BusinessMagazin

Tag: Belarus

  • Basculanta-gigant din Belarus pe lângă care supercamionul lui Ceauşescu pare ceva banal

    75710 este cea mai mare basculantă din lume. Este făcută de către producătorul din Belarus BelAZ pentru a fi folosită în domeniul minier. Are aproape 8.1 metri înalţime şi poate transporta greutatea 300 de sedan-uri de dimensiuni medii.

    Impresionantul camion se urneşte folosindu-se de patru motoare electrice dispuse câte unul la fiecare roată, iar motoarele termice sunt folosite doar pentru a alimenta acumulatorii electrici.

    Belaz 75710 are două motoare termice: două V16-uri diesel care produc, fiecare, câte 2.332 de cai-putere şi 9.313 Newtoni-metru de cuplu motor. Acestea alimentează cele patru motoare electrice – care livrează, fiecare, câte 1.632 de cai-putere. Înmulţeşte cu patru şi vei dispune de 6.526 de cai-putere.

    Află mai multe despre superbasculanta din Belarus şi supercamionul lui Ceauşescu pe ProMotor.ro

  • Şansă uriaşă pentru Halep: Williams, Şarapova, Kvitova şi Radwanska se află toate pe cealaltă jumătate a tabloului de simplu de la Australian Open

    Favoritele de pe partea Simonei Halep sunt Ana Ivanovici (Serbia), locul 22 WTA, Victoria Azarenka (Belarus), locul 16 WTA, Timea Bacsinszky (Elveţia), locul 13 WTA, Karolina Pliskova (Cehia), locul 11 WTA, Venus Williams (SUA), locul 10 WTA, Angelique Kerber (Germania), locul 7 WTA.

    Pe partea superioară a tabloului vor evolua, printre altele, Serena Williams (SUA), locul 1 WTA, Agnieszka Radwanska (Polonia), locul 4 WTA, Maria Şarapova (Rusia), locul 5 WTA, şi Petra Kvitova (Cehia), locul 6 WTA. Cu aceastea, Halep se poate întâlni doar în finală.

    Jucătoarea Simona Halep, locul 2 WTA şi cap de serie numărul 2, o va întâlni pe sportiva chineză Shuai Zhang, locul 132 mondial, venită din calificări, în runda inaugurală la Australian Open, primul Grand Slam al anului.

    Cele două s-au mai întâlnit o singură dată, în 2012, la Indian Wells, în primul tur, când românca s-a impus, scor 6-1, 6-1.

    Daca va trece din turul I, Halep o va avea ca adversară pe învingătoarea dintre franţuzoiaca Alize Cornet, locul 42 WTA şi Bojana Jovanovski din Serbia, locul 82 WTA.

     

  • Alegeri prezidenţiale în Belarus: Aleksandr Lukaşenko câştigă al cincilea mandat – exit-poll

    Sondajele efectuate la ieşirea de la urne au arătat că Lukaşenko va fi reales cu 80-84% din voturi, în timp ce rata de participare la vot era de 81% cu două ore înainte de închiderea secţiilor de vot, potrivit Comisiei Electorale Centrale.

    Realegerea lui Lukaşenko, în urmă cu cinci ani, a dus la proteste ample şi la arestarea liderilor opoziţiei, dar sprijinul pentru regimul său de 20 de ani a crescut de când acesta pozează în garant al stabilităţii în faţa crizei economice şi a conflictului separatist prorus din Ucraina.

    El a fost criticat mult timp de Occident pentru situaţia drepturilor omului şi reprimarea disidenţei politice, fiind denumit cândva de Washington “ultimul dictator al Europei”. Occidentul a impus sancţiuni economice asupra unor oficiali belaruşi şi companii.

    Uniunea Europeană este pregătită însă să suspende sancţiunile împotriva lui Lukaşenko, după eliberarea surprinzătoare, în august, a ultimilor deţinuţi politici, au declarat vineri surse europene.

    Lukaşenko, care a exploatat tensiunile dintre Moscova şi Occident, şi-a îmbunătăţit recent imaginea în faţa UE, criticând anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia şi găzduind negocieri de pace la Minsk, pe tema conflictului din estul Ucrainei, la care au participat preşedintele francez, Francois Hollande, cancelarul german, Angela Merkel, şi Vladimir Putin.

    “Am făcut tot ce a vrut Occidentul înaintea alegerilor. Dacă există dorinţa în Occident de a ne îmbunătăţi relaţiile, nimeni şi nimic nu poate împiedica acest lucru”, a declarat Lukaşenko în timp ce vota. “Mingea este acum în terenul Occidentului”, a adăugat el.

    Preşedintele belarus este susţinut de Rusia, care furnizează ţării cu 9,5 milioane de locuitori energie la preţuri reduse, preţuind Belarusul ca aliat şi ca zonă-tampon în faţa unor state membre NATO, precum Polonia.

    Dar Lukaşenko a avut uneori şi divergenţe cu preşedintele rus, Vladimir Putin. Cei doi lideri sunt implicaţi în prezent într-o dispută privind intenţia Rusiei de a înfiinţa o bază aeriană în Belarus.

    În relaţia cu Occidentul, încarcerarea opozanţilor politici a dus la izolarea internaţională a lui Lukaşenko şi la impunerea de sancţiuni asupra unor oficiali belaruşi, în urma alegerilor contestate din 2010.

    Propunerea a generat critici din partea acelor lideri ai opoziţiei care şi-au petrecut viaţa protestând faţă de liderul autoritar şi promovând valorile democraţiei.

    “Dacă ei sunt alături de acest asasin, criminal, atunci democraţia înseamnă doar vorbe”, a declarat liderul opoziţiei Mikola Statkevici, care a fost graţiat în august după cinci ani de închisoare.

    Sâmbătă, disidentul belarus care tocmai a câştigat Premiul Nobel pentru Literatură pe 2015 a declarat că UE ar trebui să aibă grijă cu Lukaşenko. “La fiecare patru ani, noi oficiali europeni vin la putere şi cred că pot rezolva problema Lukaşenko fără să ştie că el nu este de încredere”, a declarat Svetlana Alexievici într-o conferinţă la Berlin, apreciind că alegerile vor fi fraudate.

    La un miting neautorizat din capitala belarusă Minsk, desfăşurat sâmbătă, la care a participat şi Statkevici, liderul opoziţiei Vladimir Nekliaiev a cerut UE să fie fermă în faţa lui Lukaşenko. “Ştim sigur un lucru: cu Lukaşenko la putere, situaţia nu se va schimba niciodată”, a afirmat el.

    Nekliaiev a fost încarcerat în 2010, în urma protestelor de amploare faţă de victoria disputată a lui Lukaşenko la alegeri.

    Liderul belarus şi fiul său în vârstă de 11 ani, Nikolai, au făcut o fotografie alături de familia Obama luna trecută, cu ocazia Adunării Generale a ONU.

    Lukaşenko îl pregăteşte pe Nikolai, cunoscut drept Kolia, pentru a-i fi succesor. Adesea îmbrăcaţi în haine identice, cei doi s-au întâlnit cu lideri ca Papa sau preşedintele chinez, Xi Jinping.

    Lukaşenko a avut trei contracandidaţi aproape necunoscuţi opiniei publice, dintre care numai unul, Tatiana Korotkevici, şi-a făcut campanie electorală.

    Oferind singura alternativă susţinătorilor opoziţiei, Korotkevici, în vârstă de 38 de ani, are rezultate bune în sondaje, dar chiar şi echipa sa se îndoieşte că poate duce alegerile în turul doi.

    Secţiile de vot s-au deschis la ora 5.00 GMT (8.00, ora României) şi s-au închis la 17.00 GMT (20.00, ora României).

  • Aleksandr Lukaşenko şi alţi trei candidaţi vor participa la scrutinul prezidenţial din Belarus

    În afară de Aleksandr Lukaşenko, ceilalţi candidaţi sunt Taţiana Karatkevici, activistă în cadrul mişcării de opoziţie Havari Pravdu (Spuneţi Adevărul), Siarhei Haidukievici, liderul Partidului Liberal-Democrat, şi Mikalai Ulahovici, liderul Partidului Patriotic.

    Taţiana Karatkevici a cerut Comisiei electorale să nu înregistreze candidatura lui Aleksandr Lukaşenko, aflat la putere din anul 1994. “Lukaşenko trebuie să fie deja obosit, este necesar să se retragă”, a afirmat ea.

    Organizaţii pentru drepturile omului acuză regimul Lukaşenko de reprimarea disidenţilor, de reducerea la tăcere a presei şi de alte practici autoritariste, inclusiv de organizarea unor alegeri nelegitime.

    Aproximativ 300 de simpatizanţi ai opoziţiei au protestat joi seară la Minsk, cerând boicotarea scrutinului prezidenţial.

    Aleksandr Lukaşenko, descris de presă şi de analişti ca fiind “ultimul dictator din Europa”, probabil va obţine un nou mandat de preşedinte prin scrutinul din 11 octombrie.

  • Nouă rundă de negocieri cu privire la conflictul ucrainean la Minsk, fără progrese majore

    Reprezentanţi din Ucraina, Rusia şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) în “Grupul de contact” s-au întâlnit marţi, în capitala belarusă, cu reprezentanţi ai rebeilor proruşi din estul Ucrainei.

    Peste 6.400 de persoane, potrivit ONU, au fost ucise în războiul dintre insurgenţii proruşi şi forţele naţionale ucrainene în ultimele 14 luni, iar confruntări sporadice continuă să aibă loc în pofida armistiţiului de la Minsk care a intrat în vigoare în februarie.

    Trimisul OSCE la negocieri Heidi Tagliavini a declarat că atmosfera a fost mai “constructivă” decât la alte runde anterioare.

    O serie de probleme politice, de securitate, umanitare şi economice sunt negociate la Minsk, inclusiv problema controversată cu privire la câtă autonomie pot primi regiunile aflate sub controlul separatiştilor proruşi.

  • Aleksandr Lukaşenko: Belarusul rămâne un spaţiu al “stabilităţii şi ordinii”

    “Belarusul rămâne o insulă de stabilitate şi ordine, în contextul în care în Europa se simte mirosul de război”, a spus Lukaşenko.

    “Tensiunile din Europa sunt la nivelul celor din timpul Războiului Rece”, apreciat liderul regimului autoritarist de la Minsk, referindu-se la tensiunile dintre Occident şi Rusia pe tema crizei din Ucraina.

    “Păstrăm în memorie lecţiile celui de-al II-lea Război Mondial. Am pierdut milioane de oameni. Obiectivul nostru actual este păstrarea valorilor cele mai importante – pacea şi stabilitatea”, a spus Lukaşenko, în vârstă de 60 de ani, aflat la conducerea Belarusului din 1994.

  • Vladimir Putin va participa la negocierile de la Minsk pe tema conflictului din Ucraina

    “Preşedintele pleacă astăzi (miercuri) către Minsk, unde va participa la discuţiile în format Normandia”, anunţă Kremlinul pe site-ul său de Internet.

    Liderii Rusiei, Ucrainei, Germanei şi Franţei – formatul Normandia – urmează să se întâlnească miercuri în capitala belarusă pentru a negocia un acord de pace.

    Anunţul a fost făcut după ce cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Francois Hollande, şeful statului ucrainean Petro Poroşenko şi liderul rus Vladimir Putin au discutat duminică la telefon despre planul de pace.

    Merkel, Hollande, Poroşenko şi Putin au avut o conferinţă telefonică “extinsă” duminică, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului german, Steffen Seibert, într-un comunicat.

    Cei patru lideri au discutat “un pachet de măsuri” pentru a încerca să ajungă la “un acord cuprinzător privind soluţionarea conflictului din estul Ucrainei”, a declarat Seibert, adăugând că oficialii intenţionează să se întâlnească miercuri.Preşedintele francez, Francois Hollande, şi cancelarul german, Angela Merkel, au lansat o iniţiativă de pace în speranţa soluţionării crizei ucrainene. Hollande şi Merkel au fost joi şi vineri în Ucraina şi în Rusia pentru discuţii cu preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, şi cel rus, Vladimir Putin.

    Negociatorii vor să întocmească un document pentru implementarea acordului de pace încheiat în septembrie la Minsk, care este încălcat în mod regulat. Potrivit lui Hollande, planul negociat în prezent prevede o zonă demilitarizată de 50-70 de kilometri şi o autonomie extinsă în regiuni din estul Ucrainei.

    Liderii occidentali şi Kievul acuză Rusia că alimentează conflictul furnizându-le arme şi antrenându-i pe separatiştii proruşi care luptă împotriva forţelor ucrainene în estul Ucrainei, dar şi că trimite trupe peste graniţă pentru a participa la lupte. Moscova neagă acuzaţiile care i se aduc.

     

  • Negocierile de la Minsk s-au încheiat fără un acord

    Negocierile de pace destinate încheierii unui acord de încetare a focului cu caracter “coercitiv” în estul separatist al Ucrainei au început sâmbătă la Minsk, pe fondul unei intensificări a violenţelor soldate cu moartea a 15 militari ucraineni.

    Grupul de contact, format din fostul preşedinte ucrainean Leonid Kucima, ambasadorul rus Mihail Zurabov şi reprezentanta OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) Heidi Tagliavini, şi emisarii republicilor rebele proruse Doneţk şi Lugansk s-au întâlnit la ora 14.00 GMT (16.00 ora României) într-o reşedinţă oficială din capitala belarusă unde au fost semnate primele acorduri de pace în septembrie.

    Fostul şef al administraţiei lui Kucima, Viktor Medvedciuk, un apropiat al lui Vladimir Putin vizat de sancţiuni americane, a ajuns, de asemenea, la reuniune la bordul maşinii ambasadorului rus, fără să se ştie care este mandatul lui la aceste negocieri.

    Separatiştii au ameninţat că, în cazul eşecului negocierilor, îşi vor extinde ofensiva “până la eliberarea totală a regiunilor Doneţk şi Lugansk”, din care o mare parte este controlată de Guvernul de la Kiev.

    La Kiev, ministrul Apărării Stepan Poltorak a anunţat sâmbătă că 15 miliari ucraineni au fost ucişi şi alţi 30 au fost răniţi “pe toată linia frontului” în 24 de ore.

    El a spus că oraşul strategic Debalţeve, pe drumul care leagă Doneţk de Lugansk şi care este în prezent devastat de lupte crâncene, este acum “controlat parţial de grupuri rebele”.

    Ulterior, ministerul său a difuzat un comunicat în care sublinia că “Debalţeve este sub controlul ucrainenilor”, dar că insurgenţii “bombardează împrejurimile oraşului”.

    Un oficial militar separatist, Eduard Basurin, a afirmat la rândul său că rebelii au “încercuit” forţele ucrainene, respectiv 8.000 de persoane în total, prezente la Debalţeve.

    Presa ucraineană compară deja bătălia de la Debalţeve cu “tragedia” de la Ilovaisk, când, în august, trupele ucrainene au fost încercuite de separatişti şi peste 100 de militari au fost ucişi.

    Armata ucraineană a anunţat sâmbătă lupte la Vugleguirsk, a cărui cucerire de către rebeli înseamnă o încercuire aproape totală a Debalţeve.

    Potrivit şefului poliţiei regionale Viaceslav Abroskin, Debalţeve şi Vugleguirsk sunt “private de electricitate, apă, încălzire şi comunicaţii”.

    El a adăugat că 12 civili au murit în 24 de ore la Debalţeve, unde “voluntarii evacuează familii întregi”.

    În faţa violenţelor care au atins un nivel critic în ultimele zile, OSCE a declarat că un “document constrângător privind o încetare a focului imediată şi retragerea armelor grele de pe linia de contact” ar trebui semnat sâmbătă la Minsk.

    Pe front diplomatic, Ucraina îl va primi la 5 februarie pe secretarul de Stat american John Kerry, care îi va aduce o susţinere fermă înainte de a participa la conferinţa pe tema securităţii de la Munchen, unde se va întâlni cu omologul său rus Serghei Lavrov.

    Ambasadorul Statelor Unite în Ucraina, Geoffrey Pyatt, a subliniat că Statele Unite nu au “epuizat toate mijloacele pentru a face Rusia să plătească” pentru rolul jucat în conflictul ucrainean, într-un interviu acordat săptămanalului ucrainean Dzerkalo Tîjnia apărut sâmbătă.

    Uniunea Europeană a crescut în această săptămână presiunea asupra Rusiei, prelungind cu şase luni sancţiunile adoptate în martie împotriva unor personalităţi separatiste proruse şi ruse şi extinzând lista neagră cu persoanele vizate de îngheţarea averilor şi interdicţia de călătorie în UE.

    Ea s-a abţinut însă să îşi consolideze arsenalul de sancţiuni economice care, combinate cu prăbuşirea cursului petrolului, ar urma să plonjeze Rusia în recesiune în acest an, cu o scădere de 3 la sută a produsului intern brut, potrivit noilor previziuni ale Guvernului rus date publicităţii sâmbătă.

    Acuzată că înarmează rebeliunea din estul Ucrainei şi că a mobilizat trupe în această zonă, Rusia dezminte orice implicare în conflictul soldat cu peste 5.000 de morţi în nouă luni şi se prezintă ca unul dintre mediatori.

  • Rusia va trimite mai multe avioane şi elicoptere la o bază aeriană pe care o va crea în Belarus

    “Sunt pregătit să discutăm despre cooperarea noastră practică, despre rachetele S-300, despre crearea bazei aeriene din Belarus, unde numărul avioanelor şi elicopterelor ar trebui să crească pentru a garanta securitatea spaţiului aerian comun”, a afirmat Şoigu, într-o întâlnire cu omologul său belarus, Andrei Ravkov.

    Forţele aeriene ruse vor crea o bază echipată cu avioane de vânătoare Suhoi Su-27 la Bobruisk, în Belarus, până în 2016. Primele avioane au sosit deja la Bobruisk.

    Ministrul a evocat anterior necesitatea consolidării relaţiilor militare cu Belarusul, ţinând cont de situaţia politică din Europa şi de extinderea NATO. El a promis că va furniza Minskului patru sisteme de rachetă sol-aer de tip S-300 până la sfârşitul lui 2014.

  • Lukaşenko afirmă că salamul rusesc conţine hârtie igienică şi soia – presă

    Potrivit postului Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL), Lukaşenko s-a declarat mândru că în salamul produs în ţara sa nu există hârtie igienică, apreciind că acesta este un lucru care face produsele belaruse mai bune ca cele ruseşti.

    Alimentele “belaruse sunt de o calitate substanţial superioară”, le-a spus el vineri unor jurnalişti ruşi. “Nu există hârtie igienică în salamul (belarus) şi nu a existat vreodată”, a continuat el.

    Lukaşenko a spus că “asemenea fapte au fost descoperite în întreprinderi ruseşti – hârtie igienică, soia, tot felul de aditivi”.

    Atât hârtia igienică, cât şi salamul se aflau printre produsele afectate de penurii în ultimii ani ai Uniunii Sovietice, notează postul.