 4 ani, instanţa punea sechestru pe limuzinele doctorului Harry Mironescu, acuzat de trafic de ovule în dosarul Clinicii Sabyc. Era vorba despre două maşini Mercedes şi un Lamborghini Gallardo. Acum doi ani, Fiscul susţinea că bolidul galben a fost ridicat din faţa casei inculpatului, dar în 2009, maşina era parcată în curtea DIICOT Bucureşti.
     
    Ioan Traian Cuc, şef birou presă DGFMB: “Autoturismul a fost confiscat prin sentinţă judecătorească definitivă în anul 2014, proprietarul a refuzat să-l predea, ANAF l-a identificat în 2016, l-a luat din faţa casei şi urmează a fi evaluat şi valorificat.”
     
    Bolidul a fost evaluat la 70 de mii de euro anul trecut, dar la prima licitaţie nu s-a încumetat nimeni să-l cumpere. Aşa că preţul cerut a scăzut aproape la jumătate. S-au înscris 13 persoane, iar maşina a fost adjudecată cu 57 de mii de euro. Detaliile despre cumpărător sunt secrete, scrie stirileprotv.ro
     
    Şi-a luat o maşină sport, cu două locuri, veche de 12 ani, cu un motor V5 de 5 litri pe benzină. A stat nefolosită în ultimii ani în parcarea ANAF. Pe site-urile de profil, maşina apare că ar fi avut înregistrată şi o avarie. O super-sportivă din aceeaşi generaţie se vinde pe internet cu preţuri între 90 şi 100 de mii de dolari.

    Surse din ANAF susţin că alte 6 maşini, fabricate între 1997 şi 2005, care zăceau în aceasi parcare, au fost vândute la licitaţie. Preţul pentru toate: doar 3.000 de lei. De exemplu, un BMW 318i a fost dat pentru 500 de lei.

     

  • Din 20 martie, ANAF vinde maşini de la 1.150 de lei preţ de start

     Aşa cum spuneam, sunt preţuri tentante. În colecţia de primăvară am găsit un BMW 520i la 27.847 de lei, fără TVA. De fapt, hai să precizăm că toate preţurile sunt fără TVA. Maşina e din 1999, benzină, desigur.
     
    Aceeaşi societate mai vinde un Volkswagen Transporter din 2001. Un Renault Megane din 2002, recuperat dintr-un sechestru AJFP Bihor costă 1150 de lei.
     
    ANAF are o ofertă şi pentru un cap tractor Actros, fabricat în 2002. Mutantul Mercedes costă 30.000 de lei. La un preţ tentant e şi un Audi A4 Avant cu 27.573 de lei preţ de pornire. Aceeaşi companie a mai pierdut un Volkswagen Transporter pe care ANAF speră să ia cel puţin 10.811 lei.
     
  • Un gigant chinez a început ASALTUL asupra Europei. Cum vrea să schimbe piaţa auto

    Producătorul chinez de baterii pentru maşini electrice Contemporary Amperex Technology este pe cale să dea drumul primei sale fabrici din Europa.
     
    Surse apropiate au declarat celor de la Bloomberg că fabrica va fi construită în Germania, Ungaria sau Polonia.


    “Vedem o mare oportunitate în Europa”, a spus Zeng Yuqun, CEO-ul celor de la Contemporary Amperex Technology. “Companiile coreene, care folosing preţuri reduse pentru a ne face concurenţă, nu au avansat prea mult din punct de vedere tehnologic în ultimii doi ani; în aceeaşi perioadă, noi am crescut în mod constant şi am depăşit competitorii.”

    Fabrica din Europa este doar o parte a planului de dezvoltare: o nouă unitate va fi deschisă în Ningde, oraşul de unde a plecat compania, ce va creşte capacitatea de producţie cu 500%, transformând Contemporary Amperex Technology în cel mai mare producător de baterii pentru maşini electrice la nivel global.

    Fabrica din Europa va deservi mai mulţi producători auto, printre care şi BMW.

    Grupul Volkswagen a acceptat deja să folosească baterii produse de Contemporary Amperex Technology în modelele comercializate în China. Înţelegerea ar putea ulterior facilita un contract la nivel global pentru producătorul de baterii şi ar putea aduce venituri importante, având în vedere că Volkswagen s-a angajat să investească 50 de miliarde de euro în dezvoltarea maşinilor electrice.