BusinessMagazin

Tag: benzinarii

  • Afacerea românească de 1,5 miliarde, despre care nu ştie mai nimeni şi ai cărei fondatori sunt şi mai discreţi decât businessul lor

    A intrat pe profit în al treilea an de activitate. A devenit cel mai mare benzinar independent din România, „titlu” obţinut încă din 2015, la doar cinci ani de la fondare. A urcat apoi pentru a-şi găsi loc între cele mai mari zece afaceri antreprenoriale româneşti, cifra de afaceri din 2019, de peste 1,5 mld. lei, asigurându-i o poziţie de top în rândul companiilor fondate de oameni de afaceri locali.

    În 2020, acelaşi business – Smart Diesel din Arad – a făcut obiectul uneia dintre cele mai mari tranzacţii semnate într-un an marcat de pandemia de Covid-19. Şi totuşi, chiar şi în contextul tuturor acestor aspecte, puţină lume ştie cine este Smart Diesel, un nume care nu spune multe oamenilor de rând şi ai cărui fondatori sunt chiar mai discreţi decât brandul pe care l-au creat.

    „Fişa tehnică” Smart Diesel este, la o primă vedere, extrem de seacă.

    Obiectul de activitate: comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule, în magazine specializate.

    Acţionari: Transport Service Group (49%), Daniel Mihai Imbre (25%), Ovidiu Ioan Andrieş (22%) şi Petru Fărcaş (4%).

    Descriere pe site-ul propriu: Prima reţea de carburanţi cu toate modalităţile de plată pentru transportatori.

    În realitate însă, modelul de business şi povestea acestei companii din Arad fondată acum un deceniu sunt mult mai interesante, aspect dovedit chiar de faptul că în ultimele zile din 2020 firma a fost preluată de grupul german DKV în ceea ce a fost una dintre cele mai mari tranzacţii ale anului şi unul dintre cele mai importante exituri făcute de antreprenori pe plan local.

    În 2010, Smart Diesel, o companie din Arad deţinută de câţiva oameni de afaceri puţin cunoscuţi, încheia anul cu un business de 9,7 milioane de lei. Era primul său an de funcţionare. În 2019, un deceniu mai târziu, aceeaşi firmă a raportat la Ministerul de Finanţe afaceri de peste 1,5 miliarde de lei.

    În linii mari, Smart Diesel este un business ce a fost croit, încă de la început, pentru flotele marilor transportatori. Mai exact, compania are atât propriile staţii de carburanţi în România – câteva zeci -, dar şi parteneriate cu alte companii care asigură şoferilor firmelor de transport acces la circa 2.000 de benzinării din aproape 20 de ţări din Europa.

    „Pentru tipul nostru de business nu este nevoie de o reţea foarte mare”, spuneau anterior oficialii Smart Diesel, unii dintre cei mai discreţi din piaţă. Practic, dacă în România Smart Diesel a decis să-şi construiască propria reţea de benzinării, pe plan extern compania a încheiat parteneriate cu alte reţele de retail de carburanţi în care clienţii săi pot beneficia de anumite discounturi în baza unui card.

    „Smart Diesel este un serviciu complet automatizat, dedicat exclusiv companiilor de transport intern şi internaţional şi tuturor deţinătorilor de flote comerciale, indiferent de mărimea acestora”, mai spun oficialii companiei pe site-ul propriu.

    Businessul arădean oferă două tipuri de carduri pre-paid – card motorină intern – care poate fi folosit pe teritoriul României – şi card motorină extern – care poate fi folosit şi în afara graniţelor. De asemenea, Smart Diesel oferă şi servicii de recuperare TVA şi accize de pe taxele de drum şi motorină, servicii de taxe de drum în Europa, servicii de livrare motorină vrac şi nu în ultimul rând servicii prin care poţi monitoriza online costurile, conform aceleiaşi surse.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Povestea unei afaceri româneşti de 1,5 miliarde de lei despre care foarte puţini ştiu şi ai cărei fondatori sunt chiar mai discreţi decât brandul pe care l-au creat

    A intrat pe profit în al treilea an de activitate. A devenit cel mai mare benzinar independent din România, „titlu” obţinut încă din 2015, la doar cinci ani de la fondare. A urcat apoi pentru a-şi găsi loc între cele mai mari zece afaceri antreprenoriale româneşti, cifra de afaceri din 2019, de peste 1,5 mld. lei, asigurându-i o poziţie de top în rândul companiilor fondate de oameni de afaceri locali.

    În 2020, acelaşi business – Smart Diesel din Arad – a făcut obiectul uneia dintre cele mai mari tranzacţii semnate într-un an marcat de pandemia de Covid-19. Şi totuşi, chiar şi în contextul tuturor acestor aspecte, puţină lume ştie cine este Smart Diesel, un nume care nu spune multe oamenilor de rând şi ai cărui fondatori sunt chiar mai discreţi decât brandul pe care l-au creat.

    „Fişa tehnică” Smart Diesel este, la o primă vedere, extrem de seacă.

    Obiectul de activitate: comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule, în magazine specializate.

    Acţionari: Transport Service Group (49%), Daniel Mihai Imbre (25%), Ovidiu Ioan Andrieş (22%) şi Petru Fărcaş (4%).

    Descriere pe site-ul propriu: Prima reţea de carburanţi cu toate modalităţile de plată pentru transportatori.

    În realitate însă, modelul de business şi povestea acestei companii din Arad fondată acum un deceniu sunt mult mai interesante, aspect dovedit chiar de faptul că în ultimele zile din 2020 firma a fost preluată de grupul german DKV în ceea ce a fost una dintre cele mai mari tranzacţii ale anului şi unul dintre cele mai importante exituri făcute de antreprenori pe plan local.

    În 2010, Smart Diesel, o companie din Arad deţinută de câţiva oameni de afaceri puţin cunoscuţi, încheia anul cu un business de 9,7 milioane de lei. Era primul său an de funcţionare. În 2019, un deceniu mai târziu, aceeaşi firmă a raportat la Ministerul de Finanţe afaceri de peste 1,5 miliarde de lei.

    În linii mari, Smart Diesel este un business ce a fost croit, încă de la început, pentru flotele marilor transportatori. Mai exact, compania are atât propriile staţii de carburanţi în România – câteva zeci -, dar şi parteneriate cu alte companii care asigură şoferilor firmelor de transport acces la circa 2.000 de benzinării din aproape 20 de ţări din Europa.

    „Pentru tipul nostru de business nu este nevoie de o reţea foarte mare”, spuneau anterior oficialii Smart Diesel, unii dintre cei mai discreţi din piaţă. Practic, dacă în România Smart Diesel a decis să-şi construiască propria reţea de benzinării, pe plan extern compania a încheiat parteneriate cu alte reţele de retail de carburanţi în care clienţii săi pot beneficia de anumite discounturi în baza unui card.

    „Smart Diesel este un serviciu complet automatizat, dedicat exclusiv companiilor de transport intern şi internaţional şi tuturor deţinătorilor de flote comerciale, indiferent de mărimea acestora”, mai spun oficialii companiei pe site-ul propriu.

    Businessul arădean oferă două tipuri de carduri pre-paid – card motorină intern – care poate fi folosit pe teritoriul României – şi card motorină extern – care poate fi folosit şi în afara graniţelor. De asemenea, Smart Diesel oferă şi servicii de recuperare TVA şi accize de pe taxele de drum şi motorină, servicii de taxe de drum în Europa, servicii de livrare motorină vrac şi nu în ultimul rând servicii prin care poţi monitoriza online costurile, conform aceleiaşi surse.

    Practic, în afară de comerţul cu carburant în staţiile proprii, Smart Diesel este intermediar între marii benzinari şi firmele de transport, oferind şoferilor de camioane echivalentul unui card de credit valabil doar pentru plăţile la pompă şi plăţile taxelor de drum. În total Smart Disel are 11.000 de clienţi, 36 de staţii proprii de benzină, tot atâtea cisterne şi parteneri în 19 ţări. Mai mult, cardul Smart Diesel este acceptat în peste 1.800 de benzinării din străinătate.

    Doar la o privire asupra cifrelor, businessul Smart Diesel dovedeşte că a crescut precum Făt-Frumos. Povestea începe să se scrie în 2010, an pe care firma l-a încheiat cu afaceri de nici 10 milioane de lei, pierderi şi opt salariaţi. În fiecare dintre anii ce au urmat compania a crescut, intrând totodată pe profit chiar din al treilea an (2012). Apoi, treptat, firma arădeană s-a dezvoltat ajungând cel mai mare benzinar independent, titlu obţinut în 2015. „Cursa” nu s-a oprit însă aici, businessul dezvoltat de Ovidiu Ioan Andrieş (acţionar majoritar prin prisma faptului că este şi în spatele Transport Service Group) şi de alţi antreprenori locali ajungând anul trecut pe locul al nouălea în topul celor mai mari afaceri antreprenoriale româneşti. Smart Diesel a avut în 2019 o cifra de afaceri de 1,5 miliarde de lei, în urcare cu 14,5% faţă de anul anterior.

    Datele din 2019, cele mai recente disponibile, arată că în Romania sunt doar 16 companii care au reuşit să atingă pragul de vânzări de 1 miliard de lei sau mai mult. Mai mult, grupul arădean a ajuns la un profit de 31,2 milioane de lei (plus 17%) şi la 135 de salariaţi anul trecut.

    Iar cu aceste cifre la purtător, la final de 2020, în plină pandemie de Covid-19, antreprenorii care au fondat businessul l-au vândut către germanii de la DKV.

    „În ultimii ani ne-am dezvoltat continuu afacerea, împreună cu clienţii şi partenerii noştri. Unirea forţelor cu DKV, cel mai mare furnizor european de servicii de carduri de combustibil şi mobilitate, este un pas important în dezvoltarea companiei noastre”, a spus Daniel Imbre, Director General şi acţionar Smart Diesel Group în momentul anunţării tranzacţiei. Acţionarul principal al companiei este Ovidiu-Ioan Andrieş (50 de ani), despre care există puţine informaţii publice. Însă, potrivit profilului său de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn, el deţine funcţia de director în Transport Service Group din aprilie 2005, iar anterior, în perioada 2000-2005, a fost director de vânzări în cadrul sucursalei locale a companiei anglo-olandeze Shell. Andrieş este absolvent al Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi.

    Acordul dintre antreprenorii locali şi DKV, semnat pe 28 decembrie 2020, a fost supus aprobării Concurenţei. Oficialii Smart Disel spun însă că, după obţinerea avizului, compania arădeană va continua să funcţioneze ca unitate de sine stătătoare în cadrul grupului DKV. Astfel, pe lângă produsele şi serviciile actuale se vor adăuga şi altele precum accesul la cea mai mare reţea de staţii cu peste 100.000 puncte de acceptanţă în 42 de ţări. Grupul german DKV este şi el, ca şi Smart Diesel, un intermediar între marii benzinari şi firmele de transport.

    Totodată, DKV e la rândul său o afacere de familie. De fapt, grupul este controlat în proporţie de 80% de familia fondatoare, restul de 20% fiind preluat în urmă cu circa doi ani de fondul de investiţii gigant CVC.

    Prin prisma cifrei de afaceri, Smart Diesel este prima firmă de talie mare care „s-a predat” în 2020 unui grup internaţional, investitor strategic, nu financiar, adică nu fond de investiţii.

    În această tranzacţie, vânzătorii au fost asistaţi de Alexandru Medelean (Wise Way Advisors) şi Florin Cerna (Blink Think Management) ca M&A lead advisors, pe când asistenţa legată a fost acordată de echipa Radu şi Asociaţii, iar cea fiscală de EY. De partea cumpărătorului s-au aflat KPMG pentru due dilligence şi NNDKP pentru asistenţă legată. Totodată, DKV a avut şi o echipă internă pentru coordonarea proiectului de M&A.

    Valoarea acestui deal nu a fost făcută public, însă se numără printre cele mai recente exituri majore făcute de antreprenori locali. Pe aceeaşi listă se mai află şi vânzarea grupului farma Farmexim (distribuţie şi retail) de către Ovidiu Buluc către germanii de la Phoenix în 2018, cedarea businessului Ecopaper (producţie hârtie) de către Vladimir Cohn grupului britanic DS Smith în 2017, exitul lui Constantin Duluţe de la Agricost (agricultură) acum doi ani şi achiziţia afacerii de către arabii de la Al Dahra şi vânzarea Adeplast către Sika de către moştenitorii lui Marcel Bărbuţ. Fiecare dintre aceste deal-uri au avut o valoare de peste 100 mil. euro, chiar la cifre de afaceri mai mici decât cele ale Smart Diesel. Valoarea unei tranzacţii diferă însă în funcţie de multiplul EBITDA oferit, de domeniu şi de alţi indicatori.

    Totuşi, chiar şi aşa, preluarea Smart Diesel de către DKV este una dintre marile tranzacţii ale lui 2020.

    Acţionarul principal al companiei este Ovidiu-Ioan Andrieş (50 de ani), despre care există puţine informaţii publice. Însă, potrivit profilului său de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn, el deţine funcţia de director în Transport Service Group din aprilie 2005, iar anterior, în perioada 2000-2005, a fost director de vânzări în cadrul sucursalei locale a companiei anglo-olandeze Shell. Andrieş este absolvent al Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi.

  • Prima reţea de benzinării care lansează un serviciu de retragere de bani din orice staţie, la fel ca o bancă

    Rompetrol Downstream, divizia de retail a Grupului KMG International în România, lansează un nou serviciu dedicat persoanelor fizice, prin care acestea au posibilitatea de a retragere numerar cu comision 0% din orice staţie proprie Rompetrol. Serviciul “CashBack” (eliberare de numerar la comerciant) este disponibil la orice oră, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Noul serviciu permite retragerea în numerar din cardul bancar personal de debit sau credit a unei sume de maximum 200 lei/tranzacţie împreună cu o operaţiune de plată la dispozitivele POS ale statiei. Suma şi retragerile de numerar pot fi influenţate de disponibilul din casa de marcat a statiei la momentul respectiv.

    Compania nu percepe comision pentru aceste tranzacţii, dar numărul de retrageri permise zilnic şi eventualele costuri/taxe adiţionale sunt generate strict de instituţia de credit emitentă a instrumentului de plată electronică. 

    “Căutăm în permanenţă să dezvoltăm şi să implementăm soluţii inovatoare, care să le ofere clienţilor un beneficiu imediat şi să contribuie la îmbunătăţirea experienţei acestora în staţiile noastre. Noul serviciu le permite clienţilor să folosească terminalele de plată si pentru retragerea de numerar de pe cardurile bancare, o dată cu achizitia de bunuri şi/sau servicii din staţii” declară Serghei Sevcenco, directorul general al Rompetrol Downstream.

    Clientii pot folosi în prezent acest serviciu în toate cele 156 de benzinării proprii Rompetrol, compania fiind primul jucător din domeniul oil & gas şi una dintre primele companii nebancare din România care lansează la nivel naţional serviciul de retragere numerar.  Serviciul nu este disponibil şi în staţiile Partener Rompetrol sau Rompetrol Expres.

    Compania a iniţiat în luna martie un proiect pilot în staţiile proprii din Bucureşti, judeţele Ilfov şi Giurgiu, iar în baza numărului de tranzacţii şi a feedback-ului primit din partea clienţilor a decis extinderea rapidă a serviciului la nivelul întregii sale reţele de benzinării proprii. Indiferent dacă aceşţia fac o alimentare cu combustibil sau achiziţionează produse din magazine, noua facilitate le permite să economisească timp şi carburant până la un bancomat, spun  reprezentanţii companiei.

    “În condiţiile în care cadrul legislativ ne oferă posibilitatea de a reţine pentru această operaţiune un comision de maximum 1% din valoarea retragerii în numerar, am decis să venim în întâmpinarea clienţilor şi să nu le percepem comision. Singura condiţie pentru folosirea acestei facilităţi în staţiile noastre este de a realiza în acelaşi timp o tranzacţie platită cu cardul vizat – achiziţia de carburant sau a unui bun/serviciu din portofoliul oferit în magazinul şi restaurantul Hei’ adaugă Serghei Sevcenco.

    Cadrul legal pentru oferirea acestui serviciu se regăşeşte în Legea 191/2018, o actualizare a OUG 193/2002 cu modificările ulterioare, privind introducerea sistemelor moderne de plată, precizează reprezentanţii companiei.

    Rompetrol Downstream operează în plan local o reţea de distribuţie carburanţi formată din 988 de puncte de comercializare (staţii proprii – Rompetrol, staţii Partener Rompetrol, staţii Rompetrol Expres, staţii mobile – baze interne de 9 şi 20 metri cubi), 6 depozite (Arad, Craiova, Mogoşoaia, Şimleul Silvaniei, Vatra Dornei şi Zărneşti), peste 200 staţii GPL auto şi circa 7.000 de puncte butelii. Carburantii comercializaţi sunt produşi de rafinăria Petromidia Năvodari – cea mai mare unitate de profil din România şi una dintre cele mai moderne şi complexe din regiunea Mării Negre.


     

  • Reţeaua de benzinării, restaurante şi hoteluri Ozana din Bistriţa şi-a crescut de aproape cinci ori profitul

    ♦ Compania operează o reţea de 6 benzinării sub brandul Ozana.

    Compania Ozana SRL, o afacere cu benzinării, restaurante şi hoteluri con­trolată de familia Grindean din Bistriţa, a realizat anul trecut o cifră de afaceri de peste 79,9 mil. lei (16,9), în scădere cu 1% faţă de anul an­terior, potrivit cal­culelor făcute de ZF pe baza datelor de la Minis­terul Finan­ţelor Publice. Com­pania a finalizat anul 2019 cu un profit net de peste 3,6 mil. lei (767.000 de euro), de aproape 5 ori mai mare faţă de anul precedent, şi cu un număr mediu de 81 de angajaţi, conform datelor publice.

    Compania operează o reţea de 6 benzinării sub brandul Ozana în judeţul Bistriţa-Năsăud (Bistriţa, Beclean, Susenii Bârgăului, Mititei, Sărmaşu, Feldru), hotelul Ozana de patru stele din municipiul Bistriţa (33 de camere şi 5 apartamente) şi două restaurante, unu în Bistriţa (Rose Garden) şi unu la ie­şirea din Beclean (Ozana). Compania Ozana SRL a fost înfiinţată în anul 1992 cu principal domeniu de activitate comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine spe­cializate şi este controlată de antre­prenorii Ioan şi Ana Grindean.

    În România sunt peste 2.100 de ben­zinării, conform celor mai recente date. Patru mari companii petroliere (Petrom, Rompetrol, Lukoil şi MOL România) acoperă între 80 şi 90% din volume şi peste 75% din numărul de benzinării active pe plan local, comerţul cu car­bu­ranţi fiind una dintre cele mai concentrate pieţe din Ro­mâ­nia. Potrivit infor­ma­ţi­­i­lor dis­ponibile, în acest mo­ment mai sunt active pe plan lo­cal circa 500-600 de staţii care nu sunt afiliate unui brand.

    Deşi ca număr reprezintă cam 25-30% din piaţă, în volume nu înseamnă mai mult de 10%. Pentru că lupta din această piaţă evaluată la 9-10 mld. euro anual este extrem de strânsă, jucătorii din domeniu vin cu idei noi pentru a câştiga clienţi de la concurenţă sau pentru a-i fideliza pe cei existenţi. Pe o piaţă în creştere timidă în volume şi cu puţine motive de a crede că apetitul pentru benzină şi motorină va mai reveni la ritmuri de plus 10% pe an, companiile petroliere caută să-şi consolideze poziţia pe alte segmente, intrând astfel în concurenţă directă cu firme cum sunt cele din HoReCa sau comerţul modern alimentar.

    laurentiu.cotu@zf.ro

     

  • Rompetrol şi-a transformat benzinăriile în minisupermarketuri: „Am aprovizionat staţiile cu produse de larg consum precum lapte şi conserve, atât de căutate în această perioadă“

    Reţeaua de distribuţie a carburanţilor Rompetrol pe plan intern numără în prezent 395 de staţii – 153 proprii şi 242 Rompetrol Partener şi Rompetrol Expres. Acestora li se adaugă şi alte puncte de alimentare – baze interne de 9 şi 20 de metri cubi – amplasate direct în incinta companiilor din diverse domenii de activitate, precum transporturi, distribuţie, construcţii şi agricultură.

    „Toate staţiile Rompetrol sunt operaţionale, în acord cu recomandările şi deciziile adop­tate de autorităţile lo­cale şi centrale. Din grija pentru sănătatea şi siguranţa angajaţilor şi a clienţilor, la nivelul acestora s-au im­ple­mentat o serie de măsuri suplimentare pentru prevenirea şi reducerea răspândirii COVID-19“, spun reprezentanţii Rompetrol.

    Printre acestea se numără şi igi­eni­zarea/dezinfectarea suprafeţelor directe de con­tact din oră în oră, curăţarea/spălarea par­do­selii de cel puţin patru ori pe zi (în decurs de 24 de ore), suplimentarea de ma­te­riale/consumabile specifice (dezin­fec­tan­ţi, şer­ve­ţele umede, uscătoare de mâini), reco­mandarea păstrării unei distanţe între clienţi de cel puţin un metru sau servirea pro­duselor gastro preponderent în ambalaje de unică folosinţă, pentru consum în afara staţiilor.

    „La acestea se adaugă şi implementarea unor idei sau propuneri venite din partea colegilor, precum instalarea panourilor de plexiglas la casele de marcat. La nivel naţio­nal, am dezvoltat un plan de măsuri pentru a ne putea adapta rapid oricărei situaţii impuse de starea de urgenţă prelungită din ţară.“

    Reprezentanţii Rompetrol spun că recomandă clienţilor să folosească noul concept lansat de companie pentru reducerea şi optimizarea timpului petrecut în staţie, în condiţii de siguranţă şi distanţare socială.

    „Sub umbrela „ZERO CONTACT“, clientul poate obţine un card de alimentare cu carburanţi „ Fill & Go – poate alimenta direct la pompă cu ajutorul acestuia şi poate folosi metodele online de plată a facturilor curente. De asemenea, completarea cererii pentru un asftfel de card se face online, iar semnarea contractului e digitală.“ Reprezentanţii Rom­petrol spun că pe fondul măsurilor de limitare a deplasărilor interne şi internaţio­nale şi ulterior pe fondul instituirii stării de urgenţă la nivelul ţării, vânzările de carburanţi prin staţiile Rompetrol s-au înscris pe un trend descendent de la mijlocul lunii martie, atât faţă de lunile anterioare, cât şi faţă de perioada similară a anului trecut. Ei nu înaintează cifre.

    „Cea mai mare scădere a vânzărilor s-a înregistrat după data la care s-a instituit res­tricţia de circulaţie pentru persoanele fizice. Acest impact s-a reflectat mai mult în plăţile în numerar, care au scăzut semnificativ faţă de primele săptămâni ale lui martie. Con­form estimărilor noastre, consumul naţional de carburanţi a scăzut cu 40-45% în luna aprilie faţă de perioada similară a anului trecut.“

    În România sunt înregistrate peste 2.100 de benzinării, aproape 75% dintre acestea fiind controlate de patru mari jucători – OMV Petrom Marketing (cu brandurile Petrom şi OMV), Rompetrol Downstream, Lukoil România şi MOL România Petroleum Products. Rompetrol are aproape 400 de unităţi proprii sau operate de parteneri.

    În România, spre deosebire de alte pieţe, benzinăriile au de cele mai multe ori şi un magazin ce vinde dulciuri, snackuri sau băuturi. În ultimii ani aceste unităţi s-au dezvoltat cu cafenele şi cu gustări calde precum croissante sau sandvişuri.

    „Pe parcursul lunii martie, compania a regândit portofoliul de produse oferite prin staţiile Rompetrol, punând accentul pe categoriile de strictă necesitate. Astfel, s-au făcut eforturi rapide de a aproviziona o parte din staţiile noastre cu produse de larg consum, atât de căutate în această perioadă.“ Printre acestea se numără apa şi băuturile nonalcoolice în ambalaje mari, conservele, laptele, cerealele, produsele congelate, mezelurile şi brânzeturile, detergenţii, produsele cosmetice şi de igienă, dar şi o gamă largă de produse destinate petrecerii timpului liber în casă: seturi educative şi jocuri, o gamă largă de cărţi şi reviste noi sau snackuri grupate pe momente de consum.

    „Selecţia de staţii în care avem disponibile produsele noi a fost făcută treptat, în funcţie de poziţionarea benzinăriei, dar şi în baza solicitărilor primite din partea clienţilor. S-a observat o creştere a interesului clienţilor pentru preparate pe bază de legume şi fructe proaspete. În acest sens, am extins şi diversificat gama de sucuri de fructe proaspete, paharele cu fructe porţionate, mixurile de iaurt grecesc cu muesli şi fructe proaspete, dar şi smoothie-urile cu lapte de cocos.“

    Oficialii Rompetrol spun că în linie cu recomandările autorităţilor, numărul de clienţi persoane fizice din benzinării s-a diminuat considerabil, iar clienţii actuali îşi doresc o oprire scurtă şi în siguranţă, cu un contact minim faţă de personalul staţiei sau a celorlalţi clienţi.

    „În acelaşi timp, clienţii îşi doresc să găsească produse alimentare şi nealimentare în apropierea locuinţelor sau în drumurile lor. În plus, am observat că aceştia preferă să achiziţioneze mai multe produse şi de obicei mai mult de 1-2 bucăţi din acelaşi produs. De asemenea, am avut chiar supriza în unele zone ale ţării să fim preferaţi de clienţi pentru achiziţia de produse de strictă necesitate în detrimentul unor locaţii de tip supermarket/hipermarket, unde există riscul de a interacţiona cu un număr mare de persoane.“

    Businessul de staţii e operat de firma Rompetrol Downstream cu afaceri de circa 11 mld. lei în 2018 (ultimul an pentru care există date publice), plus 23%. 

  • Cele mai inovatoare companii din România, 2019: Care este povestea lockerelor easybox de la eMAG

    Descrierea inovaţiei:
    Această modalitate de livrare a fost dezvoltată împreună cu compania de curierat Sameday şi a pornit de la o nevoie a clienţilor: livrare rapidă, optimizarea timpului (sau predictibilitate) şi un proces rapid de ridicare. Astfel, clienţii au libertatea de a ridica produsele oricând, 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Lockerele easybox au fost amplasate în zonele cu trafic, în apropierea sediilor de birouri, în cartiere rezidenţiale sau în interiorul benzinăriilor. Stocul din lockerele easybox este actualizat zilnic, iar atunci când ajung comenzile în punctul de pickup, clienţii sunt anunţaţi printr-un SMS. Apoi, se pot prezenta oricând au timp pentru a ridica produsele comandate. Pentru ridicarea comenzii, clienţii trebuie să scaneze codul QR şi ă aştepte deschiderea sertarului corespunzător.

    Cu 300 de lockere dispuse în oraşe din întreaga ţară precum Bucureşti şi judeţul Ilfov, Timişoara, Cluj-Napoca, Constanţa sau Iaşi, reţeaua este în plină expansiune. Obiectivul companiei este de a instala 1.000 de puncte de pickup până la finalul anului 2020.
    Cele mai încăpătoare lockere se află în Bucureşti: easybox Swan Office Park cu 200 de sertare, easybox Showroom Crângaşi cu 140 de sertare şi easybox Plazza Mall, tot cu 140 de sertare. Printre cele mai populare easyboxuri din Bucureşti se numără: easybox OMV Berceni, easybox showroom eMAG Crângaşi, dar şi easybox OMV Bellu.

    Elementul de noutate:
    Punctele de ridicare a comenzilor easybox sunt amplasate în exteriorul clădirilor sau la benzinării, sunt deschise non-stop, iar clienţii pot ridica produsele comandate oricând au timp, fără să interacţioneze cu un operator. eMAG este primul retailer din România care oferă acest tip de serviciu.

    Efectele inovaţiei:
    La un an după implemen-tare, 25% dintre coletele din Bucureşti au fost livrate în aceste puncte, iar 85% dintre colete sunt ridicate în primele 24 de ore. Această inovaţie îi ajută pe clienţii eMAG să economisească timp şi să îşi planifice mai bine fluxul de preluare a comenzilor online. Lockerele easybox contribuie şi la optimizarea costurilor de transport ale firmelor de curierat. De asemenea, această soluţie are şi o componentă ecologică: studiile arată că această soluţie contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu cel puţin 20,5% comparativ cu metoda tradiţională de livrare, deoarece curierii predau într-un singur punct cel puţin 50 de colete.

  • Benzinăriile devin alternativă pentru cafenele şi supermarketuri: 10% din şoferii care au alimentat în staţii au cumpărat şi mâncare pentru acasă

    Benzinăriile au devenit în ultimii ani o alternativă atât pentru magazinele de comerţ ali­mentar, precum super­mar­ke­turile şi hipermar­keturile, dar şi un loc unde consumatorii pot cumpăra o cafea şi savura un croissant. Nu doar că benzinarii investesc în aceste concepte, dar ele au şi priză la public, arată cele mai recente studii de piaţă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Benzinăriile devin alternativă pentru cafenele şi supermarketuri: 10% din şoferii care au alimentat în staţii au cumpărat şi mâncare pentru acasă

    Benzinăriile au devenit în ultimii ani o alternativă atât pentru magazinele de comerţ ali­mentar, precum super­mar­ke­turile şi hipermar­keturile, dar şi un loc unde consumatorii pot cumpăra o cafea şi savura un croissant. Nu doar că benzinarii investesc în aceste concepte, dar ele au şi priză la public, arată cele mai recente studii de piaţă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Camelia Ene, country chairman & CEO / MOL România: “Suntem actori direcţi pe scena culturii organizaţionale, simboluri ale acesteia în faţa angajaţilor, dar şi în relaţiile externe de business”

    Carte de vizită
    ¶ Este licenţiată în economie în cadrul Universităţii Româno-Americane din Bucureşti şi a studiat la Thunderbird School of Global Management (Glendale, SUA)
    ¶ A fost responsabilă de coordonarea activităţii reţelei de peste 200 de benzinării a MOL România
    ¶ Spune că managementul, în zilele noastre, include o componentă puternică de comunicare, de interrelaţionare şi de promovare activă a businessului şi a oamenilor din companie

  • A cosit peluze, a vândut ziare şi a lucrat în benzinării, iar acum compania lui vinde de peste 6 miliarde de dolari pe an

    Thomas Jacob Hilfiger s-a născut pe 24 martie 1951, într-o familie modestă, şi a crescut în micul oraş Elmira din New York. Tatăl său a fost ceasornicar, iar mama sa a lucrat ca asistentă medicală. Tommy era al doilea dintre cei nouă copii ai familiei Hilfiger, iar lipsurile erau constante în casa lor. Pentru a-şi putea cumpăra cărţi sau haine, tânărul îşi lua diverse joburi de la vârste fragede: a cosit peluze, a vândut ziare şi a lucrat în benzinării. Pe de altă parte, încă din copilărie Hilfiger era interesat de haine şi modă, dar în micul său oraş natal moda era în mare măsură lipsită de importanţă.

    Într-o zi de vacanţă, Tommy Hilfiger şi câţiva prieteni au vizitat New York City, iar acea călătorie i-a schimbat viaţa pentru totdeauna. În anii 1960, tânărul a decoperit mişcarea hippie, fiind extrem de încântat de viaţa nonconformistă şi hainele colorate promovate de acest curent, contradictorii, de altfel, cu viaţa în oraşul său natal. În acel moment, Tommy Hilfiger s-a hotărât ce drum vrea să urmeze în viaţă; s-a întors plin de entuziasm în Elmira, pentru a-şi realiza planul măreţ – acela de a-şi deschide propria afacere în domeniul modei. Dar părinţii săi nu au fost la fel de de entuziasmaţi de idee şi şi-au îndemnat fiul să continue şcoala şi să obţină o calificare profesională.

    Însă tânărul a crezut în talentul său de designer şi la doar 18 ani a deschis, împreună cu doi prieteni şi un capital de pornire de 150 de dolari, primul său magazin de modă, care se numea People’s Place. A cumpărat diverse modele de blugi, piesa reprezentativă în acele vremuri pentru mişcarea hippie, le-a readaptat după ideile sale şi apoi le-a vândut în magazin. Afacerea a devenit în curând un loc popular de întâlnire pentru tinerii din oraş, care au fost impresionaţi de creaţiile lui Tommy Hilfiger. Vreme de mai mulţi ani, magazinul său a avut succes, perioadă în care Hilfiger a fost mai implicat ca designer decât ca manager al afacerii. Iar când obiceiurile de cumpărare ale americanilor s-au schimbat, odată cu apariţia unor centre comerciale mari, afacerea sa a intrat în faliment. În ciuda acestui eşec, Tommy Hilfiger nu s-a lăsat demoralizat şi a crezut în talentul său. Aşa că a mizat totul pe o singură carte: s-a mutat în New York pentru a-şi începe de la zero cariera de designer de modă.

    După o evoluţie constantă, în 1984 acesta a pus bazele propriei case de modă, Tommy Hilfiger Corporation, iar la scurt timp şi-a lansat pe piaţă prima creaţie sub eticheta numelui său. Ulterior, s-a bazat pe campanii mari de publicitate, inclusiv postere uriaşe în Times Square din New York. Între timp, necunoscutul Tommy Hilfiger a ajuns în topul celor mai mari designeri americani, pe aceeaşi scenă cu Ralph Lauren şi Calvin Klein, care nu s-au ferit să-şi exprime dezamăgirea că un designer necunoscut a fost de atâtea ori comparat cu ei. Într-un interval scurt de timp, compania lui Hilfiger a crescut peste aşteptări, iar până în 1991 ajunsese deja la vânzări de peste 100 de milioane de dolari. Pe lângă articolele de îmbrăcăminte, Tommy Hilfiger a creat o şi gamă largă de accesorii, cum ar fi încălţăminte, poşete şi pălării. În timp ce magazinele Hilfiger s-au extins la nivel global, brandul omonim a ajuns unul dintre cele populare din lumea modei.

    Tommy Hilfiger este, de asemenea, un cunoscut filantrop şi prin intermediul organizaţiei sale, TommyCares, susţine diverse iniţiative internaţionale şi organizaţii caritabile, inclusiv Salvaţi Copiii, Autism Speaks şi World Wildlife Fund. În noiembrie 2016, Hilfiger şi-a publicat memoriiile sub titlul ”American Dreamer“, în care reflectă experienţele sale în industria modei din ultimii 30 de ani.