BusinessMagazin

Tag: bloomberg

  • Incă unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume divorţează de actuala sa soţie

     

    Sergey Brin, co-fondatorul Google şi al şaselea cel mai bogat om din lume, a cerut divorţul de soţia după trei ani, făcându-l al treilea megamiliardar care a făcut acest pas după Bill Gates şi Jeff Bezos, informează Bloomberg.

    Sergey Brin a depus o cerere pentru desfacerea căsătoriei sale cu Nicole Shanahan în această lună, invocând „diferenţe ireconciliabile”, potrivit documentelor instanţei. Cuplul, care are un băiat în vârstă de trei ani, a dorit ca detaliile despărţirii să fie private, solicitând ca documentele să fie sigilate de către instanţă.

    Cofondatorul Google, în vârstă de 48 de ani, are o avere de 94 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index, provenită în mare parte din participaţiile sale în Google, compania pe care a fondat-o împreună cu Larry Page în 1998, care ulterior a format holdingul Alphabet Inc.

    Atât Brin, cât şi Page au părăsit Alphabet în 2019, deşi rămân în consiliu şi sunt în continuare acţionarii de control.

     

     

     

  • Bloomberg Billionaires: Cei mai bogaţi 500 de oameni ai lumii au pierdut în total 1,4 trilioane de dolari în 2022

    Cei mai bogaţi 500 de oameni din lume au pierdut un total de 1,4 trilioane de dolari în acest an, dintre care 206 miliarde numai luni, conform indicelui Bloomberg Billionaires, pe măsură ce pieţele financiare globale cedează sub greutatea ratelor tot mai mari ale dobânzilor şi a anxietăţii inflaţiei, scrie Bloomberg.

    Această situaţie reprezintă un contrast puternic faţă de anul trecut, când pieţele în creştere au sporit numărul milionarilor şi miliardarilor cu aproximativ 8%, potrivit unui raport Capgemini World Wealth publicat marţi. Datele arată că numărul miliardarilor din zona Asia-Pacific a crescut cu doar 4,2%, fiind în urma Europei şi rămânând tot mai departe de America de Nord, după ce a dominat numărului elitelor financiare în ultimul deceniu.

    SUA, Japonia, China şi Germania rămân printre primele ţări în care trăiesc cei mai mulţi bogaţi ai lumii. Cele patru ţări găzduiesc aproape 64% dintre milionarii şi miliardarii prezenţi la nivel global, arată raportul Capgemini.

    Persoanele cu active investibile de 30 de milioane de dolari sau mai mult şi-au privit averea crescând cu 9,6% comparativ cu 2020, cel mai rapid ritm de creştere dintre cohortele studiate de raport. Cei cu 1 milion până la 5 milioane de dolari au suferit cea mai lentă creştere a averii, cu 7,8%.

    Raportul a evidenţiat, de asemenea, modul în care femeile din toate categoriile vor moşteni 70% din averile globale în următoarele două generaţii. Bogăţia masivă creată din evaluările vertiginoase ale companiilor de tehnologie şi startup-urilor a dat naştere, totodată, la un număr tot mai mare de tineri bogaţi, proveniţi inclusiv din zona cripto.

  • Guvernul iese pe pieţele externe pentru a treia ora în acest an: vrea să se împrumute în dolari pe 5 ani şi pe 12 ani. În ianuarie a atras aproape 5 mld. euro de pe extern

    Ministerul Finanţelor, condus de Adrian Câciu, a ieşit pe 18 mai 2022 să se împrumute de pe pieţele externe, în a treia astfel de operaţiune din acest an, într-o finanţare denominată în dolari, pentru finanţarea deficitului, potrivit datelor agregate de ZF din platforma Bloomberg.

    Potrivit datelor publicate în urmă cu puţin timp pe platforma Bloomberg, Ministerul Finanţelor vrea să se finanţeze prin două tranşe, una cu scadenţa pe 5,5 ani şi cealaltă pe 12 de ani în obligaţiuni în dolari. Spre comparaţie pe 19 ianuarie 2022 MFP a atras 2,1 mld. dolari pe pieţele externe iar pe 31 ianuarie alte 2,5 mld. euro.

    Pentru ambele tranşe, dobânda (cuponul) este fixă, plătibilă semi-anual. Prima tranşă are maturitatea 30 aprilie 2027 iar cea de-a doua, 15 mai 2022.

    Pentru prima tranşă dobânda este formată din midswap (MS) plus 250 de puncte de bază, iar pentru cea de-a doua, MS plus 320 puncte de bază.

    Valoarea împrumutului va fi publicată după ce se strâng ofertele de la investitori, iar preţul se va forma în funcţie de cerere. Cel mai probabil, valoarea va fi publicată astăzi, după ora 18.00.

    Potrivit datelor Bloomberg, această finanţare prin eurobonduri are ca bookrunners Citi, Erste J.P. Morgan, Raiffeisen Bank, Societe Generale.

     

  • Retailerul francez Auchan lansează o nouă ofertă pentru preluarea rivalului Carrefour

    Retailerul francez Auchan explorează o altă ofertă de preluare a rivalului autohton Carrefour SA, a informat miercuri Bloomberg News, după ce negocierile pentru oferta anterioară au eşuat în octombrie 2021.

    Auchan este în discuţii cu o serie de firme de capital privat pentru a întări oferta către Carrefour, a adăugat Bloomberg News.

    Atât Auchan, cât şi Carrefour nu şi-au oferit imediat disponibilitatea pentru declaraţii.

    Acţiunile Carrefour au crescut miercuri pentru a opta zi consecutiv, cea mai lungă serie din ultimii patru ani. Au câştigat până la 6,6% la Paris şi au crescut cu 3,5% la 5:16 p.m. în capitala Franţei, oferind companiei o valoare de piaţă de aproximativ 13,4 miliarde de euro (15,2 miliarde de dolari).

    O combinaţie cu Carrefour ar ajuta Auchan să devină cel mai mare lanţ de hipermarketuri din Franţa şi să-şi consolideze poziţia pe fondul provocărilor din partea rivalilor germani la preţuri mici. Orice tranzacţie ar avea nevoie de sprijinul familiei Moulin, al magnatului brazilian de retail Abilion Diniz şi al acţionarilor de bază ai Carrefour.

    Discuţiile Carrefour cu privire la vânzarea către retailerul canadian Alimentation Couche-Tard Inc. s-au prăbuşit la începutul anului 2021, pe fondul opoziţiei puternice din partea guvernului francez. Ulterior, Auchan a încercat să cumpere Carrefour cu aproximativ 21 de euro pe acţiune, sau 16,6 miliarde de euro, dar discuţiie s-au blocat asupra preţului şi structurii, a informat Bloomberg News în octombrie.

    Piaţa franceză a alimentelor este pregătită pentru consolidare pe fondul concurenţei atrăgătoare din partea unor retaileri precum Aldi şi Lidl. Liderul, Leclerc SA, are o cotă de piaţă de 22,7%, urmat de Carrefour cu 19,4%, potrivit datelor furnizorilor de cercetare Kantar. Auchan ocupă locul cinci, cu 9,2%.

    Provocările cu care se confruntă hipermaketurile includ, de asemenea, nevoia de a spori capacităţile de comerţ electronic. Directorul executiv al Carrefour, Alexandre Bompard, a prezentat în noiembrie un plan care include un efort de investiţii digitale de 3 miliarde de euro în următorii patru ani. Anul trecut, cel de-al doilea hipermarket francez a făcut echipă cu gigantul de livrare Uber Technologies Inc şi a luat, de asemenea, o participaţie în start-up-ul de livrare Cajoo.

    Potrivit lui Clement Genelot, analist la Bryan Garnier, formatul Auchan şi-a pierdut atractivitatea faţă de clienţi. Luna trecută, brandul familiei Mulliez a zguduit conducerea de top a retailerului, deoarece încearcă să accelereze tranziţia alimentară şi digitală, precum şi procesul de luare a deciziilor.

    „Familia Mulliez nu poate repara Auchan singură”, a spus Genelot prin e-mail. „De aceea nu are altă opţiune decât un acord de fuziuni şi achiziţii cu Carrefour”.

    O înţelegere între cei doi giganţi din Franţa ar urmă să vină într-un moment delicat, cu mai puţin de patru luni înaintea alegerilor prezidenţiale din aprilie. O combinaţie ar putea duce la reduceri de locuri de muncă din cauza suprapunerilor, declanşând în acelaşi timp controlul antitrust din partea autorităţilor de reglementare.

     

  • Danemarca vrea să renunţe la combustibilii fosili pentru zborurile interne până în 2030

    Guvernul danez vrea să renunţe la combustibilii fosili pentru zborurile interne până în 2030, în cel mai recent efort al acestuia de atingere a ţintelor legate de climat, potrivit Bloomberg. Ţara nordică vrea ca zborurile interne să se bazeze pe combustibili verzi nu mai târziu de 2025.

  • Bloomberg 50: Cele mai importante personalităţi ale anului 2021. Cine sunt oamenii care au marcat business-ul global?

    Pentru al cincilea an consecutiv, Bloomberg marchează ediţia Bloomberg 50, topul celor mai importante figuri ale anului 2021 ale căror contribuţii merită recunoscute pe plan mondial.

    Alături de personalităţile deja arhicunoscute ale businessului internaţional precum Elon Musk, CEO-ul Tesla, Jeff Bezos, CEO-ul Amazon, Tim Cook, CEO-ul Apple, Larry Page, co-fondatorul Alphabet, sau de figurile politice marcante ale mapamondului cum sunt Joe Biden, Vladimir Putin sau Emmanuel Macron, iată zece dintre cele importante nume ale anului 2021:
     

    Albert Bourla

    Un veteran de aproape trei decenii al companiei, Bourla a preluat conducerea în 2019 şi a început să puna bazele succesului recent al Pfizer. În timpul pandemiei, el a creat noua franciză de vaccin prin cuplarea tehnologiei ARN mesager a BioNTech cu expertiza de producţie şi puterea comercială a Pfizer.
     

    Jimmy Lai

    Magnatul mass-media a petrecut peste 300 de zile în închisoare anul acesta, făcându-l victima cea mai cunoscută a campaniei necruţătoare a Chinei de a subordona Hong Kong-ul în întregime.


    Alexey Navalny

    În august 2020, Navalny, unul dintre cei mai duri critici ai Kremlinului, s-a îmbolnăvit într-un zbor din Siberia la Moscova şi a fost în cele din urmă internat la Berlin. Fusese otrăvit cu un agent toxic de tipul Novichok, în ceea ce Occidentul consideră a fi o tentativă de asasinat, acuzaţie negată de autorităţile ruse.
     

    Andy Jassy

    Amazon Web Services, pe care Jassy a condus-o timp de aproape două decenii, este pe drumul cel bun pentru vânzări de 61,3 miliarde de dolari în acest an, în creştere cu 35% faţă de 2020. Drept recomensă pentru succesul său, a fost numit CEO al întregii companii.
     

    Darnella Frazier

    În iunie, la un an după ce a filmat ofiţerii de poliţie care îl ucideau pe George Floyd, Frazier a devenit primul jurnalist cetăţean care a câştigat o citare specială din partea Consiliului Premiului Pulitzer.
     

    Hoesung Lee

    În august, Hoesung Lee a condus aproape 200 de ţări către un acord unanim asupra unui raport care a constatat că omenirea a crescut temperatura globală cu 1,1 grade celsius, făcând planeta mai fierbinte decât a fost în urmă cu 125.000 de ani.
     

    John Nkengasong

    Director al Centrului African pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor, Nkengasong este virologul care a jucat un rol cheie în procurarea a 400 de milioane de doze de vaccin anti Covid-19 pentru întregul continent.
     

    Mike Winkelmann

    Lucrarea sa „Everdays: The first 5.000 Days” s-a vândut la licitaţie în martie pentru 69,3 milioane de dolari, doborând recordul pentru cea mai scumpă piesă de artă digitală din lume.
     

    MacKenzie Scott

    Fosta soţie a lui Jeff Bezos a donat 2,7 miliarde de dolari în acest an, pentru un total de aproximativ 8,6 miliarde de dolari donaţi de-a lungul timpului către 800 de organizaţii, ceea ce o face unul dintre cei mai prolifici filantropi din istorie.
     

    Eugene Goodman

    Timp de 85 de secunde, pe 6 ianuarie, el s-a confruntat cu protestatarii care au pătruns în Capitoliu şi i-a îndepărtat de parlamentarii vulnerabili din camera Senatului.
     

     

  • Studiu: Vaccinul Moderna împotriva Covid-19 creează de două ori mai mulţi anticorpi decât vaccinul Pfizer-BioNTech

    Vaccinul Moderna împotriva Covid-19 creează de două ori mai mulţi anticorpi decât vaccinul produs de Pfizer-BioNTech, conform unui studio care a comparat răspunsul imunitar în urma inoculării, citat de Bloomberg.

    Un studiu la care au participat aproape 2.500 de angajaţi ai unui mare spital din Belgia a scos la iveală faptul că nivelul de anticorpi rezultat în urma inoculării este în medie de 2.881 de unităţi per mililitru în cazul vaccinului Moderna, în comparaţie cu un nivel mediu de 1.108 unităţi per mililitru în cazul vaccinului Pfizer.

    Trebuie menţionat că studiul a acoperit persoane vaccinate cu ambele doze, atât în cazul Moderna, cât şi în cazul Pfizer, iar rezultatul se referă la persoane care nu au fost infectate anterior inoculării.

    Rezultatele au fost publicate luni într-o scrisoare trimisă către Journal of the American Medical Association. Explicaţiile celor care au efectuat studiul include faptul că vaccinul moderna conţine o cantitate mai mare de substanţă active – 100 de micrograme în cazul Moderna, versus 30 de micrograme în cazul Pfizer-BioNTech.

    O altă explicaţie ţine şi de intervalul de patru săptămâni impus între dozele Moderna, în comparaţie cu intervalul de trei săptămâni necesar între dozele Pfizer-BioNTech.

  • Bloomberg: De ce prăbuşirea suferită zilele trecute de Bitcoin reprezintă o victorie majoră pentru criptomonede

    Pentru mulţi, piaţa criptomonedelor reprezintă un motiv de speculaţie pură. Pentru acest tip de oameni, ziua de miercuri a fost una extrem de proastă, indicele Bloomberg Galaxy Crypto suferind un declin de 19,2%, cea mai gravă scădere din ultimul an.

    Însă pentru alţii, spaţiul crypto este mult mai mult decât o serie de instrumente speculative, semnificând construirea unui nou sistem financiar. Pentru ei, ziua de miercuri a reprezentat o victorie imensă care ar putea intra în istorie drept unul dintre cele mai bune momente din piaţa monedelor digitale, întrucât sistemul a funcţionat cum trebuie în condiţii de stres extrem, scrie publicaţia americană Bloomberg.

    Într-adevăr, miercuri au fost descoperite o serie de probleme, precum costurile ridicate pe care le impun tranzacţiile în momente marcate de volatilitate. Însă problema era deja cunoscută, iar platformele crypto funcţionează la o capacitate de 100%. În plus, soluţiile de îmbunătăţire a capacităţii şi eficienţei ar trebui să fie complet operaţionale până la sfârşitul anului.

    Pentru a înţelege de ce ziua de miercuri a fost o reuşită majoră pentru piaţa activelor digitale, trebuie să separăm spaţiul crypto în două categorii: finanţe centralizate şi descentralizate.

    Fiind reprezentate de exchange-uri tradiţionale ca Binance, Coinbase şi BlockFi, finanţele centralizate rulează registre de ordine cu licitaţii şi oferte într-un mod similar cu cel al Bursei din New York. Şi, la fel ca Robinhood Markets sau alţi brokeri tradiţionali, când pieţele devin agitate, finanţele centralizate sunt caracterizate de întârzieri, întreruperi ale sistemelor şi, în general, de experienţe frustrante. Aceste evenimente i-au adus pe unii analişti la concluzia că spaţiul crypto nu este pregătit să ajungă la apogeu.

    Însă protocoalele descentralizate, văzute de mulţi drept viitorul finanţelor, au funcţionat în condiţii optime şi nu au prezentat niciun fel de întreruperi. În timp ce utilizatorii se plângeau pe fondul pierderilor raportate de piaţă, ei nu puteau spune că sistemele au dat greş.

    Finanţele descentralizate, sau DeFi, nu folosesc registre de ordine precum exchange-urile reglementate. În schimb, DeFi deţin peste 72.000 de grupuri de lichidităţi. Oricine poate deveni furnizor de lichidităţi pe aceste grupuri şi, de asemenea, un investitor poate să îşi creeze propriul său grup prin care să obţină dobânzi (mai multe monede). Traderii folosesc aceste lichidităţi pentru a tranzacţiona criptomonedele. Protocolul este condus de un cod numit automatic market marker şi niciun om nu este implicat în procesele de tranzacţionare pe aceste exchange-uri.

    Numele celui mai mare exchange descentralizat este Uniswap. Pentru a-l accesa, trebuie să foloseşti un portofel electronic în afara unui exchange reglementat, conectându-l ulterior la uniswap.org. Exchange-ul le permite clienţilor să tranzacţioneze câteva mii de criptomonede. Fondatorul Uniswap Hayden Adams a declarat miercuri că firma a executat tranzacţii de 6,3 miliarde de dolari, cu mult peste media Coinbase din primul trimestru – 3,7 miliarde de dolari. De altfel, Uniswap nu a experimentat nicio întârziere a serviciilor şi niciun client nu şi-a pierdut bani din cauza vreunei probleme din cadrul exchange-ului.

    Unul dintre cele mai mari protocoale de creditare este Compound. Prin conectarea la compound.finance, poţi obţine împrumuturi complet garantate. Compound a declarat că protocoalele sale au „suportat fără probleme perioadele de volatilitate”. Între timp, Polygon Technology le permite dezvoltatorilor să îşi scaleze aplicaţiile descentralizate în ideea de a oferi servicii mult mai rapide şi eficiente clienţilor.

    Niciunul dintre aceste site-uri nu a raportat vreun incident în ziua în care preţul unor criptomonede a scăzut şi cu 50%, iar protocol descentralizat nu a avut nevoie de un plan de salvare.

     

     

  • Din ce în ce mai aproape de ruşi: Ungaria va fi prima ţară UE care devine membră a Băncii Eurasiatice de Dezvoltare, bancă regională condusă de Rusia

    Ungaria vrea să devină prima ţară din Uniunea Europeană care se alătură ruşilor în Banca Eurasiatică de Dezvoltare, a anunţat Peter Szijjarto, ministrul de Externe al Ungariei, citat de Bloomberg.

    Banca are sediul la Moscova şi grupează Rusia şi alte cinci ţări care au făcut partea din Uniunea Sovietică, inclusiv Kazahstan.

    Ungaria vrea să devină membră a băncii pentru a-şi extinde investiţiile din Asia Centrală, a explicat Peter Szijjarto.

    Totodată, el a menţionat că statul va folosi una dintre băncile pe care le deţine – Eximbank – pentru a pregăti o facilitate de creditare de 170 de milioane de dolari, menită să aducă legături de business mai strânse între Ungaria şi Kazahstan.

    Dacă va intra în Banca Eurasiatică de Dezvoltare, acesta va fi încă o mutare prin care permierul ungar Viktor Orban se apropie de est şi de Rusia.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

    .

  • Din ce în ce mai aproape de ruşi: Ungaria va fi prima ţară UE care devine membră a Băncii Eurasiatice de Dezvoltare, bancă regională condusă de Rusia

    Ungaria vrea să devină prima ţară din Uniunea Europeană care se alătură ruşilor în Banca Eurasiatică de Dezvoltare, a anunţat Peter Szijjarto, ministrul de Externe al Ungariei, citat de Bloomberg.

    Banca are sediul la Moscova şi grupează Rusia şi alte cinci ţări care au făcut partea din Uniunea Sovietică, inclusiv Kazahstan.

    Ungaria vrea să devină membră a băncii pentru a-şi extinde investiţiile din Asia Centrală, a explicat Peter Szijjarto.

    Totodată, el a menţionat că statul va folosi una dintre băncile pe care le deţine – Eximbank – pentru a pregăti o facilitate de creditare de 170 de milioane de dolari, menită să aducă legături de business mai strânse între Ungaria şi Kazahstan.

    Dacă va intra în Banca Eurasiatică de Dezvoltare, acesta va fi încă o mutare prin care permierul ungar Viktor Orban se apropie de est şi de Rusia.

    Pentru context, Ungaria este deja membră a unei alte bănci conduse de Rusia, şi-anume Banca Internaţională de Investiţii. În 2019, Ungaria a fost criticată grav de aliaţii din Vest, când a decis ca sediul acestei bănci regionale să se mute de la Moscova la Budapesta.