BusinessMagazin

Tag: basescu

  • Traian Băsescu a fost ales în unanimitate preşedinte al Mişcării Populare

    Deputatul Eugen Tomac este preşedintele executiv al MP, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu şi europarlamentarul Siegfrid Mureşan sunt prim-vicepreşedinţi şi Dorel Onaca este secretar general.

    Moţiunea «România mea» a devenit programul partidului.

    Imnul Mişcării Populare este: “Iarba verde de acasă să mă rătăcesc prin lume nu mă lasă”.

    “Vă asigur că am şi energie şi dorinţă să continăm procesele de modernizare a României. Am o sugestie, cei care în viaţa lor au fost alături de mine şi încă simt că vor să fie alături de mine să nu ezite, de oriunde s-ar afla să vină la Mişcarea Populară”, a spus preşedintele Mişcării Populare Traian Băsescu.

  • Băsescu despre noul dosar al Elenei Udrea: Sunt sigur că aceasta va avea argumente în instanţă

    “Sunt convins că Elena Udrea va avea argumente în instanţă. (…) Şi am convingerea că nu a făcut acest lucru, pentru că nu avea unde, pentru că în Guvernul Boc a fost o adevărată vânătoare îndreptată împotriva «băieţilor deştepţi»”, a spus Traian Băsescu, marţi, la sediul PMP, unde a fost întrebat de jurnalişti despre noul dosar penal în care DNA cere încuviinţarea reţinerii şi arestării Elenei Udrea.

    Întrebat dacă se simte vizat de noile dosare, în contextul în care Elena Udrea spunea, recent, că există martori în dosarele sale care au fost chemaţi la DNA pentru a declaraţii şi împotriva fostului şef de stat, Traian Băsescu a afirmat că nu se simte vizat pentru că în perioada mandatului său nu au existat ilegalităţi.

    “Nu, doamnă. Eu nu mă simt vizat de niciun dosar pentru că ştiu sigur că în activitatea mea nu au existat ilegalităţi”, a spus fostul preşedinte.

    DNA a cerut, marţi, ministrului Justiţiei să solicite Camerei Deputaţilor încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a deputatului Elena Udrea, într-un nou dosar în care aceasta este acuzată de luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani, instigare la abuz în serviciu şi fals în declaraţii.

    Dosarul vizează vânzarea şi renovarea unei vile din Eforie Sud, dar şi un contract între Hidroelectrica şi o firma privată, pentru care Elena Udrea ar fi cerut 5 milioane de dolari.

    Potrivit DNA, Elena Udrea ar fi primit mită de la un om de afaceri 3,8 milioane de dolari şi o creanţă de 900.000 de euro pentru a asigura firmei controlate de acesta derularea, în continuare, a contractului bilateral de vanzare – cumparare de energie electrică cu SC Hidroelectrica SA.

    ”În vara anului 2010, în calitate de ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi membru al Guvernului şi de persoană cu funcţie de conducere în cadrul unui partid politic, având influenţă asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei şi ai SC Hidroelectrica SA, a pretins de la un om de afaceri, prin intermediar, suma de 5 milioane USD, pentru a asigura firmei controlate de omul de afaceri derularea, în continuare, a contractului bilateral de vânzare-cumpărare de energie electrică cu SC Hidroelectrica SA”, a precizat DNA.

    Anchetatorii susţin că, pentru a-şi exercita influenţa asupra factorilor de decizie din Ministerul Economiei şi a celor din SC Hidroelectrica SA, la începutul anului 2012, Elena Udrea a primit de la acelaşi om de afaceri, prin intermediar, suma de 3,8 milioane de dolari şi o creanţă de 900.000 de euro, pe care una din firmele controlate de omul de afaceri o deţinea ca urmare a unui împrumut garantat cu pachetul de 90% din acţiunile la o societate comercială cu activitate în mass-media.

    “În anul 2011, pentru a ascunde beneficiarul real al creanţei de 900.000 de euro, primită cu titlu gratuit de la omul de afaceri, îi solicitase unei persoane să încheie un contract de novaţie cu schimbare de creditor pe o firmă a respectivei persoane. De asemenea, ulterior, pentru a ascunde că este beneficiarul real al pachetului de acţiuni la societatea cu activitate în mass media, i-a solicitat unei alte persoane să încheie actele aferente tranzacţiei în numele său şi să efectueze plăţile aferente prin creditarea societăţii, disimulând astfel provenienţa sumei de circa 700.000 de euro, aferentă plăţilor efectuate pentru societatea mass media şi ascunzând astfel că este adevăratul proprietar al creanţei ce a făcut obiectul novaţiei cu firma omului de afaceri de la care a primit creanţa”, a mai arătat DNA.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că directorul general al Evenimentului Zilei, Dan Andronic, fondatorul Cancan, Radu Budeanu şi omul de afaceri Bogdan Buzăianu ar fi implicaţi în noul dosar în care DNA cere reţinerea şi arestarea Elenei Udrea, suspectată că a luat mită câteva milioane de dolari.

    Elena Udrea a susţinut că noul dosar penal este bazat pe denunţurile fostei şefe a CNI Ana Maria Topoliceanu.

    Întrebată despre acuzaţiile procurorilor DNA potrivit cărora ar fi cerut 5 milioane de dolari mită pentru a ajuta un om de afaceri să cumpere energie ieftină de la Hidroelectrica., Elena Udrea a spus, la Digi 24, că omul de afaceri la care se face referire este Bogdan Buzăianu.

    Ea spune că nu s-a întâlnit niciodată cu Buzăianu, dar că cunoaşte această ”poveste”, iar pentru aceasta ar trebui să răspundă Ana Maria Topoliceanu.

    ”Omul de afaceri este Buzăianu. Trec peste faptul că din 2005 eu şi Buzăianu suntem în conflict deschis şi că din cauza acestei lupte duse de mine cu el şi cu Dinu Patriciu a apărut sintagma «băieţii deştepţi din energie». Buzăianu nu poate spune vreodată că s-a întâlnit cu mine. Poate o dată în 2005, deci nu aveam cum să îi pretind eu bani. Povestea, în schimb, o cunosc şi este o poveste la care va trebui să răspundă doamna Ana Maria Topoliceanu. Nu m-a întrebat nimeni, dacă m-ar fi întrebat procurorii ar fi aflat cum stau lucrurile cu faptele pe care o descriu”, a afirmat Udrea.

    Ea a spus că nu poate da detalii ”la televizor” şi că acestea trebuie explicate în faţa unui procuror.

    Elena Udrea a mai susţinut că banii primiţi ca mită pentru contractul cu Hidroelectrica ar fi fost folosiţi tot de Ana Maria Topoliceanu.

    ”Doamna Topoliceanu este cea care a folosit aceşti bani, dar lucrurile trebuie să le spun în faţa unui procuror. Este o speţă pe care o lămuream foarte repede dacă mă întrebau procurorii”, a mai spus Udrea.

    Referindu-se la acuzaţiile DNA privind scoaterea din patrimoniul public a unei vile din Eforie şi vânzarea la preţ subevaluat, Elena Udrea a spus că acea licitaţie a fost câştigată de ”o persoană foarte apropiată” Anei Maria Topoliceanu.

    ”În speţa cu vânzarea vilei de pe litoral, ea era şefa societăţii care a vândut vila din Eforie. Era o ruină, noi am vândut tot la vremea aceea pentru că era un patrimoniu în delăsare. Societatea care a cumpărat vila este un cunoscut, un apropiat al Anei Maria Topoliceanu, deci relaţia a fost între Topoliceanu şi persoana care a cumpărat, dar eu cred că procedura a fost corectă”, a mai spus Udrea.

    Elena Udrea a mai spus că noul său dosar a fost întocmit în urma denunţurilor lui Topoliceanu, fără ca ea să fie întrebată, la comanda procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi că procurorii reclamă fapte pe care ea le cunoaşte, dar în care nu este implicată.

    Întrebată de ce nu a făcut un denunţ la DNA dacă ştia de astfel de fapte penale, Udrea a răspuns: ”Nu ştiu. Nu ştiu să vă spun dacă faptele erau de natură a fi reclamate ca ilegalităţi”.

  • Băsescu: Ponta, tot un mincinos. Votul de la referendumul din 2012 a fost un vot furat

    Într-o postare intitulată “Ponta tot Ponta, iar Ponta tot mincinos!”, fostul şef al statului îi transmite premierului că votul din vara lui 2012 privind demiterea sa a fost fraudat şi a venit după o serie de proceduri care au blocat funcţionarea Curţii Constituţionale.

    “La Congresul de astăzi al PSD, în timpul unui discurs mincinos despre propriile realizări la guvernare, Victor Viorel se plângea că nu a fost validat votul de la referendumul de destituire din vara anului 2012, susţinând că pentru el votul poporului este mai important decât instituţiile şi legile. Nu-i mai amintesc că se făleşte cu un vot furat şi în urma unor proceduri care au blocat funcţionarea CCR”, scrie Traian Băsescu.

    De asemenea, acesta face trimitere la alegerile prezidenţiale când diaspora a fost împiedicată să voteze şi susţine că neadoptarea legii privind votul prin corespondenţă reprezintă o dovadă a “respectului” pe care îl are Ponta faţă de electorat.

    “Dar dacă are atât respect pentru votul românilor, cum se face că, împreună cu gaşca din jurul său, le-a blocat dreptul la vot la prezidenţialele din noiembrie 2014. Sau poate tot din dragoste pentru români şi respect pentru votul lor nu a promovat legislaţia prin care să avem un parlament cu 300 de parlamentari în urmare a unui referendum validat de CCR. Sau o ultimă probă a respectului pentru votul românilor, oare cum o mai fi cu votul prin corespondenţă? Şi atunci unde este respectul pentru popor şi votul său?”, conchide fostul preşedinte.

    Victor Ponta a declarat duminică, la congresul PSD, că cea mai mare înfrângere a sa este referendumul din 2012.

     

  • Deputatul liberal Mircea Toader despre intrarea lui Băsescu în PMP: “o iniţiativă moartă”

    “Traian Băsescu este un politician abil. Sigur că în momentul când intri într-un partid mai micuţ ai şanse să-l mai revitalizezi, dar după mine este o iniţiativă moartă… Ca partid, este fracţiune din Partidul Democrat, nu e altceva, cu Băsescu împreună, nu? Pentru că şi Băsescu a spus la revedere PD, rămân cu Elena Udrea”, a declarat, vineri, Mircea Toader, într-o conferinţă de presă la Galaţi, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Întrebat dacă îi mai este dor de Traian Băsescu aşa cum ar fi afirmat în trecut, Toader a răspuns: “Traian Băsescu are lucrurile lui bune: uitaţi-vă că nu există un lider politic de nivelul lui, ca să fim cinstiţi (…). Traian Băsescu a fost, într-adevăr, pentru mine un conducător politic bun, deciziile pe care le-a luat sunt deciziile lui personale, dar pot să vă spun că pe mine nu m-a contactat nimeni din niciun partid din România, asta de vreo 15 ani de când sunt, nu vrei domnule să vii la noi? Nimeni”.

    Mircea Toader a ţinut să precizeze că a fost sunat de mai multe persoane care l-au întrebat dacă se va înscrie şi el în PMP, însă a respins vehement această posibilitate.

    “Pe mine m-au sunat cel puţin nu ştiu câţi – domnule, am auzit că te duci la PMP. Eu am spus inclusiv când a plecat Băsescu din PD şi a spus la revedere PD, eu am spus că am intrat în PD şi din acesta plec, când se va desfiinţa. S-a desfiinţat, e adevărat, dar e într-un alt partid. Când se va desfiinţa PNL ăsta mare, plec, dar nu apucaţi, că mă las de politică până atunci. Nu mă duc nicăieri, indiferent de cât de bine cotat sau cât de puţin cotat sunt, şi cu asta am încheiat”, a mai spus Mircea Toader.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a anunţat vineri că s-a înscris în PMP, precizând că cel mai important motiv pentru revenirea sa în viaţa politică este apărarea mandatelor sale prezidenţiale.

    Băsescu a declarat, vineri, că revine în viaţa politică pentru a-şi apăra cele două mandate şi pentru a se apăra pe sine de “campania furibundă de denigrare” , despre care afirmă că este purtată împotriva sa începând din 22 decembrie 2014.

     

  • Înscrierea lui Băsescu în PMP, aşteptată vineri. La Congres-schimbări ale denumirii şi siglei -surse

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a mers şi joi la sediul Partidului Mişcarea Populară (PMP), însă a refuzat să precizeze când va semna adeziunea la partid.

    “Până la ora 24.00 este timp”, le-a răspuns fostul preşedinte Traian Băsescu jurnaliştilor care l-au întrebat dacă se va mai înscrie în PMP până în 10 octombrie, aşa cum a declarat săptămâna trecută.

    Joi, PMP a anunţat că fostul preşedinte Traian Băsescu va susţine, vineri, o conferinţă de presă la sediul partidului, fără a anunţa însă tema acesteia.

    În conferinţa de presă de vineri este aşteptat anunţul înscrierii lui Traian Băsescu în PMP.

    Pe de altă parte, surse din PMP au susţinut că la Congresul din 24 octombrie, care va avea loc la Sala Palatului, Partidul Mişcarea Populară se va redenumi, devenind “Mişcarea Populară”, urmând să-şi schimbe totodată şi sigla şi să opteze pentru una asemănătoare celei a Partidului Popularilor Europeni.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu declara, în urmă cu o săptămână, că până în 10 octombrie se va înscrie în PMP, menţionând că vrea să creeze “un partid nou, care să nu fi fost implicat în toate compromisurile perioadei de tranziţie” şi că nu neapărat trebuie să fie “autoritatea executivă zero” a formaţiunii.

    Întrebat atunci dacă va fi preşedintele PMP, Traian Băsescu a spus: “Nu ştiu. Va trebui să găsim o formulă. Cert este că până pe 10 octombrie mă voi înscrie în Partidul Mişcarea Populară, aici nu mai există dubii”.

    El a precizat că un Congres al formaţiunii politice este programat pentru 24 octombrie.

    Băsescu a mai spus că obiectivul său este este acela de a construi un partid nou. “Eu nu am luat decizia de a fi preşedintele partidului, pentru că obiectivul meu este să construiesc un partid, plecând de la experienţa pe care o am, ceea ce nu înseamnă că neapărat trebuie să fiu autoritatea executivă zero a partidului, este suficientă şi autoritatea politică pe care o am”, a adăugat fostul preşedinte.

    Recent, la o emisiune a postului B1 Tv, solicitat să precizeze dacă va candida la congres la funcţia de preşedinte al PMP, Băsescu spunea: “Cred că mi-ar sta mai bine aşa, un preşedinte facultativ, onorific (…), că nici nu mă desconsider într-atât încât să spun că pot fi simplu membru … probabil ceva onorific pe acolo”.

  • Traian Băsescu, la instanţă în cazul jurnaliştilor răpiţi în Irak: Deschiderea dosarului este o “palmă pentru România”. Le-am spus magistraţilor că nu am secretizat nicio foaie din dosar

    Traian Băsescu a ajuns la Judecătoria Sectorului 5 în jurul orei 8.30, el declarând că nu are emoţii şi că îşi doreşte redeschiderea dosarului, pentru lămurirea cazului.

    “Am calitatea de intimat, adică de om reclamat. Vedem ce va face Parchetul mai departe. Din punctul meu de vedere, soluţia de deschidere a acestui dosar este o palmă pentru România. Când arunci în spaţiul public că un şef de stat împreună cu un general american au putut să fure bani şi autorităţile române fac spectacol din treaba asta, nu prinde bine pentru România. La nevoie, poate fi desecretizat tot”, a spus Traian Băsescu.

    Fostul preşedinte a plecat după mai puţin de o oră de la Judecătoria Sectorului 5, el afirmând că le-a spus magistraţilor că nu a secretizat nici măcar o foaie din dosar şi că nu el a deţinut dosarul operaţiunilor, rolul său fiind de a coordona instituţiile statului.

    “În declaraţia mea am spus că nu am secretizat nici măcar o foaie din dosarul răpirii jurnaliştilor. Nu era treaba mea partea operativă. Rolul meu a fost să pun cap la cap toate serviciile, ale armetei, SRI şi SIE, pentru a colecta informaţiile şi a face ca aceastea să lucreze în aceeaşi direcţie. Nu eu am avut dosarul operaţiunilor. El a avut cap de filă SIE”, a declarat fostul preşedinte.

    Întrebat dacă ar avea vreun avantaj dacă dosarul ar fi desecretizat, Băsescu a spus că astfel s-ar putea demonstra că reclamaţia împotriva sa este ”o prostie”.

    “Categoric da, ar confirma că e o prostie reclamaţia lui Vadim Tudor”, a adăugat Traian Băsescu.

    Dosarul a ajuns la Judecătoria Sectorului 5 în urma unei decizii din 6 august a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a stabilit că această instanţă este competentă să judece dosarul, pentru că Traian Băsescu nu mai are în prezent vreo calitate oficială.

    În 6 august, Traian Băsescu şi copreşedintele PNL Vasile Blaga au fost la ICCJ, fiind citaţi în acest dosar, în care Corneliu Vadim Tudor a depus plângere pe numele lor în cazul jurnaliştilor răpiţi în Irak. Băsescu şi Blaga au stat la instanţă doar cîteva minute, întrucât nu au mai avut loc audieri, după ce procurorul de caz a invocat o excepţie de necompetenţă materială a instanţei şi a cerut ca dosarul să fie retrimis la Judecătoria Sectorului 5.

    Procurorul a menţionat că, în cazul lui Vasile Blaga, ancheta a fost închisă în 2010, printr-o decizie de neîncepere a urmăririi penale.

    Faţă de Traian Băsescu, însă, nu s-a putut lua atunci o decizie deoarece acesta se bucura de imunitatea funcţiei de preşedinte al României.

    Procurorii de la Parchetului de pe lângă ICCJ au dispus redeschiderea cercetărilor penale în cazul celor trei jurnalişti răpiţi în Irak, în 2005, dosarul fiind deschis ca urmare a unei cereri depuse de Corneliu Vadim Tudor. Acesta i-a acuzat pe fostul preşedinte Traian Băsescu şi pe copreşedintele PNL Vasile Blaga că se fac vinovaţi de dispariţia a patru milioane de dolari din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea celor trei jurnalişti români.

    Pentru a putea continua cercetările penale în acest caz, procurorii PICCJ au cerut Judecătoriei Sectorului 5 confirmarea redeschiderii urmăririi penale, iar în urma analizării dosarului, magistraţii instanţei bucureştene au decis că nu sunt competenţi să judece cauza şi au trimis-o magistraţilor de la instanţa supremă.

    În martie 2005, jurnaliştii Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian au fost răpiţi la Bagdad.

    În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reţinut şi, deşi Preşedinţia anunţa atunci că este acuzat de implicare în răpirea celor trei jurnalişti, el a fost arestat preventiv pentru infracţiuni economice, într-un alt dosar.

    Ulerior, în iunie 2005, preşedintele de atunci Traian Băsescu spunea că Omar Hayssam voia să iasă din România şi că îşi transferase averea pe numele lui Mohammad Munaf, al soţiei acestuia şi al doctorului Mohamad Yassin, care a plecat la Bagdad în 29 aprilie, pentru a contacta autorităţile irakiene.

    La aproape un an şi o lună de la plasarea lui în arest, instanţa a acceptat să îl elibereze pe Hayssam, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse şi arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operaţia pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat în 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.

    În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcţii a şefilor SRI, SIE şi DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean, dar şi a procurorului general al României Ilie Botoş, în 20 iulie 2006.

    În 31 mai 2007, Omar Hayssam declara, într-un interviu prin telefon la o emisiune de la Antena 3, că la cererea doctorului Yassin s-a întâlnit cu preşedintele Traian Băsescu, după ce, în seara de 28 martie 2005, prietena jurnalistei Marie Jeane Ion l-a anunţat despre răpirea de la Bagdad. El preciza că Yassin s-a prezentat, în seara de 28 martie 2005, la biroul său, împreuă cu soţia, iar în aceeaşi zi l-a condus la aeroport pe acesta, care s-a deplasat în Irak pentru a participa la negocierile pentru eliberarea jurnaliştilor.

    Omar Hayssam execută 23 de ani şi patru luni de închisoare, în urma contopirii pedepselor primite în dosarele răpirii celor trei jurnalişti, “Volvo” şi “Foresta Nehoiu”.

    Şi Mohammad Munaf, condamnat definitiv, în anul 2008, la zece ani de închisoare în dosarul răpirii celor trei jurnalişti români în Irak a fost adus, în 27 august, în România şi încarcerat. Mohamad Munaf – care era dat în urmărire internaţională de şapte ani – a fost localizat în Orientul Mijlociu.

    Munaf a fost ghid pentru Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, fiind luat ostatic alături de aceştia timp de 55 de zile. El a fost arestat de armata americană, după eliberarea jurnaliştilor, fiind bănuit de complicitate în răpirea românilor, alături de alte cinci persoane.

     

  • Băsescu, audiat la Parchet pentru ameninţarea Gabrielei Firea: N-am făcut decât un lucru simplu. Voi continua să mă apăr

    Întrebat dacă a dat o declaraţie în faţa anchetatorilor, el a răspuns afirmativ.

    Avocatul senatoarei PSD, Lucian Bolcaş, a spus, la sosirea la sediul Parchetului, că audierea lui Traian Băsescu de vineri “e o procedură normală a audierii unui inculpat ca toţi inculpaţii de teapa lui”.

    Întrebat ce crede că le va declara anchetatorilor, Bolcaş a răspuns “Poveşti”, adăugând că e de părere că nici Traian Băsescu “nu ştie ce să mai povestească”, dar că fostul preşedinte “va trebuie să le explice (procurorilor – n.r.) de ce adresarea către doamna senator Firea că nu-şi va mai găsi soţul acasă nu constituie o ameninţare”.

    Întrebat dacă aceasta va fi cea mai grea audiere la care a participat, Bolcaş a răspuns că declaraţia lui Băsescu de vineri ar reprezenta “cea mai importantă audiere pentru România”.

    “Cred că este foarte importantă, trebuie să se aleagă odată şi odată apele, să se ştie că există două categorii de oameni: unii care reprezintă civilizaţia şi buna-cuviinţă, iar alta care reprezintă ceea ce Octavian Paler denumea mârlănia”, a mai spus Bolcaş.

    Fostul preşedinte a fost citat de procurori, pentru a da o declaraţie, după ce, pe 2 septembrie, aceştia au schimbat încadrarea faptei de care este acuzat Băsescu faţă de Gabriela Firea, din şantaj în ameninţare.

    Întrebat de jurnalişti ce le va spune procurorilor, Băsescu a răspuns râzând: “Nu ştiu, depinde ce mă întreabă”.

    Aproximativ 10 persoane, susţinători ai fostului preşedinte, au venit vineri la sediul Parchetului cu pancarte pe care scrie “Cel mai bun preşedinte al României. Respect Traian Băsescu” şi “Băsescu, respect. Noi suntem copiii statului de drept”.

    Un alt bărbat, care stătea deoparte, încadrat de jandarmi, l-a huiduit pe Traian Băsescu.

    Fostul preşedinte a fost chemat şi pe 2 septembrie la Parchet pentru a fi anunţat de schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care este urmărit în acest dosar.

    El a anunţat atunci, la plecare, că procurorii i-au adus la cunoştinţă că a fost schimbată încadrarea juridică în dosarul său, din şantaj în ameninţare, faptă care se pedepseşte cu amendă sau cu închisoare de până la un an, în timp ce pedeapsa pentru şantaj este de la un an la cinci ani de închisoare, conform noului Cod penal.

    ”Nu mai e şantaj, e ameninţare. Se pedepseşte cu amendă sau închisoare de la trei luni la un an, vedem. Înseamnă că, uşor, uşor justiţia se apropie de adevăr”, a afirmat Băsescu.

    Surse judiciare au precizat pentru MEDIAFAX că, date fiind probele de la dosar în acest moment, procurorii au decis schimbarea încadrării.

    La rândul său, Lucian Bolcaş, avocatul Gabrielei Firea, a spus că Traian Băsescu a fost citat să se prezinte din nou la Parchetul instanţei supreme vineri.

    ”O să ne vedem din nou la Parchetul General săptămâna viitoare, vineri, când domnul Traian Băsescu va veni din nou. A fost citat pentru a fi din nou audiat în calitate de inculpat în dosar, când va putea să aducă probe în favoarea sa”, a spus Bolcaş.

    Atât la intrarea fostului preşedinte Traian Băsescu, cât şi la ieşirea din sediul Parchetului, s-a creat o busculadă. De asemenea, în faţa Parchetului ICCJ s-au aflat câţteva zeci de persoane, care au strigat şi huiduit, având pancarte cu mesajele: “Băsescu la puşcărie!”, “Băsescu, respect! Noi suntem copiii statului de drept” şi “Băsescu la Rahova pentru ce a furat!”, dar şi câţiva susţinători ai fostului preşedinte.

    Fostul preşedinte a fost şi în 18 martie la Parchetul instanţei supreme, însă atunci el nu a fost audiat, ci doar i s-a adus la cunoştinţă faptul că este urmărit penal pentru şantaj.

    Parchetul ICCJ a dispus, în 11 martie, începerea urmăririi penale pe numele lui Traian Băsescu, după ce anchetatorii au redeschis, în 30 decembrie 2014, dosarul în care Gabriela Firea îl acuză pe Băsescu de şantaj.

    Cercetările în acest dosar fuseseră suspendate de procurori până la finalizarea mandatului de preşedinte al lui Traian Băsescu întrucât acesta beneficia de imunitate.

    Parchetul instanţei supreme anunţa, în 18 aprilie 2014, că a dispus urmărirea penală pentru şantaj, în urma plângerii formulate de Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, la care a fost conexată şi sesizarea parlamentarilor, însă punerea în mişcare a acţiunii penale a fost suspendată, întrucât preşedintele are imunitate.

    Scandalul Băsescu – Firea a început după ce fostul preşedinte, referindu-se la senatorul PSD, a spus că şi acum poate spune că aceasta este “o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist”. “Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele”, a spus Băsescu.

    Fostul şef al statului a mai spus că senatorul PSD Gabriela Firea este “o şantajistă de profesie”. “Nu e un atac la o femeie, e un atac la o şantajistă care pretinde să fie respectatată ca senator al României, după ce a făcut bine şcoala turnătorului Felix”, a precizat Băsescu.

    Traian Băsescu a mai spus că îi recomandă premierului Victor Ponta să nu o ia pe “senatoarea şantajistă” Gabriela Firea ca purtător de cuvânt la alegeri pentru coaliţie, pentru că aceasta poartă ghinion bărbatului despre care spune că vrea să îl protejeze. Băsescu a ţinut totodată să amintească prestaţia Gabrielei Firea din campania pentru prezidenţiale a lui Mugur Isărescu.

    Gabriela Firea a reacţionat, afirmând că aşteaptă cu interes reacţiile instituţiilor şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest “act flagrant de intimidare a unui senator”.

    Firea preciza, într-o postare pe Facebook, că preşedintele Traian Băsescu i-a transmis, în seara zilei de 13 aprilie 2014, într-o emisiune televizată, “un mesaj fără niciun echivoc” legat de activitatea ei în Comisia Călăraşi.

    “Aştept cu interes reacţiile instituţiilor statului şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest act flagrant de intimidare a unui senator al României!”, scria Gabriela Firea, pe Facebook.

    Ulterior, senatorul PSD a depus, în 16 aprilie 2014, la Parchetul instanţei supreme, o plângere pe numele lui Traian Băsescu, pentru ameninţare şi şantaj.

    În plus, 176 de parlamentari, în frunte cu Victor Ponta, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea şi Ilie Sârbu, au semnat un denunţ de şantaj împotriva lui Traian Băsescu, depus în 17 aprilie 2014, la Parchetul instanţei supreme.

    Premierul Victor Ponta a spus atunci că a semnat documentul şi a precizat că gestul este determinat de ameninţările pe care şeful statului le-a adus unui senator al României. Ponta a precizat că a fost primul care a semnat plângerea penală formulată pe numele lui Traian Băsescu.

    Dosarul în care Traian Băsescu este urmărit penal pentru şantaj nu este singurul în care fostul preşedinte este cercetat.

    Potrivit unei adrese a Biroului de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), trimisă marţi, la solicitarea MEDIAFAX, în 12 dosare penale care îl privesc pe Traian Băsescu s-a dispus reluarea urmării penale, fiind trimise la instanţă în vederea confirmării redeschiderii urmăririi penale. În şapte dintre dosare judecătorii au confirmat deja redeschiderea urmăririi penale.

    Conform documentului citat, reluarea urmării penale s-a dispus în conformitate cu dispoziţiile articolului 335 alineatul 2 din Codul de procedură penală, potrivit căruia “în cazul în care au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea, procurorul revocă ordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penale”

    “În două dintre dosarele redeschise a fost începută urmărirea penală cu privire la faptă, respectiv infracţiunile de abuz în serviciu, fals în declaraţii şi uz de fals, iar într-un dosar a fost dispusă efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de Traian Băsescu sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj”, se arată în adresa PICCJ.

  • DEZVĂLUIRE-SURPRIZĂ a lui Băsescu. Tocmai a făcut anunţul oficial

    În timpul comgresului PMP fostul şef al statului a vorbit cu jurnaliştii despre un subiect arzător, care vizează cariera sa

    DEZVĂLUIRE-SURPRIZĂ a lui Băsescu. Tocmai a făcut anunţul oficial

  • Băsescu, despre unirea cu Republica Moldova: Mi-aş dori să se întâmple în mandatul domnului Iohannis

    Fostul preşedinte al României a reiterat, sâmbătă, la Şcoala de Vară a PMP de la Mamaia, că următorul proiect de ţară ar trebui să fie unirea României cu Republica Moldova, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Şi când vorbesc de proiect de ţară pentru următorii ani nu mă refer la termen lung, la termen mediu, este un proiect de patru-cinci ani care trebuie bine susţinut, bine argumentat şi, mai ales, bine finanţat de Guvern pentru a se realiza interconectările, pentru că la astfel de proiecte, având în vedere că Republica Moldova este asociat la Uniunea Europeană, finanţările de la Uniunea Europeană sunt deschise, deci România ar avea de contribuit cu cofinanţări, nu este vorba de o înglodare a României în cheltuieli, ci de o coparticipare a României cu sume mult mai mici decât valoarea proiectelor. Dar important este să existe proiectele, să existe voinţa politică pe ambele maluri ale Prutului ca astfel de proiecte să se realizeze”, a declarat Băsescu.

    El a susţinut că în cadrul acestui proiect nu poate intra şi Transnistria, care nici nu este pământ românesc.

    “Nu vreau să credeţi că ezit să pronunţ cuvântul Transnistria. Nouă, celor care vrem unirea României cu Republica Moldova, este clar că nu este posibil ca acest lucru să se facă cu Transnistria înglobată. Istoric, nu a fost teritoriu românesc, a fost o mişcare administrativă în timpul lui Hruşciov, dacă nu mă înşel, când Transnistria în interiorul fostei Uniuni Sovietice a fost integrată Republicii Sovietice Socialiste Moldova, cum era atunci, şi s-au cedat teritorii din sudul Republicii Moldova către Ucraina”, a explicat Traian Băsescu.

    El şi-ar dori ca unirea României cu Republica Moldova să fie realizată în timpul mandatului lui Klaus Iohannis.

    “Este un interes naţional care nu are culoare politică şi, după cum bine ştiţi, orice sondaj din România arată că 70-80 la sută din populaţie este suporter al reîntregirii ţării. Mi-aş dori să se întâmple în mandatul domnului Iohannis, de ce nu, dar să se întâmple şi pentru asta trebuie deschise discuţii cu Chişinăul la nivel oficial şi fără ocolişuri”, a afirmat Băsescu.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu declara, în 16 august, la Alba Iulia, că obiectivul de ţară al PMP trebuie să fie unirea României cu Republica Moldova şi că a sosit momentul să se discute deschis “despre refacerea integrităţii teritoriale a României”, acuzând lipsa de curaj a politicienilor români.

  • Traian Băsescu: Lui Ponta îi duduie economia în cap cum îi duduia lui Tăriceanu în 2008

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a fost întrebat, sâmbătă, la Şcoala de Vară a PMP de la Mamaia, de către unul dintre participanţi, care este părerea sa despre situaţia economică a României.

    “România are o creştere economică, din păcate nu este generată de investiţii, este generată de creşterea consumului. Este o creştere care acum este suportabilă, dar e o creştere majorată, bazată pe consum, ne va duce la situaţia în care am ajuns în 2009, 2010, pentru că nu este o creştere bazată pe investiţii. Uitaţi-vă la bugetul pentru investiţii: a fost diminuat drastic, la Ministerul Transporturilor s-a luat un miliard de lei”, a afirmat Traian Băsescu.

    El a spus că România înregistrează cel mai scăzut nivel al investiţiilor din ultimii 10 ani.

    “Dacă vrem o creştere durabilă care să facă bine cetăţenilor şi care să crească competitivitatea economică nu putem face decât revenind la investiţii. În acest an, România are cel mai scăzut nivel al investiţiilor din ultimii zece ani. În timpul crizei, în timpul Guvernului Boc s-au investit cu 20 la sută mai mult decât anul acesta, când lui Ponta îi duduie economia în cap cum îi duduia lui Tăriceanu în 2008. Diagnosticul meu este că trebuie revenit la creşterea economică prin investiţii şi nu prin stimularea excesivă a consumului”, a explicat fostul preşedinte.

    El a susţinut că noul Cod Fiscal loveşte în micii întreprinzători.

    “Acest mult-discutat Cod Fiscal, să vă uitaţi cu atenţie cât loveşte în micii întreprinzători, este neiertător, ca şi cum ar fi vrut să distrugă, spre exemplu, persoanele fizice autorizate cărora le creşte fiscalitatea. Cred că va trebui să-i apăraţi, pentru că persoanele fizice autorizate sunt oameni care şi-au luat viaţa în mâinile proprii şi nu aşteaptă de la stat. Or, o creştere de fiscalitate pe această zonă este chiar împotriva spiritului antreprenorial”, a susţinut Traian Băsescu.