BusinessMagazin

Tag: berlin

  • Merkel a afirmat că Guvernul german şi Viktor Orban au “perspective diferite” privind imigranţii

    Discutând cu reporterii în urma întrevederii cu Viktor Orban, Merkel a declarat că Budapesta “nu se simte deloc responsabilă pentru procesarea aplicaţilor de azil” şi consideră că refugiaţii trebuie să se oprească în ţările aflate la graniţele Uniunii Europene, acolo unde sunt înregistraţi iniţial.

    Orban a afirmat că este “nedrept ca oamenii din Germania să acuze Ungaria de lipsă de solidaritate”, deoarece controalele efectuate la frontiera de sud a Ungariei uşurează sarcinile Berlinului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bomba demografică ar putea distruge în 30 de ani finanţele Germaniei, cea mai mare economie a Europei

     

    Dacă actualele tendinţe demografice continuă, în 2035 se va ajunge ca numărul de muncitori şi cel al persoanelor de peste 65 de ani să fie egal. În 30 de ani, îmbătrânirea populaţiei va consuma toate rezervele financiare ale Germaniei. Aşa spun cele mai noi proiecţii.
    Actualul sistem de pensii din Germania nu este sustenabil, deoarece milioane de persoane urmează să se pensioneze, în timp ce populaţia se micşorează. În absenţa reformelor, datoria publică ar putea ajunge atât de mare încât o va eclipsa pe cea a Greciei în câteva decenii, arată un studiu care face ecou în presa germană.

    Poate că nu pare aşa, dar cei mai buni ani ai Germaniei s-ar putea să fi trecut. Este cunoscut de zeci de ani faptul că populaţia ţării îmbătrâneşte. Ca urmare, ponderea pensionarilor în populaţia totală devine o povară tot mai mare pentru finanţele publice. Un nou studiu realizat de Fundaţia Bertelsmann arată cât de gravă ar putea deveni problema în doar câteva decenii dacă nu se face nimic în legătură cu aceasta. Tabloul este sumbru.

    Studiul prevede că, în condiţiile în care milioane de baby-boomeri se vor retrage din câmpul muncii în următorii ani, excedentul bugetar al guvernului de la Berlin va dispărea încă din 2020. Iar de acolo toate vor merge din rău în mai rău. Studiul, văzut de publicaţia germană

    Handelsblatt, a fost prezentat într-o conferinţă a comisiei guvernamentale privind pensiile.
    Analiza a găsit că în timp ce în 2020 vor exista trei oameni care muncesc pentru fiecare persoană de peste 65 de ani, raportul va scădea la 1:1 până în 2035. Acest lucru nu este deloc bun pentru o ţară în care pensiile, asistenţa medicală şi asistarea bătrânilor sunt în mare parte finanţate prin contribuţii sociale obligatorii plătite de cei care muncesc.

    Conform estimărilor, contribuţiile lor ar urma să urce la aproape 50% din veniturile până în 2040, de la 40% în prezent, dacă Berlinul nu reuşeşte să-şi reformeze sistemul de pensii.

    Acest lucru nu va fi suficient pentru a menţine finanţele germane pe linia de plutire. Începând cu anul 2040, ţara va fi zguduită de o explozie a deficitului bugetar şi a datoriei publice, potrivit analizei citate. Până în 2032, deficitul celei mai mari economii a Europei va depăşi limita de 3% stabilită prin tratatele Uniunii Europene. Iar până la sfârşitul anilor 2040 va sări la 9% din PIB-ul ţării.

    Urmarea va fi că datoria guvernului de la Berlin va începe să crească din nou în mai puţin de două decenii, la 80% din PIB până în 2040 şi la 208% în 2060. Datoria, raportată la mărimea economiei, o va depăşi pe cea actuală a Greciei, ţară care a ajuns în pragul falimentului din cauza supraîndatorării. „Finanţele publice ale Germaniei, sub legile actuale, nu sunt sustenabile”, subliniază studiul.

    De asemenea, analiza extrapolează faptul că până în 2080 Germania va acumula o datorie echivalentă cu 467% din PIB-ul său. Desigur, acestă proiecţie este puţin probabil să fie exactă. La fel este cazul celor mai multe previziuni pe o perioadă lungă de timp. Însă extrapolarea arată cât de periculoasă este tendinţa actuală.

    Cu toate acestea, economistul Martin Werding de la Bertelsmann, cel care a scris studiul, este destul de încrezător că previziunile sale, care ajung până în 2040, sunt credibile.

    El crede că nu se pot face prea multe pentru a schimba traiectoria. Economistul şi-a bazat calculele pe premise destul de conservatoare: creştere a PIB mai mare de 1% pe an în deceniile următoare, migraţie netă la 150.000 de persoane anual şi o rată a natalităţii de 1,4 copii per femeie. Dar, observă Werding, „evoluţia costurilor şi a contribuţiilor rămâne aproape identică până în 2040, indiferent de scenariul demografic”. Piaţa forţei de muncă în plină expansiune, creşterea natalităţii şi imigraţia ridicată din Germania din ultimii ani au redus doar puţin riscurile demografice pe termen lung, a descoperit el.

    Aceste constatări se izbesc de politicile pe care guvernul german le-a adoptat în ultimii ani. Ministerul Muncii şi-a făcut rezerve pentru a susţine costurile sistemului de pensii până în 2030, astfel încât până atunci statul-providenţă este viabil din punct de vedere financiar. Dar, după aceea, va fi ca un salt în necunoscut.

    Pe termen mai lung, Germania poate atenua impactul acestei evoluţii prin încurajarea mai multor femei şi a pensionarilor să intre pe piaţa muncii. Însă guvernul nu face prea multe în această direcţie. În ultima campanie electorală, economiştii au cerut creştin-democraţilor conservatori ai cancelarului Angela Merkel să înceapă o discuţie privind ridicarea vârstei legale de pensionare la 70 de ani de la 67 de ani în prezent. Dar apelurile lor s-au izbit de urechi surde.

    De asemenea, Germania va avea nevoie de o rată a natalităţii mai ridicată şi de mai mulţi imigranţi pentru a ocupa posturile lăsate libere de baby boomerii care se pensionează. Aceasta înseamnă că guvernul va trebui să cheltuiască mult mai mult pentru educaţie, pregătire profesională, integrare şi pentru politica familială, în loc să acumuleze excedente bugetare.
    Sau Berlinul ar putea continua să facă ceea ce a făcut până acum: adică nimic şi să spere că lucrurile se vor rezolva ca prin magie. Poate de aceea, comisia guvernamentală pentru pensii a ales să se reunească la sediul central din Berlin al Bisericii Luterane din Germania  comisarii se vor ruga pentru un miracol care să-i salveze pe nemţi, scrie Handelsblatt.

    Un alt studiu, realizat de institutul de cercetare Prognos pentru Asociaţia Industriei din Bavaria, a găsit că în 2030 Germania se va lovi de un deficit de personal calificat de 3 milioane de persoane. Este o prognoză sumbră, notează Thelocal.de. Zece ani mai târziu, deficitul se va umfla la 3,3 milioane de persoane. Una din principalele cauze este îmbătrânirea populaţiei.

    „Ca rezultat al schimbărilor demografice, situaţia de pe piaţa muncii se va înrăutăţi considerabil în următorii 10-20 de ani”, explică Oliver Ehrentraut, autorul studiului. Şi aceste evaluări iau în considerare fluxul de muncitori veniţi din străinătate.
    Însă experţii implicaţi în analiză cred că tendinţa poate fi inversată dacă se acţionează urgent, la nivel politic şi în economie. Pentru a închide deficitul, spun cercetătorii, este nevoie ca pregătirea vocaţională să fie promovată concentrat acolo unde este cel mai probabil să dea roade: în rândul tinerilor.

    Pentru cei cu loc de muncă, ar fi nevoie de o pregătire mai eficientă care să-i ajute să ocupe poziţii noi create în fabrică de îmbunătăţirea tehnologiei.

    După concediul parental, femeile şi bărbaţii ar trebui sprijiniţi în timpul perioadei de tranziţie. De asemenea, bătrânii ar trebui motivaţi să muncească mai mulţi ani, în timp ce salariaţii cu jumătate de normă ar trebui să-şi extindă programul de muncă săptămânal.
    Angajatorii sunt îngrijoraţi de tendinţele demografice.

    La începutul anului, o reclamă de o pagină a apărut în două dintre cele mai citite ziare germane: imaginea unui copil nenăscut în pântecul mamei. Reclama a fost plătită de o organizaţie germană, Iniţiativa Noua Economie Socială de Piaţă, un grup de lobby cu relaţii apropiate cu asociaţiile angajatorilor. Titlul de deasupra copilului spunea: „Planurile tale de pensie sunt cel mai mare duşman al meu”. Scopul mesajului era de a cere oricărei coaliţii de guvernare să nu majoreze nivelul contribuţiilor la asigurări sociale într-o ţară în care acestea sunt deja ridicate. Sunt mulţi analişti şi organizaţii, unele de lobby pentru angajatori, care propun ca soluţie pentru dezamorsarea bombei demografice a imigranţilor.

    Însă „valuri mari de refugiaţi nu ne vor ajuta prea mult”, spune Martin Werding, profesor de finanţe publice şi politici sociale la Universitatea Ruhr din Bochum. El apreciază că migraţia constantă este cea mai bună, însă în această privinţă ar trebui insistat pe persoanele ale căror abilităţi profesionale sau intelectuale le-ar permite să se integreze rapid în forţa de muncă. În ultimii ani a crescut numărul de imigranţi cu astfel de calităţi, dar şi numărul total de refugiaţi, de un milion începând cu 2015.  

    „Din 2010, vedem că mult mai mulţi străini contribuie la sistemul de pensii al Germaniei”, spune Gundula Rossbach, preşedintele Uniunii Asigurătorilor de Pensii din Germania. Majoritatea acestor salariaţi vin din alte state membre ale UE, atraşi de boomul de pe piaţa germană a muncii. Tot aceşti oameni au făcut ca populaţia Germaniei să crească în ultimii şase ani de la 80,3 milioane la 82,8 milioane de persoane. Însă migraţia nu este medicamentul minune pentru problemele demografice ale Germaniei.

    Unul din motive este că muncitorii străini, pe lângă faptul că plătesc pentru sistemul german de pensii, au dreptul de a-şi accesa planurile de pensii din ţările de unde au venit.

    Pentru ca efectul să fie pozitiv, aceşti muncitori străini trebuie să rămână în Germania şi să facă copii acolo. Astfel, s-ar atenua impactul natalităţii scăzute din rândul populaţiei de origine germană, iar copiii ar ajunge să contribuie la sistemul german de pensii.

    Însă adevărul brutal este că niciun model de imigraţie nu poate petici în întregime găurile din sistemul german de pensii, conluzionează  Handelsblatt. 

  • Angela Merkel promite Iordaniei un ajutor de 100 de milioane de dolari

    Angela Merkel a efectuat o vizită în Iordania în contextul în care la Berlin s-au intensificat disensiunile din cauza imigraţiei.

    În cursul întrevederii pe care a avut-o cu regele Abdullah al II-lea al Iordaniei, Angela Merkel a anunţat un împrumut de 100 de milioane de dolari, în plus faţă de ajutorul acordat de Germania, de 384 de milioane de euro (442 de milioane de dolari).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trump afirmă că Angela Merkel este “o femeie extraordinară

    Angela Merkel este “o femeie extraordinară”, a declarat Donald Trump, felicitând-o pentru realegerea în funcţia de cancelar al Germaniei.

    “Avem o relaţie minunată încă de la început. Unele persoane nu au înţeles acest lucru”, a spus Trump, salutând alianţa puternică dintre Germania şi Statele Unite.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Emmanuel Macron şi Angela Merkel cer reformarea UE, pentru a face faţă provocărilor mondiale

    Angela Merkel şi Emmanuel Macron au reiterat intenţia de reformare a Uniunii Europene şi a zonei euro.

    Europa este într-un moment crucial. “Trăim un moment de aventură europeană care este cu adevărat unic”, a afirmat Macron, la Berlin, după întrevederea pe care a avut-o cu Angela Merkel, potrivit publicaţiei Die Welt.

    Suveranitatea comună a Europei va fi testată în contextul noii ordini mondiale, a atras atenţia liderul de la Paris. “Chiar şi la nivelul statelor au apărut dubii şi sunt noi viziuni naţionaliste”, a subliniat el.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Emmanuel Macron şi Angela Merkel se vor întâlni săptămâna viitoare

    Emmanuel Macron şi Angela Merkel au discutat prin telefon despre presupusul atac chimic din Duma, atribuit de Franţa regimului Bashar al-Assad.

    Cei doi lideri europeni elaborează un plan de reformare a Uniunii Europene şi a zonei euro şi speră să obţină aprobarea partenerilor europeni în cursul summitului programat în iunie.

    Planul prevede crearea uniunii bancare, a unei pieţe comune a capitalului şi restructurarea Mecanismului European de Stabilitate (MES).

  • Cum ajuns să arate staţiunea care pe vremuri era numită de străini “Perla Carpaţilor” – GALERIE FOTO

    În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.

    Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.

    În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).

    A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.

    Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90  au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.

    Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.

    LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO

  • Plusuri şi minusurile săptămânii care tocmai se încheie

    UPS

    + Bucureştiul devansează Roma, Berlin sau Madrid, într-un clasament al nivelului de trai calculat ca PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare.
     
    + Valoarea totală anuală a pieţei de mâncare gătită în cinci dintre cele mai mari oraşe din România este de 7,24 miliarde de lei, din care 4,89 miliarde de lei (67%) este ocupată de Bucureşti. Din totalul pieţei, aproximativ 46% este reprezentată de segmentul restaurantelor standard, cu mese.
     
    + Tarifele de interconectare între reţele de telefonie mobilă vor fi mai mici. Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii a decis ca, de la 1 mai, acestea să scadă cu 12,5%.
     
    + Grădiniţa şi liceul, până la clasa a XII-a, ar putea deveni obligatorii. Este o iniţiativă a deputaţilor PSD şi UDMR. Concret, aceştia vor ca până în 2020, ultimii doi ani de grădiniţă şi ultimii doi ani liceu să devină obligatorii. Proiectul va fi supus votului în Camera Deputaţilor.
     
    + Klaus Iohannis a promulgat legea care prevede ca vinerea dinaintea Paştelui (Vinerea Mare) să fie zi liberă legală.
     
    + Uber a lansat în România serviciul Uber Eats, o aplicaţie de livrare de mâncare separată de platforma de comenzi auto. Uber foloseşte tehnologia şi reţeaua de curieri şi restaurante pentru a livra mâncare către utilizatori, care îşi pot urmări comanda în aplicaţie, pot modifica cu punctul de livrare şi pot folosi acelaşi cont de pe care solicită curse Uber.
     
    DOWNS
     
    – Fizicianul Stephen Hawking, care a murit pe 14 martie, la vârsta de 76 de ani, a fost cel mai celebru om de ştiinţă britanic al vremurilor actuale, un geniu care şi-a dedicat viaţa descoperirii secretelor Universului.
     
    – Companii din UE şi Marea Britanie vor suporta costuri de 58 mld. de lire sterline pe an, dacă nu se va ajunge la un acord de liber-schimb după Brexit.
     
    – Peste jumătate de milion de oameni au decedat în şapte ani de război în Siria. O treime dintre ei erau civili.
     
    – Aproape 85% dintre cetăţenii UE nu îşi cunosc drepturile ca pasageri ai liniilor aeriene şi pierd anual peste 5 miliarde de euro pentru că nu cer despăgubiri pentru zborurile întârziate sau anulate.
     
    – România ocupă ante-penultimul loc în lume şi ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte indexul global al statutului profesorilor în societate, potrivit unei cercetări realizate de Fundaţia Romanian Business Leaders (RBL) şi D&D Research. Indexul este generat în baza locului ocupat de învăţători şi profesori în topul ocupaţiilor, a nivelului salariului, a încrederii profesorilor în a le recomanda propriilor copii să devină profesori şi a evaluării respectului acordat profesorilor de către elevi.
     
    – Designerul francez Hubert de Givenchy, faimos pentru colaborarea cu Audrey Hepburn şi Jackie Kennedy, a murit la vârsta de 91 de ani.
     
    – Bandele criminale din Mexic, alimentate cu bani din traficul de droguri încearcă să controleze politica, în special la nivel local, şi îi iau ca ţinte pe politicienii care ar putea acţiona împotriva lor. Aproximativ 30 de candidaţi la alegerile care vor avea loc în iulie în Mexic au fost ucişi, potrivit ministrului de interne Alfonso Navarrete.
     

     

     

  • Când ambiţia este mai mare decât eşecul. Cum a reuşit acest tânăr de 22 de ani să creeze o afacere uriaşă după ce prima a dat faliment

    A pariat 500.000 de euro pe criptomonede şi a pierdut. Cu toate acestea, germanul Dominik Schiener s-a ambiţionat să creadă în continuare în revoluţia monedelor virtuale. Se pare că a doua oară a fost cu noroc. 

    Un tânăr de 22 de ani din Berlin conduce una dintre cele mai mari platforme de criptomonede din lume. Cu toate că prima platformă de tranzacţionare pe care a creat-o în urmă patru ani, şi în care a investit nu mai puţin de 500.000 de euro a fost un eşec, Schiener a luat-o de la zero şi, în 2015, a creat IOTA, gândită în special pentru aplicaţii pentru tehnologia Internet of Things. 

    Un IOTA are o valoare de 1,3 dolari in acest moment, iar criptomoneda are o capitalizare de piaţă de puţin peste 3 miliarde de dolari.Primul pas spre success a fost colaborarea cu Volkswagen AG, urmată de o alta, cu Bosch.

    Pe lângă cartierul general stabilit la Berlin, compania germană are birouri în Toronto, Tokyo, Oslo şi Taiwan. „Mulţi încă percep IOTA drept o criptomonedă  germană şi vrem să schimbăm acest lucru”, spune povesteşte tânărul investitor.

    Conform fondatorului IOTA, membrii echipei din Berlin nu sunt plătiţi în euro, ci în criptomonede. De asemenea, el crede că Berlinul, unde s-a mutat în 2016, este potrivit pentru moneda digital.

    Eşecul primei companii, pe care a înfiinţat-o în Elveţia pe când avea doar 17 ani, îl pune pe sema mediului de atunci, când oamenii, şi în special băncile,  erau circumspecţi cu privire la criptomonede. „Mulţi le asociau cu tranzacţii de droguri şi cu alte afaceri întunecate, şi nicio bancă nu a vrut să-mi deschidă un cont pentru companie”, povesteşte Schiener.

  • Capitalistul săptămânii: Ernst Werner von Siemens

    Născut în 1816 la Lenthe, în apropierea oraşului german Hanovra, Ernst Werner von Siemens a crescut într-o familie numeroasă, având 13 fraţi şi surori. După finalizarea studiilor primare, Siemens a vrut să se înscrie la Academia din Berlin, dar situaţia materială a părinţilor nu a permis acest lucru; prin urmare, el s-a încris la Academia Militară din Prusia, la secţie de artilerie şi inginerie. Siemens şi-a demonstrat încă din acei ani inventivitatea, dezvoltând minele subacvatice care aveau să fie folosite în timpul mai multor conflicte.

    Întorcându-se acasă, el a decis să se dedice perfecţionării unor tehnologii deja existente, devenind un nume cunoscut pentru rezultatele sale. În 1843, a vândut drepturile asupra primei sale invenţii; cu banii rezultaţi în urma tranzacţiei, Siemens a dezvoltat un telegraf care în loc de codul Morse folosea un ac pentru a semnaliza literele. Pe baza invenţiei, germanul a fondat o companie ce a devenit repede un reper la nivel internaţional.

    În 1848, compania construia deja primul telegraf pe distanţă mare din Europa, legând Berlinul de Frankfurt. Fratele mai tânăr al lui Werner, Carl Wilhelm Siemens, a deschis o reprezentanţă la Londra. În deceniul următor, organizaţia a câştigat mai multe contracte în Rusia şi a deschis o altă filială la Sankt Petersburg.

    Un moment important în istoria Siemens a fost finalizarea liniei telegrafice indo-europene, în 1867, ce lega Calcutta de Londra. Siemens este astăzi cel mai mare producător industrial din Europa, având patru divizii principale: industrie, energie, sănătate, infrastructură şi oraşe. Compania este cunoscută îndeosebi pentru produsele medicale pe care le dezvoltă. Pe lângă invenţiile legate de telegraf, Werner von Siemens este considerat unul dintre părinţii ingineriei electrice. El a construit primul lift electric din lume în 1880 şi este creditat cu dezvoltarea troleibuzului. Numele lui a fost folosit pentru a denumi unitatea de măsură a conductivităţii electrice, siemensul.

    Werner von Siemens a fost căsătorit de două ori şi a avut trei copii care au preluat, alături de unchiul lor, Carl, conducerea companiei după 1890. Familia von Siemens deţine şi astăzi 6% din acţiunile companiei Siemens, fiind cel mai mare acţionar.