BusinessMagazin

Tag: Bihor

  • Judeţul din România care a devenit un magnet pentru investitori

    ”Trecem la pasul următor spre aglomerări economice care presupun relaţionare tehnologică şi specializare“, a adăugat ea.
     
    Compania a demarat un proiect estimat la 44,7 mil. lei (aproximativ 10 mil. euro) pentru dezvoltarea unui parc ştiinţific şi tehnologic pe un teren de circa 5 hectare situat în vecinătatea Uni­versităţii din Oradea.
     
    Par­cul Ştiinţific şi Tehnologic (PST) Bihor MedTech – o entitate fără personalitate juridică, bazată pe aso­cierea în participaţiune a judeţului Bihor (Consiliul Judeţean Bihor), a Univer­sităţii din Oradea şi a companiei Parcuri Indus­triale Bihor – va fi realizat într-o perioadă de doi ani  şi va crea minimum 500 de noi locuri de muncă.
     

  • Mol investeşte peste 2,3 milioane de euro într-un nou terminal de GPL

    Terminalul, care va deveni complet operaţional în a doua jumătate a acestui an, va fi dotat cu 4 rezervoare cu o capacitate totală de 600 de metri cubi, fiind prima investiţie din domeniul GPL realizată de MOL în România. Proiectul va completa baza de active pe care MOL o deţine deja la Tileagd, acolo unde din vara anului 1999 funcţionează un depozit de produse petroliere. În acest moment, depozitul de la Tileagd este operat de 20 de angajaţi.

    “Acesta este primul terminal de GPL pe care MOL îl construieşte în România. Este o decizie de investiţii care arată interesul MOL România pentru diversificarea activităţii şi a portofoliului de servicii şi produse puse la dispoziţia clienţilor”, a declarat Camelia ENE, Country Chairman & CEO MOL România.

    Dincolo de depozitul de produse petroliere de la Tileagd, MOL România mai administrează o unitate de stocare a produselor petroliere la Giurgiu. Depozitul de la Giurgiu, care are acces direct la transportul fluvial pe Dunăre, a fost pus în funcţiune în primăvara anului 2013 şi este operat de 14 angajaţi.

    Grupul MOL este o companie internaţională integrată şi independentă, cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Are operaţiuni în peste 30 de ţări, aproximativ 25.000 de angajaţi în întreaga lume.

     

  • Mol investeşte peste 2,3 milioane de euro într-un nou terminal de GPL

    Terminalul, care va deveni complet operaţional în a doua jumătate a acestui an, va fi dotat cu 4 rezervoare cu o capacitate totală de 600 de metri cubi, fiind prima investiţie din domeniul GPL realizată de MOL în România. Proiectul va completa baza de active pe care MOL o deţine deja la Tileagd, acolo unde din vara anului 1999 funcţionează un depozit de produse petroliere. În acest moment, depozitul de la Tileagd este operat de 20 de angajaţi.

    “Acesta este primul terminal de GPL pe care MOL îl construieşte în România. Este o decizie de investiţii care arată interesul MOL România pentru diversificarea activităţii şi a portofoliului de servicii şi produse puse la dispoziţia clienţilor”, a declarat Camelia ENE, Country Chairman & CEO MOL România.

    Dincolo de depozitul de produse petroliere de la Tileagd, MOL România mai administrează o unitate de stocare a produselor petroliere la Giurgiu. Depozitul de la Giurgiu, care are acces direct la transportul fluvial pe Dunăre, a fost pus în funcţiune în primăvara anului 2013 şi este operat de 14 angajaţi.

    Grupul MOL este o companie internaţională integrată şi independentă, cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Are operaţiuni în peste 30 de ţări, aproximativ 25.000 de angajaţi în întreaga lume.

     

  • Destinaţii de weekend: care sunt cele mai ciudate obiective turistice din Ardeal

    Două locuri spectaculoase din Ardeal pot fi incluse cu uşurină pe lista celor mai ciudate obiective turistice din România. Este vorba despre destinaţii care ies din tiparele unui peisaj obişnuit şi despre care puţini au auzit, scrie Vocea Transilvaniei.

    Lacul Vida

    Turiştii care au ajuns să se bucure de priveliştea lacului Vida au rămas impresionaţi.Culoarea deosebită, dar şi vârtejul din mijlocul fac din acest lac un loc de poveste. În comuna bihoreană Dobreşti se află un lac special, în mijlocul acestuia se găseşte un vârtej.

    Groapa ruginoasă

    Una dintre cele mai inedite arii naturale protejate de lege din întreaga regiune a Transilvaniei este Groapa Ruginoasa. Aspectul său fantastic care sugerează un colţ din Canionul Colorado este astăzi un adevărat laborator morfologic, scrie sursa citată.

    Rana Munţilor

    Întreaga suprafaţă de aproximativ 20 hectare a acestei rezervaţii înglobează peisaje demne de toata admiraţia, de un pitoresc inedit. Întreaga vale, cunoscută şi sub numele de Valea Seacă, prezintă o serie de versanţi abrupţi, fiind considerată o ciudăţenie a naturii, în special datorită contrastului neobişnuit dintre rocile roşiatice şi vegetaţia verde şi bogata ce acopera restul versanţilor din această zonă a Apusenilor.

  • Care sunt oraşele cu cele mai bune facilităţi medicale din România

    Clasamentul continuă cu oraşele Braşov, Timişoara, Târgu Mureş, Baia Mare, Piteşti şi Cluj-Napoca. La polul opus, printre cele mai dezavantajoase oraşe din punctul de vedere al facilităţilor medicale se numără Giurgiu, Focşani, Tulcea, Călăraşi, Constanţa, Bacău şi Vaslui.

    Dacia din oraşul Timişoara ocupă prima poziţie în clasamentul cartierelor cu cele mai bune facilităţi medicale din România. Topul continuă cu Ştefan cel Mare (Bucureşti), Gavana 3 (Piteşti), Zorilor (Cluj-Napoca), 7 Noiembrie (Târgu Mureş), Soarelui (Timişoara), Centrul Civic (Braşov) şi Cedonia (Sibiu). Cartierul Rogerius din oraşul Oradea ocupă poziţia numărul 5. La coada clasamentului sunt cartierele Gai (Arad), Bereasca (Ploieşti), Ferneziu (Baia Mare) şi Gara (Slatina).

    La nivel de regiuni istorice, Banat a fost desemnat de 8.332 de români ca fiind regiunea cu cele mai bune facilităţi medicale, fiind urmată de Maramureş, Crişana şi Transilvania. Cel mai mic punctaj la capitolul percepţiei locuitorilor faţă defacilităţile medicale în oraşele şi cartierele lor a fost obţinut de Dogrobea, Moldova şi Muntenia. Zona Bucureşti şi Ilfov se află la mijlocul clasamentului.

    În general, oraşele cu un număr mare de locuitori, cu un Produs Intern Brut ridicat şi o rată a şomajului scăzută au fost considerate şi oraşele cu cele mai bune facilităţi medicale. La polul opus, cele mai dezavantajoase oraşe din punct de vedere al facilităţilor medicale au în medie sub 100.000 de locuitori şi o rată a şomajului ridicată.

    Capitala ocupă locul 9 în topul oraşelor cu cele mai bune facilităţi medicale din România. În clasament, peste 29.000 de bucureşteni şi-au evaluat cartierul în care locuiesc. Pe primul loc se situează cartierul Ştefan cel Mare ca având cele mai bune facilităţi medicale, urmat de zonele Dorobanţi, Cotroceni şi Floreasca. Zonele Basarabia, Aviaţiei şi Titan urmează în top. Ultimele poziţii sunt ocupate de Prelungirea Ghencea, Ferentari şi 23 August (Căţelul). Giuleşti, Baicului, Rahova sau Militari sunt, la fel, cartiere desemnate de bucureşteni ca fiind dezavantajoase din punct de vedere al facilităţilor medicale. La mijlocului clasamentului se găsesc zone precum Tei, Bucur Obor sau Colentina.

    Centrul Civic, Astra şi Tractorul sunt cartierele din Braşov cu cele mai bune facilităţi medicale, iar Stupini, Delta Cetăţii şi Noua sunt cele mai dezavantajoase din acest punct de vedere.

    Pentru timişoreni, cartierele Dacia, Soarelui şi Girocului au fost evaluate de către localnici ca având cele mai bune facilităţi medicale, iar la coada clasamentului se numără zonele Aeroport, Freidorf şi Lugojului.

    Locuitorii oraşului Târgu Mureş au desemnat 7 Noiembrie, Bulevardul 1848(Dâmbu Pietros)şi Central ca fiind zonele cu cele mai bune facilităţi medicale. La polul opus se numără zonele Mureşeni, Unirii şi Tudor Vladimirescu.

    Piteştenii au desemnat cartierele Nord-Spitalul Judeţean, 9 Mai şi Central ca fiind zonele cu cele mai bune facilităţi medicale. Zonele Bereasca, Bulevardul Bucureşti şi Mihai Bravuau fost desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase din punct de vedere al facilităţilor medicale.

    Pentru locuitorii oraşului Cluj-Napoca, cele mai bune cartiere din punct de vedere al accesului la facilităţi medicale sunt Zorilor, Centru şi Gheorgheni. La coada clasamentului se află cartierele Bună Ziua, Someşeni şi Dâmbul Rotund.

     

  • Circulaţie îngreunată, în condiţii de ceaţă, pe mai multe drumuri din ţară

    Potrivit Centrului Infotrafic al Poliţiei, pe mai multe drumuri din judeţe precum Alba, Buzău, Bihor, Braşov, Cluj, Giurgiu, Gorj, Iaşi, Satu Mare, Teleorman, Suceava şi Vrancea circulaţia se desfăşoară îngreunat, în condiţii de ceaţă.

    Ceaţă este şi pe tronsonul kilometric 40 – 50 al Autostrăzii A2 Bucureşti – Constanţa şi 316 – 354 al Autostrăzii A1, între Sibiu şi Deva.

    Şoferii sunt sfătuiţi să circule cu viteză adaptată, să mărească distanţa în mers şi să folosească luminile de întâlnire împreună cu cele de ceaţă. Totodată, sunt sfătuiţi să folosească luminile de întâlnire ale autovehiculelor pe toate categoriile de drumuri, nu doar pe cele pe care există obligativitate în acest sens.

    În condiţii de ceaţă densă, trebuie folosite şi luminile de ceaţă.

  • Criminalistul din România care a uimit FBI. A ajutat la prinderea a sute de infractori

    Portretistul criminalist Florin Lăzău, care lucrează la Poliţia Bihor, este unul dintre cei mai buni portretişti din Europa şi a ajutat la prinderea a sute de infractori. Românul a reuşit să îi uimească chiar şi pe agenţii FBI la un curs din Statele Unite la care a fost invitat în urmă cu opt ani.

    Florin Lăzău are nevoie de câteva elemente pentru a reconstitui un chip. Cu cât martorul oferă mai multe detalii, cu atât portetrul va fi mai realist. Culoarea ochilor, mărimea frunţii sau forma urechilor sunt trăsături esenţiale, care în decursul timpului nu se schimbă semnificativ, scrie digi24.ro

    Din 2004 şi până astăzi, portretele robot realizate de Florin Lăzău au dus la rezolvarea a sute de cazuri .În ultimii ani, Florin Lăzău a fost contactat şi de oamenii legii din alte judeţe pentru a-i ajuta. Criminalistul este singurul din România specializat pe îmbătrânirea facială, proces care duce la găsirea copiilor dispăruţi după 20 de ani.

    Este nevoie fie de o poză din copilărie, fie de un portret întocmit pe baza datelor oferite de părinţi. Apoi specialistul îşi imaginează cum ar putea să se dezvolte osul cranian dar şi celelalte elemente ale feţei. Totul este însă relativ pentru că fizionomia se poate schimba din diverse motive.

    Un caz celebru este cel al unei fete care a dispărut la vârsta de 7 ani din comuna bihoreană Curtuişeni. Tânăra s-a urcat într-un tren, a ajuns în judeţul Vâlcea unde a primit o altă identitate, iar mai apoi a fost dată spre adopţie în Italia. După 20 de ani, fata a văzut portretul digital realizat de Florin Lăzău pe un site şi şi-a dat seama că ea este cea căutată.

  • Cum reuşeşte un oraş din România să concureze cu destinaţii de vacanţă ca Barcelona sau Viena

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut. Mai mult, de-a lungul ultimilor cinci ani zeci de investiţii au bombardat oraşul. Trei parcuri industriale cu investiţii de 200 de milioane de euro au creat mii de noi locuri de muncă în IT, automotive, farma, industrie. Peste 60 de companii sunt găzduite în cele două parcuri industriale, iar managerii de la stat au mizat pe strategia facilităţilor fiscale şi a colaborării strânse cu investitorii, deopotrivă străini şi locali. Zeci de milioane de euro au fost investiţi şi în turism, iar oraşul mizează pe o creştere de peste 10% a numărului de turişti anul acesta. Treaba managerilor, de la stat şi de la privat, nu este nici pe departe terminată, iar dezvoltarea accelerată a oraşului nu are doar plusuri, ci şi minusuri care trebuie gestionate.

    Mai multe deplasări la Oradea, în mai puţin de doi ani, mi-au dat ocazia să observ că în oraş se construieşte, se cheltuiesc mulţi bani pe investiţii, iar pe străzi sunt turişti care discută în limbi străine. Intrigat, am început să caut informaţii şi am aflat câteva lucruri surprinzătoare. De pildă că una dintre cele mai noi „vedete“ din oraş, un aquaparc, deţine recordul, în România, ca valoare a investiţiei în domeniu (20 de milioane de euro), că oraşul are trei parcuri industriale care au atras investiţii de 200 de milioane de euro în ultimii cinci ani şi 5.000 de oameni lucrează în cele trei zone. Iar planurile autorităţilor şi ale companiilor deopotrivă sunt la fel de mari.

    Oradea, un oraş a cărui istorie începe acum mai bine de 900 de ani, pare să-şi reia rolul de „poartă către vestul Europei“. Motorul economiei bihorene, capitala Art Nouveau sau oraşul cu cei mai mulţi bani europeni atraşi – toate aceste afirmaţii caracterizează oraşul situat la câteva minute de graniţa cu Ungaria. Încă din 2011, pe vremea când cele mai multe companii marşau pe tactica mai sigură a expectativei, la Oradea lucrurile au stat tocmai pe dos, iar oraşul a atras zeci de noi investiţii.

    Primăria Oradea a obţinut anul trecut finanţări nerambursabile de 194 milioane de lei, adică aproape 24% din veniturile totale de 805 milioane lei; din punctul de vedere al fondurilor europene, dacă media naţională de absorbţie este de 74%, Oradea a reuşit să atragă 95% din fondurile disponibile, ocupând astfel un loc fruntaş în acest clasament al eficienţei.

    La nivel de judeţe, administraţiile locale care au încasat cele mai mari sume de la UE sunt Bihor (362 milioane lei), Hunedoara (279 milioane lei), Prahova (278 milioane lei), Dolj (258 milioane lei) şi Constanţa (255 milioane lei). Neamţ (46 milioane lei), Bucureşti (32 milioane lei) şi Ialomiţa (27 milioane lei) sunt judeţele care au atras cele mai mici sume de la Uniunea Europeană. La nivel de primării ale reşedinţelor de judeţ, cele mai mari sume s-au încasat în Oradea, Ploieşti şi Iaşi.

    Devine astfel cât se poate de clar că o discuţie despre evoluţia economică a judeţului Bihor este, în mare măsură, o discuţie despre modul în care a evoluat Oradea. „În mod evident, Oradea este motorul economiei judeţului Bihor. Peste 60% din economia judeţului se reflectă aici, iar businessul local este cel mai bine evidenţiat tot în Oradea“, spune Radu Silaghi, director executiv al Asociaţiei Firmelor Bihorene (AFB). „În ultimii 5-7 ani, dacă e să vorbim de un termen mediu, evoluţia mediului de afaceri a fost pozitivă din mai multe perspective: în primul rând atragerea investitorilor străini, care au venit în număr destul de mare datorită parcurilor industriale. Avem primul parc care se află la ieşirea din ţară şi a atras investiţii masive din zona externă, şi mai avem alte două parcuri care încep să se dezvolte. Economia locală a fost vitregită la un moment dat; prin investiţiile masive din străinătate au fost puse deoparte investiţiile româneşti, la fel şi micii industriaşi. Cele două parcuri mai noi au dat practic posibilitatea şi firmelor locale, afacerilor mici, să se relocheze din centrul oraşului sau din judeţ, revitalizând practic economia locală.“

    Parcurile industriale din Oradea, despre care vorbeşte Radu Silaghi, au generat investiţii private (atât străine, cât şi ale unor companii locale) de 200 de milioane de euro în ultimii cinci ani; din acestea, investiţii de peste 100 de milioane de euro au fost deja finalizate. Parcul industrial Eurobusiness I, primul construit în Oradea, reprezintă o zonă delimitată, în care se desfăşoară activităţi economice, de cercetare, producţie industrială şi servicii. Se desfăşoară pe o suprafaţă de 121 de hectare, terenul fiind proprietatea municipiului Oradea. Acesta este poziţionat strategic în apropierea graniţei de la Borş şi are un front stradal, pe drumul european 60, de 1,2 kilometri. Euro Business Parc Oradea este administrat de Eurobusiness Parc SRL, societate deţinută în procent de 100% de municipiul Oradea.

    Primăria din Oradea deţine şi parcul Eurobusiness II, a cărui suprafaţă este de 23,8 hectare. Dat fiind interesul tot mai mare al companiilor pentru aceste spaţii, consilierii locali au aprobat în 2015 înfiinţarea Parcului Industrial Eurobusiness III şi acordarea de facilităţi fiscale mai multor firme. Parcurile industriale ale Oradei, întinse pe 220 de hectare, sunt o investiţie profitabilă pentru autorităţi; peste 3.000 de oameni lucrează în aceste zone, iar numărul angajaţilor ar putea trece de 6.500 până la sfârşitul anului 2020. Aflându-se la doar 4 kilometri de graniţa cu Ungaria, parcurile industriale au legături directe la importante rute comerciale.

  • Acest oraş din România a reuşit să obţină sute de milioane de euro din fonduri europene. Care este secretul succesului?

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut. Mai mult, de-a lungul ultimilor cinci ani zeci de investiţii au bombardat oraşul. Trei parcuri industriale cu investiţii de 200 de milioane de euro au creat mii de noi locuri de muncă în IT, automotive, farma, industrie. Peste 60 de companii sunt găzduite în cele două parcuri industriale, iar managerii de la stat au mizat pe strategia facilităţilor fiscale şi a colaborării strânse cu investitorii, deopotrivă străini şi locali. Zeci de milioane de euro au fost investiţi şi în turism, iar oraşul mizează pe o creştere de peste 10% a numărului de turişti anul acesta. Treaba managerilor, de la stat şi de la privat, nu este nici pe departe terminată, iar dezvoltarea accelerată a oraşului nu are doar plusuri, ci şi minusuri care trebuie gestionate.

    Mai multe deplasări la Oradea, în mai puţin de doi ani, mi-au dat ocazia să observ că în oraş se construieşte, se cheltuiesc mulţi bani pe investiţii, iar pe străzi sunt turişti care discută în limbi străine. Intrigat, am început să caut informaţii şi am aflat câteva lucruri surprinzătoare. De pildă că una dintre cele mai noi „vedete“ din oraş, un aquaparc, deţine recordul, în România, ca valoare a investiţiei în domeniu (20 de milioane de euro), că oraşul are trei parcuri industriale care au atras investiţii de 200 de milioane de euro în ultimii cinci ani şi 5.000 de oameni lucrează în cele trei zone. Iar planurile autorităţilor şi ale companiilor deopotrivă sunt la fel de mari. Oradea, un oraş a cărui istorie începe acum mai bine de 900 de ani, pare să-şi reia rolul de „poartă către vestul Europei“. Motorul economiei bihorene, capitala Art Nouveau sau oraşul cu cei mai mulţi bani europeni atraşi – toate aceste afirmaţii caracterizează oraşul situat la câteva minute de graniţa cu Ungaria. Încă din 2011, pe vremea când cele mai multe companii marşau pe tactica mai sigură a expectativei, la Oradea lucrurile au stat tocmai pe dos, iar oraşul a atras zeci de noi investiţii.

    Primăria Oradea a obţinut anul trecut finanţări nerambursabile de 194 milioane de lei, adică aproape 24% din veniturile totale de 805 milioane lei; din punctul de vedere al fondurilor europene, dacă media naţională de absorbţie este de 74%, Oradea a reuşit să atragă 95% din fondurile disponibile, ocupând astfel un loc fruntaş în acest clasament al eficienţei.

    La nivel de judeţe, administraţiile locale care au încasat cele mai mari sume de la UE sunt Bihor (362 milioane lei), Hunedoara (279 milioane lei), Prahova (278 milioane lei), Dolj (258 milioane lei) şi Constanţa (255 milioane lei). Neamţ (46 milioane lei), Bucureşti (32 milioane lei) şi Ialomiţa (27 milioane lei) sunt judeţele care au atras cele mai mici sume de la Uniunea Europeană. La nivel de primării ale reşedinţelor de judeţ, cele mai mari sume s-au încasat în Oradea, Ploieşti şi Iaşi.

    Devine astfel cât se poate de clar că o discuţie despre evoluţia economică a judeţului Bihor este, în mare măsură, o discuţie despre modul în care a evoluat Oradea. „În mod evident, Oradea este motorul economiei judeţului Bihor. Peste 60% din economia judeţului se reflectă aici, iar businessul local este cel mai bine evidenţiat tot în Oradea“, spune Radu Silaghi, director executiv al Asociaţiei Firmelor Bihorene (AFB). „În ultimii 5-7 ani, dacă e să vorbim de un termen mediu, evoluţia mediului de afaceri a fost pozitivă din mai multe perspective: în primul rând atragerea investitorilor străini, care au venit în număr destul de mare datorită parcurilor industriale. Avem primul parc care se află la ieşirea din ţară şi a atras investiţii masive din zona externă, şi mai avem alte două parcuri care încep să se dezvolte. Economia locală a fost vitregită la un moment dat; prin investiţiile masive din străinătate au fost puse deoparte investiţiile româneşti, la fel şi micii industriaşi. Cele două parcuri mai noi au dat practic posibilitatea şi firmelor locale, afacerilor mici, să se relocheze din centrul oraşului sau din judeţ, revitalizând practic economia locală.“

    Parcurile industriale din Oradea, despre care vorbeşte Radu Silaghi, au generat investiţii private (atât străine, cât şi ale unor companii locale) de 200 de milioane de euro în ultimii cinci ani; din acestea, investiţii de peste 100 de milioane de euro au fost deja finalizate. Parcul industrial Eurobusiness I, primul construit în Oradea, reprezintă o zonă delimitată, în care se desfăşoară activităţi economice, de cercetare, producţie industrială şi servicii. Se desfăşoară pe o suprafaţă de 121 de hectare, terenul fiind proprietatea municipiului Oradea. Acesta este poziţionat strategic în apropierea graniţei de la Borş şi are un front stradal, pe drumul european 60, de 1,2 kilometri. Euro Business Parc Oradea este administrat de Eurobusiness Parc SRL, societate deţinută în procent de 100% de municipiul Oradea.

    Primăria din Oradea deţine şi parcul Eurobusiness II, a cărui suprafaţă este de 23,8 hectare. Dat fiind interesul tot mai mare al companiilor pentru aceste spaţii, consilierii locali au aprobat în 2015 înfiinţarea Parcului Industrial Eurobusiness III şi acordarea de facilităţi fiscale mai multor firme. Parcurile industriale ale Oradei, întinse pe 220 de hectare, sunt o investiţie profitabilă pentru autorităţi; peste 3.000 de oameni lucrează în aceste zone, iar numărul angajaţilor ar putea trece de 6.500 până la sfârşitul anului 2020. Aflându-se la doar 4 kilometri de graniţa cu Ungaria, parcurile industriale au legături directe la importante rute comerciale.

  • De ce a fost amendat un bihorean care îngrijeşte peste 200 de oameni cu probleme

    Amendat cu 10.000 de lei de către angajaţii Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Bihor, Viorel Paşca, bihoreanul care îngrijeşte peste 200 de persoane, a ales să protesteze în Parcul Traian din faţa Prefecturii Bihor. Reprezentanţii ITM susţin că amenda pe care au aplicat-o este cea minimă prevăzută de lege pentru astfel de cazuri, scrie voceatransilvaniei.ro

    “Amenda a fost aplicată, fiind minimum amenzii impusă de lege, pentru găsirea unei persoane practicând o muncă fără să aibă forme legale de angajare. Dacă făcea o contestaţie că nu-i de acord cu măsura dispusă de ITM, lucrurile erau ca în situaţiile normale. A făcut acest demers folosindu-se de oamenii aceia care chiar sunt necăjiţi. De zece ani, dânsul nu a reuşit să intre într-o formă minimă de legalitate. În luna martie, a spus da, cred că aveţi dreptate, încep demersurile pentru asociaţie, că lucrurile sunt ok”, a declarat Marius Rotar, directorul ITM Bihor.

    Viorel Paşca, bihoreanul care îngrijeşte 200 de oameni sărmani, bolnavi sau cu dizabilităţi, la domiciliul său, i-a adus vineri pe 40 dintre ei în faţa Prefecturii Bihor, pentru a-i da instituţiilor abilitate, nemulţumit de amenda de 10.000 de lei pe care a primit-o joi, 21 iulie, de la Inspectoratul Teritorial al Muncii (ITM), pentru că au găsit o femeie care îl ajuta la lucru şi nu avea carte de muncă.

    De zece ani, bihoreanul găzduieşte şi hrăneşte, cu minime îngrijiri medicale, din donaţii şi cu ajutorul voluntarilor, câteva sute de persoane cu probleme, fără venituri sau un acoperiş deasupra capului, bolnavi în stadii avansate, cu amputaţii de la degerături, cu boli psihice, pe care, spune el, nimeni nu-i vrea şi nici nu au loc în instituţii.