Tag: benzi desenate

  • O copertă originală a unei reviste cu Tintin din 1942, scoasă la vânzare pentru 2,5 milioane de euro

    “L’Étoile mystérieuse” prezintă cea de-a zecea aventură a faimosului personaj de benzi desenate Tintin şi a câinelui său, Milou.

    “În urmă cu 25 de ani, când mergeaţi la un autor de benzi desenate, precum Tardi, pentru a cumpăra un desen, se uita la dumneavoastră şi spunea «Pe cine interesează asta?»”, a declarat Alain Huberty, cofondator al galeriei Petits Papiers-Huberty-Breyne din Bruxelles, al cărei stand în cadrul Brafa găzduieşte exclusiv autori ai “celei de-a noua arte”.

    Coperta “L’Étoile mystérieuse” este una dintre cele cinci originale ale “părintelui” lui Tintin care se află în posesia unor colecţionari particulari şi nu a fundaţiei care administrează opera desenatorului belgian Hergé, de la moartea sa, din 1983, potrivit lui Huberty.

    În anii 1980, unii negustori de artă au început să cumpere planşe care erau apoi revândute prin intermediul unor librării specializate. Casele de licitaţii au preluat rapid ideea, ceea ce a făcut ca preţurile să crească, a întărit interesul publicului şi, în cele din urmă, i-a consacrat pe autorii benzilor desenate ca artişti cu drepturi depline.

    Pentru colecţionari, care au devansat muzeele, Hergé a fost un precursor, urmat de alte nume mari ale şcolii franco-belgiene de autori de benzi desenate, precum Franquin (Spirou, Gaston Lagaffe), Peyo (Ştrumpfii/ Les Schtroumpfs) şi Jacques Martin (Alix), apoi de generaţia lui Schuiten, Moebius şi Tardi.

    “Valoarea unui desen este dată de nume, dar şi de calitate. Un exemplar excepţional poate obţine, de asemenea, preţuri excepţionale, după cum a demonstrat-o coperta lui Tintin”, a mai spus Huberty.

    În luna mai 2014, o pagină dublă realizată în cerneală de Hergé pentru a fi folosită ca pagini de gardă ale albumelor cu Tintin publicate între 1937 şi 1958, prezentându-l pe celebrul reporter şi pe câinele său, Milou, în 34 de situaţii diferite, a fost vândută pentru 2,65 de milioane de euro la o licitaţie organizată la Paris de casa Artcurial, stabilind un nou record mondial pentru o lucrare de benzi desenate.

    “Nu ne-am fi imaginat astfel de sume în urmă cu cinci ani”, a declarat Alain Huberty, care a amintit că operele celor mai bine cotaţi artişti contemporani se vând cu “sute de milioane de dolari”.

    Dar “nu totul valorează sute de mii de euro”, a mai spus Huberty, care avertizează asupra riscului unei “bule” în cazul autorilor de mâna a doua, dar nu şi în cazul capodoperelor “maeştrilor”.

    Atracţia pentru benzi desenate a atins şi Statele Unite ale Americii, unde autorii de “comics” sunt căutaţi de colecţionari, ceea ce nu este valabil în cazul autorilor japonezi de manga.

    Unii artişti, precum belgianul Philippe Geluck, împing acest demers şi mai departe, prin realizarea de lucrări originale, vândute direct prin intermediul galeriilor de artă. O pânză care înfăţişează “Pisica” (Le Chat, n.r.) exclamând “Nous sommes une grande famille” (Suntem o mare familie, n.r.), înconjurată de personajul din “Ţipătul” lui Munch, personajele Dupont-Dupond, de una dintre “Domnişoarele din Avignon” ale lui Picasso şi de un personaj creat de Keith Haring, este, astfel, scoasă la vânzare de aceeaşi galerie, cu un preţ de pornire de 21.000 de euro.

    Târgul de artă şi antichităţi Brafa are loc la Bruxelles în perioada 24 ianuarie – 1 februarie. Mai multe detalii sunt disponibile pe site-ul evenimentului, www.brafa.be.

  • Zitec a dezvoltat aplicaţia Super Erou, destinată iubitorilor de bandă desenată, şi un marketplace unde orice desenator îşi poate publica benzile desenate

    Elementul de noutate:

    Aplicaţia este totodată prima din acest domeniu care utilizează sistemul de navigare asistată ce le permite utilizatorilor să citească povestea scenă cu scenă, oferindu-le o experienţă atipică.


    Efectele inovaţiei:

    Aplicaţia este disponibilă pe toate platformele mobile existente şi este user-friendly, deoarece utilizează sistemul de navigare asistată, ce le permite utilizatorilor să citească povestea scenă cu scenă. În plus, prin faptul că are şi rolul de marketplace unde orice desenator sau editură românească îşi poate publica benzile desenate, aplicaţia Super Erou le oferă autorilor de benzi desenate din România posibilitatea de a-şi face cunoscute creaţiile.


    Descriere:

    Dezvoltarea aplicaţiei Super Erou a implicat o echipă formată din cinci specialişti de la Zitec, care au acoperit cele mai populare platforme mobile: Android, iOS şi Windows Phone. Aplicaţia foloseşte ca serviciu central o aplicaţie scrisă în PHP găzduită în platforma de cloud computing Microsoft Azure. Aplicaţia a fost dezvoltată secvenţial, proces ce s-a întins pe durata unui an calendaristic, iar bugetul aferent dezvoltării este în jur de 50.000 euro.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Supereroii din umbră. Cum a ajuns Marvel să definească nivelul de referinţă al unui gen cinematografic

    PRIMUL EDITOR AL REVISTEI, JOE SIMON, A CREAT ÎN 1941 UNUL DINTRE CEI MAI IUBIŢI SUPEREROI AI MARVEL, CAPTAIN AMERICA. A fost primul succes al companiei, cu vânzări de peste un milion de exemplare.

    Anul următor, Marvel a cedat drepturile pentru Captain America companiei Republic Pictures, însă studioul de film nu a reuşit să producă niciun episod de-a lungul perioadei contractuale, astfel încât personajul a revenit creatorilor săi.

    Ca urmare a tranzacţiei dintre Marvel Entertainment Group şi ToyBiz din 1993, Avi Arad a fost numit CEO al Marvel. În primă fază, lucrurile nu au mers însă prea bine; s-a decis cedarea drepturilor pentru mai multe personaje, dar studiourile de film nu s-au grăbit să prezinte publicului eroi de benzi desenate. ”Atunci când închei o afacere cu un studio de producţie, intri pe o listă de aşteptare alături de alte 500 de proiecte, aşa că sunt şanse mari să te pierzi. Pentru noi acest lucru nu merge. Nu vrem să mai facem asta„, declara la acea vreme Avi Arad. Drept urmare, CEO-ul a decis în august 1996 crearea Marvel Studios.

    Primul film lansat a fost ”Blade„, în 1998, bazat pe benzile desenate cu acelaşi nume. Filmul, regizat de Stephen Norrington şi avându-l pe Wesley Snipes în rolul principal, a avut încasări de peste 130 de milioane de dolari. A urmat ”X-Men„ în anul 2000, primul blockbuster produs de Marvel, ce a adus companiei aproape 300 de milioane de dolari. Prin succesul acestor două filme, Marvel a demonstrat, într-o perioadă în care Hollywood se baza mai mult pe remake-uri decât pe idei originale, că lumea era dispusă să cunoască personaje ce nu mai apăruseră pe marele ecran.

    În anul 2009, The Walt Disney Company a făcut publică o tranzacţie prin care achiziţiona pachetul majoritar al Marvel Entertainment pentru 4 miliarde de dolari.

    Printre multe producţii animate, seriale de televiziune, filme pentru televiziune şi albume de muzică, compania Marvel Studios a fost implicată în trei francize care au adus încasări de peste un miliard de dolari în America de Nord: X-Men, Spider-Man şi Marvel Cinematic Universe, care include personaje precum Iron Man, Captain America sau Thor.

    Până în prezent, francizele X-Men şi Spider-Man au adus fiecare încasări de peste 3 miliarde de dolari, în vreme ce Marvel Cinematic Universe a adus în conturile Disney peste 7 miliarde de dolari. Compania a lansat zece filme din Marvel Cinematic Universe din 2008 până în prezent, primul fiind ”Iron Man„, iar cel mai recent ”Guardians of the Galaxy„. Toate aceste filme au o anumită legătură, astfel încât Marvel să poată integra orice nou personaj în poveste.

    Încrederea celor de la Marvel se află la cote înalte, aceasta fiind probabil explicaţia pentru care studioul a decis să aducă pe marile ecrane personaje precum cele din ”Guardians of the Galaxy„ sau ”Ant-Man„, puţin cunoscute publicului larg. Privind la toate filmele pe care Marvel le-a lansat sau pe care urmează să le lanseze, un singur personaj era deja cunoscut publicului: Hulk, care beneficiase deja de propriul său film cu ani în urmă.

    Marvel a reuşit să îşi construiască reputaţia prin personaje cvasinecunoscute, spre deosebire de concurenţii de la DC Comics care beneficiau de renumele unor supereroi precum Batman sau Superman. De apreciat este faptul că Marvel nu a avut până acum niciun eşec de box office, iar acest lucru va încuraja probabil lansarea unor noi francize sau prezentarea altor personaje.

    Concluzia este că brandul Marvel este cel care aduce aproape imediat notorietate personajului şi nu invers, lucru care se vede destul de rar la Hollywood. Cât va mai rezista Marvel până la primul eşec rămâne de văzut. Acesta va veni, inevitabil, pentru că producţiile sunt din ce în ce mai costisitoare şi o primă reacţie negativă a box-office-ului duce la mari pierderi financiare. Până la acel moment, însă, vom mai cunoaşte destule personaje din universul Marvel.

  • Din eşec în eşec, spre marele succes

    Este şi cazul lui Scott Adams, creatorul benzilor desenate Dilbert, autorul volumului “Cum să eşuezi la aproape orice şi totuşi să câştigi la scară mare”. După introducerea pretenţioasă, să trecem la lucrurile simple: Scott Adams este un ins simplu şi sincer, cu un stil simplu, direct de adresare. Aici, firea mea de român mă face să adaug că fie omul este un abil marketer, care a învăţat că poziţionarea împotriva curentului este varianta câştigătoare, fie chiar este aşa cum cred. Mă liniştesc, este a doua variantă, şi merg în continuare cu textul.

    Adams a lucrat 16 ani în companii, dar a obţinut succesul real după ce a lansat benzile desenate Dilbert, echivalentul pentru lumea corporatistă a ceea ce au însemnat Peanuts, realizate de Charles Schultz, pentru societatea americană. Istoria eşecurilor pe care le-a înregistrat în carieră, nu puţine, îi oferă lui Adams posibilitatea să emită câteva judecăţi surprinzătoare. Prima, pasiunea este supraevaluată. “Urmează-ţi pasiunea” este, crede Adams, un sfat greşit, de cele mai multe ori, menit să-l îmbrace pe cel ce oferă respectivul sfat într-o aură de modestie şi înţelepciune. Dar pasiunea nu ajunge şi nu este secretul reuşitei.

    Enunţul numărul doi: obiectivele sunt pentru fraieri. Cei care îşi organizează viaţa după obiective trăiesc într-o stare de eşec permanent pe care speră să-l transforme în ceva temporar, şi acesta este un  mod de viaţă care te consumă, spune Adams.
    În schimb, unul dintre cele mai bune sfaturi pare a fi: “Dacă îţi doreşti să ai succes, identifică preţul pe care trebuie să-l plăteşti şi achită-l!”. Preţul poate fi, în cazul în care îţi doreşti ceva cu adevărat, viaţa personală, specializarea într-un domeniu plictisitor, dar care oferă venituri, lipsa copiilor sau a vieţii de familie, sau, de ce nu?, falimentul.   

    Iar Scott Adams o ţine tot aşa, dărâmând clişeu după clişeu. Acest text nu ar fi complet dacă nu aş adăuga un ultim sfat care mi-a plăcut şi care în România are aplicabilitatea lui specială: “nu fi un nenorocit”. Unul dintre cele mai bune moduri de a contamina energia unui grup este să fii nenorocit. Ce înseamnă asta? Multe: aroganţă, egoism, temperament răutăcios, lăudăroşenie, respingerea oricărei sugestii sau folosirea sincerităţii ca justificare a cruzimii, orice va fi însemnând asta. Oricum, recunoaştem cu toţii, aici, nişte tipare.

    Nu o să închei înainte de a înşira eşecurile favorite ale lui Adams, ca un argument al experienţei pe care omul o are. În anii ’70 s-a gândit la o pungă de pudră cu bandă Velcro, pentru palmele asudate ale jucătorilor de tenis, conceperea unui ghid, a unui manual pentru meditaţii (a vândut trei bucăţi), două jocuri pe calculator, un program de antrenament psihic, o carieră în telecomunicaţii, un software pentru transferul fişierelor, un website cu idei trăsnite, un serviciu de livrare a produselor proaspete la domiciliu, distribuţia de conţinut video online (înaintea YouTube!), mai multe patente pentru tot felul de obiecte – mapă de dosar cu spaţiu pentru dischetă, un calendar, o tastatură cu zece caractere, două restaurante sau “cămara Ninja”, un serviciu online pentru dorinţele copiilor şi pentru a uşura cumpărarea de cadouri.

    Simpla înşiruire te scuteşte să mai cauţi răspuns la întrebarea de unde i-a venit inspiraţia pentru cărţile pe care le-a scris şi pentru cele 6.000 de benzi desenate pe care le-a publicat până acum. Nu-l rataţi pe Scott Adams!

    Scott Adams – “Cum să eşuezi la aproape orice şi totuşi să câştigi la scară mare”, Editura Publica, Bucureşti, 2014

  • O copie rară a primei reviste cu Superman, vândută cu 3,2 milioane de dolari într-o licitaţie online

    Licitaţia pentru această copie a revistei Action Comics N°1, în care a debutat super-eroul Superman, în 1938, s-a încheiat duminică seară. Preţul final al tranzacţiei a fost de 3.207.852 de dolari.

    Revista, extrem de bine conservată, a fost pusă în vânzare de Darren Adams, proprietarul companiei Pristine Comics, care o achiziţionase în urmă cu câţiva ani într-o licitaţie privată.

    Scoaterea la licitaţie a “Graalului revistelor de benzi desenate” a stârnit deja un interes uriaş în rândul internauţilor, întrucât publicaţia în cauză este originală, fiind una dintre cele 50 de copii nerestaurate care au supravieţuit până în zilele noastre.

    O altă copie a aceluiaşi număr, la fel de bine conservată, a fost vândută cu 2,1 milioane de dolari în 2011. Până duminică, acea publicaţie deţinea recordul de preţ pentru cea mai scumpă revistă de benzi desenate vândută vreodată pe plan mondial.

    Un procent din suma finală a tranzacţiei de duminică seară va fi donat Fundaţiei Christopher & Dana Reeve, care sprijină cercetările medicale din domeniul accidentelor şi vătămărilor de la nivelul măduvei spinării. Actorul Christopher Reeve, unul dintre interpreţii de marcă ai personajului Superman pe marele ecran, a suferit o astfel de accidentare, care l-a obligat să trăiască până la sfârşitul vieţii într-un cărucior cu rotile.

  • Amazon a cumpărat platforma comiXology care oferă versiuni digitale ale unor cărţi de benzi desenate

     Lansată în 2007 şi cu sediul la New York, comiXology este o platformă online care permite cumpărarea şi lecturarea unor cărţi de benzi desenate pe tablete, prin intermediul unor aplicaţii disponibile pentru iPad şi Kindle Fire, dar şi pe telefoanele inteligente care folosesc sistemele de operare Android şi Windows 8.

    Catalogul comiXology cuprinde peste 50.000 de titluri din portofoliul Marvel şi DC Comics, dar şi ale unor creatori independenţi, potrivit site-ului techcrunch.com.

    “Amazon şi comiXology împărtăşesc o pasiune pentru reinventarea lecturii în această lume digitală”, a declarat David Naggar, vicepreşedinte responsabil de achiziţiile de conţinut în cadrul companiei Amazon, într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primul trailer pentru superproducţia lui Michael Bay, “Ţestoasele Ninja” – FOTO ŞI VIDEO

    “Ţestoasele Ninja”, iniţial doar personaje într-o revistă de benzi desenate, au devenit cunoscute în toată lumea în anul 1987, atunci când compania Playmates a decis să transforme benzile într-un serial de desene animate. Acestea au avut succes şi au fost difuzate până în 1996, realizându-se un număr de 188 de episoade.

    În 1990, mai multe companii s-au unit pentru a produce primul film de lung metraj, având acelaşi nume ca benzile desenate originale: “Teenage Mutant Ninja Turtles”. Cu un buget de 13.5 milioane dolari şi folosind o tehnologie de ultimă generaţie pentru scenele de animaţie, filmul a fost un succes şi a strâns peste 200 de milioane de dolari din încasări. Ca urmare a succesului avut de prima peliculă, au mai fost lansate încă două părţi; acestea au primit recenzii din ce în ce mai proaste şi au dus la închiderea proiectului cinematografic.

    Franciza a avut parte şi de controverse, precum problemele apărute odată cu difuzarea în Marea Britanie: deoarece nunchuk-ul este o armă interzisă în Anglia, toate scenele cu personajul Michelangelo au trebuit înlocuite, astfel ca acesta să nu aibă nicio armă. În alte state, numele a fost schimbat în “Teenage Mutant Hero Turles”, considerându-se că termenul “ninja” este prea violent.

     

  • Un nou film produs de Michael Bay va readuce o franciză de succes a anilor ’90

    “Ţestoasele Ninja”, iniţial doar personaje într-o revistă de benzi desenate, au devenit cunoscute în toată lumea în anul 1987, atunci când compania Playmates a decis să transforme benzile într-un serial de desene animate. Acestea au avut succes şi au fost difuzate până în 1996, realizându-se un număr de 188 de episoade.

    Playmates a creat ulterior o linie de jucării reprezentând faimoasele ţestoase. Vânzările au fost atât de mari, încât jucăriile erau, la acea vreme, pe locul trei în topul popularităţii între copii, depăşite doar de colecţiile G.I. Joe şi Star Wars. În primii patru ani de la lansare, Playmates a vândut jucării “Ţestoasele Ninja” în valoare de 1.1 miliarde dolari.

    În 1990, mai multe companii s-au unit pentru a produce primul film de lung metraj, având acelaşi nume ca benzile desenate originale: “Teenage Mutant Ninja Turtles”. Cu un buget de 13.5 milioane dolari şi folosind o tehnologie de ultimă generaţie pentru scenele de animaţie, filmul a fost un succes şi a strâns peste 200 de milioane de dolari din încasări. Ca urmare a succesului avut de prima peliculă, au mai fost lansate încă două părţi; acestea au primit recenzii din ce în ce mai proaste şi au dus la închiderea proiectului cinematografic.

    Franciza a avut parte şi de controverse, precum problemele apărute odată cu difuzarea în Marea Britanie: deoarece nunchuk-ul este o armă interzisă în Anglia, toate scenele cu personajul Michelangelo au trebuit înlocuite, astfel ca acesta să nu aibă nicio armă. În alte state, numele a fost schimbat în “Teenage Mutant Hero Turles”, considerându-se că termenul “ninja” este prea violent.

  • Supereroii care au cucerit lumea (GALERIE FOTO)

    “Tatăl” personajelor de benzi desenate (comic books) este, fără îndoială, Superman, imaginat de Jerry Siegel şi Joe Shuster în 1932. Ei au vândut drepturile de folosire a personajului către casa de editură Detective Comics (DC Comics) în 1938, după care Superman a căpătat viaţă proprie în seriale de radio, programe TV, seriale de benzi desenate din ziare şi jocuri video. În 1978, Superman a căpătat statutul de vedetă internaţională, odată cu filmul cu acelaşi nume, avându-l în rolul principal pe Christopher Reeve. Clark Kent / Superman este înfăţişat ca un extraterestru de pe planeta Krypton, rătăcit pe Pământ şi care îşi foloseşte puterile supraomeneşti în slujba binelui.

    La momentul ieşirii sale pe piaţă, filmul a generat încasări de 300,2 milioane de dolari la nivel global, devenind al şaselea cel mai bine vândut film din istorie şi cel mai de succes al casei Warner Bros. Ulterior au fost lansate patru sequel-uri, cel mai recent fiind “Superman Returns” din 2006, cu Brandon Routh în rolul principal. Filmul a marcat un nou record pentru Warner Bros, cu încasări de 391 milioane de dolari la nivel mondial, devenind al nouălea în ierarhia celor mai bine vândute filme.

    Casa de editură Marvel Comics se află acum în centrul atenţiei graţie vedetelor din “The Avengers” – Thor, Iron Man, Hulk, Captain America, Thor, Hawkeye şi Black Widow, însă revenirea vine după un eşec comercial: “Ghost Rider: Spirit of Vengeance”, sequel-ul de anul trecut al lui “Ghost Rider” din 2007 cu Nicholas Cage, a generat încasări de numai 45 de milioane de dolari, fiind considerat un eşec de box-office.

    Hulk din “The Avengers”, jucat de Mark Ruffalo, are deja la activ câteva încarnări de succes. Edward Norton a fost geniul transformat într-un uriaş monstru verde în versiunea din 2008 a lui “The Incredible Hulk”, iar Eric Bana a fost eroul versiunii din 2003. Ambele filme au fost succese de box-office, cu încasări în SUA de 55,4 milioane de dolari, respectiv 62,1 milioane.

    Iron Man, la rândul său, apărut ca personaj de bandă desenată în 1963, a ajuns vedetă de film în filmul cu acelaşi nume din 2008, în interpretarea lui Robert Downey Jr., care a adus încasări de 318 milioane de dolari în SUA şi 570 milioane de dolari pe plan mondial. Seria a continuat cu “Iron Man 2″ în 2010”, “The Avengers” din 2012 şi un “Iron Man 3” planificat pentru 2013.

    Tot benzile desenate ale Marvel Comics sunt la originea celor patru filme din seria “X-Men”. Cel mai nou, “X-Men Origins: Wolverine” (2009), centrat pe povestea supereroului Wolverine, interpretat de Hugh Jackman, a avut un buget de 150 de milioane de dolari şi a adus încasări globale de peste 348 milioane de dolari.

    Alte personaje de benzi desenate recent transpuse pe ecran sunt John Carter din filmul cu acelaşi nume, interpretat de Taylor Kitsch, Batman, care se întoarce pe ecrane în iulie în “The Dark Knight Rises”, cu Christian Bale, şi Omul-Păianjen, interpretat de Andrew Garfield în “The Amazing Spider-Man”, cu premiera tot în iulie.

    Sursa foto: ibtimes.com

  • Benzi desenate pe gustul amatorilor de mister (VIDEO)

    Ne-a obişnuit deja cu austeritatea tuşei lui Marjane Satrapi, iată că acum ne introduce în universul hipnotic, turbionar al lui Lorenzo Mattotti, unul dintre greii benzii desenate italieneşti. După ce işi termină studiile de arhitectură, în 1975 îşi publică primele benzi desenate în fanzinul francez Bibliopop şi apoi în revista Circus. După “Alice Brum Brum” (o interpretare liberă după Alice în ţara Minunilor) şi alte câteva albume şocante, începe să fie intens curtat de presa americană şi europeană, pentru care realizează numeroase coperţi şi afişe. Este deţinător a numeroase premii (printre care Yellow Kid), a avut circa 40 de expoziţii, iar albumele sale au fost traduse în numeroase limbi străine.

    Romanul grafic “Stigmata”, apărut în 1994, este povestea unui om fără niciun rost în viaţă, o namilă fără minte, un gunoi al societăţii, căruia, din senin, după o noapte de beţie, i-au apărut în podul palmelor nişte răni asemănătoare stigmatelor hristice. Călătoria lui din viaţă spre moarte este punctată de nişte episoade mistice, al căror tragism şi profunzime sunt admirabil descrise de condeiul expresionist al lui Mattotti.

    Lorenzo Mattotti, Claudio Piersanti, “Stigmata”, Editura Art, Bucureşti, 2011