BusinessMagazin

Tag: barbu

  • Care sunt cele mai bune zone din nordul Bucureştiului pentru dezvoltatorii imobiliari

    Potrivit reprezentanţilor Nords, factorii care determină ritmul actual de dezvoltare al unei zone sunt numărul de terenuri libere, aflate la vânzare sau în curs de obţinere de avize, concurenţa în rândul ansamblurilor aflate în construcţie şi, mai nou, uşurinţa obţinerii unei autorizaţii de construire pentru acea zonă. Dacă în zonele cu puţine construcţii, precum Băneasa – Siseşti sau Străulesti autorizaţia de construire a unui bloc sau ansamblu de mari dimensiuni se obţine în circa 6-12 luni, în zonele Primăverii, Kiseleff sau Dorobanţi Capitale obţinerea autorizaţiei pentru un bloc cu patru etaje poate trece de doi ani, de exemplu, în funcţie de etapele premergătoare solicitate de către autorităţi (PUZ, PUD, etc).
    Pe lângă faptul că în zonele exclusiviste Primăverii, Kiseleff sau Victoriei terenurile sunt foarte mici şi puţine, iar preţurile lor trec uneori şi de 2.000-3.000 euro/mp, investitorii au început să îşi ia în calcul şi durata şi demersurile obţinerii autorizaţiei de construire, care se regăsesc şi ele în preţul final al apartamentelor construite în aceste zone.

     „Preţul unui teren poate fi semnificativ mai mare într-o zonă premium, de exemplu în zonele Primăverii, Dorobanţi-Capitale sau Kiseleff-Aviatorilor preţul poate ajunge şi la 3.000 euro/mp, incidenţa costului terenului fiind semnificativă în acest caz în preţul final de vânzare.
    Pentru zona Herăstrău, preţul pentru teren este între 1.000-1.200 euro/mp, iar dacă mergem mai spre Nord, în zonele Băneasa sau Pipera aici preţul este între 300-500 euro/mp, având o variaţie în funcţie de suprafaţă şi locaţie exactă ”, declară Florin Poştoacă, Managerul Departamentului de Investiţii din cadrul Nordis.

    TOP zone unde se vor construi cele mai multe apartamente noi în 2017-2019
    1.    Zona Băneasa – Siseşti – Şos. Gh. Ionescu Siseşti
    2.    Zona Barbu Văcărescu – Floreasca
    3.    Zona Pipera
    4.    Zona Aviaţiei – Băneasa
    5.    Şoseaua Nordului – Herăstrău

    Zonele de lux Piaţa Victoriei, Dorobanţi şi Primăverii, situate între Guvern şi Parcul Herăstrău sunt aproape închise, aici fiind disponibile la vânzare foarte puţine terenuri. În lucru sunt mai multe ansambluri elitiste, tip boutique, construite pe terenuri mici, cu număr mic de apartamente, care au însă suprafeţe mari, de la 90 mp pentru 2 camere şi până la penthouse-uri de 200-300 mp.  
    Preţurile pentru astfel de apartamente pornesc de la 3.000 euro/mp construit. Pentru cele de două camere pornesc de la 1.900 euro/mp şi ajung la 4.000 euro/mp construit, în cazul apartamentelor tip penthouse.
    La polul opus sunt zonele Băneasa-Siseşti şi Bucureştii Noi, unde creşte pe zi ce trece numărul terenurilor aflate la vânzare şi al ansamblurilor rezidenţiale aflate în diverse stadii de avizare sau lucru.
    În ultimii ani, infrastructura s-a îmbunătăţit constant: Şoseaua Gheorghe Ionescu Siseşti a fost lărgită la patru benzi şi au apărut staţii noi de metrou sau sunt în plan pentru următorii ani. Investitorii care aveau în plan această zonă, amorţiţi de perioada crizei, revin cu planuri de viitor.
    Ca urmare, în aceste zone se construiesc sau se vor construi ansambluri rezidenţiale de diverse dimensiuni, de la cele boutique, aflate în la capătul dinspre Băneasa al Şoselei Gheorghe Ionescu Siseşti, până la ansambluri cu sute de apartamente, aflate în zona Bucureştii Noi, Chitila, Pod Constanţa.

    Zona care se menţine atât în preferinţele cumpărătorilor, cât şi ai dezvoltatorilor este zona Şoseaua Nordului Herăstrău, unde numărul terenurilor libere scade însă simţitor şi unde s-au descoperit şi nişte situri arheologice, care îngreunează procesul de autorizare. În 2016 şi 2017 a crescut foarte mult numărul de ansamblurilor rezidenţiale în lucru, de mici, dar şi de mari dimensiuni, în avizare mai fiind încă un număr semnificativ de proiecte. Preţurile pentru apartamente în Şoseaua Nordului Herăstrău pornesc de la 1.500 Euro/mp construit şi sunt în creştere uşoară, deoarece proiectele bune, cu facilităţi şi preţuri competitive au fost deja precontractate.

    O zonă unde s-a construit mult şi până în 2013 şi în ultimii ani, dar unde vânzările au stagnat este Pipera. Numărul proiectelor la vânzare este mare, dar şi a terenurilor disponibile, urmând a se anunţa noi proiecte după ce piaţa le va absorbi pe cele existente. În planul doi al zonei de birouri cu zgârie nori Barbu Văcărescu- Floreasca se construiesc apartamente. Cel mai mare proiect imobiliar din zonă are în plan 1.500 apartamente.

    „În zona Barbu Văcărescu-Floreasca, numărul ansamblurilor anunţate în a doua parte a lui 2016 şi începutul lui 2017 a crescut simţitor. Aici se construiesc apartamente cu suprafeţe cuprinse între 40 si 200 mp şi preţuri în medie de 2.700 euro/ mp.În viitor însă numărul terenurilor va scădea, urmând ca zona de interes, atât rezidenţială, cât şi a clădirilor office, să se extindă către Pipera si Cartierul Tei”, estimează Florin Poştoacă, Managerul Departamentului de Investiţii din cadrul Nordis.

    Grupul de firme imobiliare Nordis a fost înfiinţat în 2008, de către Emanuel Poştoacă, consultant imobiliar cu experienţă in investiţii rezidenţiale în zona de nord şi astăzi reuneşte trei firme specializate: Nordis Management, de intermediere imobiliară si management de proiecte imobiliare, Nordis ¬ Administrare, de dezvoltare imobiliară si administrare de imobile şi Nordis Investments, de investiţii imobiliare.

    Nordis are în portofoliu , la vânzare, închiriere sau în administrare  peste 2.500 de proprietăţi premium din zonele de nord ale Bucureştiului din Piaţa Victoriei şi până în Iancu Nicolae: Kiseleff, Aviatorilor, Primăverii, Herăstrău – Şoseaua Nordului, Băneasa şi Pipera. Printre companiile care au apelat la serviciile Nordis se numără: Generali, De Silva, Porsche Bank, Lukoil, BCR, Lidl, BauMax, Arabesque, Strabag, Alstom, Philips, Dent Estet, Alitalia, Apa Nova precum şi Ambasada Ungariei, Ambasada Coreei, Ambasada Ciprului.

     

  • Arhitectul care a proiectat unele dintre cele mai proeminente clădiri din Bucureşti

    „Dacă ne referim la arhitectură, Bucureştiul are repere pariziene, deşi puţine, un exemplu fiind Capşa. Ca să ne apropiem de Paris însă, avem nevoie de intelectualitatea şi de educaţia de acolo. Ca locuitor sau ca turist, trebuie să mă simt bine pe stradă şi asta va face să mă simt bine în oraşul în care locuiesc sau pe care îl vizitez. Abia ulterior descopăr monumentele şi alte atracţii. Eu personal tânjesc după animaţie, mie îmi plac oraşele care nu dorm, cum sunt Barcelona sau New York. Şi Bucureştiul a început să nu mai doarmă, de aceea a devenit mai atractiv”, crede Mac Popescu.

    Doctorul în arhitectură nu e străin de evoluţia Capitalei în ultimele zeci de ani, fiind el însuşi proiectantul unor lucrări de referinţă, precum sediul Federaţiei Române de Fotbal din sectorul 2, şi sediul Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, din apropierea Arcului de Triumf. În plus, Mac Popescu a coordonat echipa care a proiectat Biblioteca Naţională a României de pe Bulevardul Unirii, o clădire modernă, inaugurată sub forma actuală în 2012, despre care arhitectul spune că „nu face notă discordantă cu peisajul, locul şi mesajul ei”. El a fost şi cel care a ales mobilierul din interiorul clădirii-monument.

    În portofoliul lui Mac Popescu se regăseşte şi lucrul la proiectul Arenei Naţionale, realizată printr‑un parteneriat între Universitatea de Arhitectură din Bucureşti şi un birou de arhitectură din Germania. Stadionul cu o suprafaţă de 108.000 de metri pătraţi şi o capacitate de peste 55.000 de locuri pe scaune a costat aproximativ 160 de milioane de euro, iar amenajarea zonelor exterioare a dus investiţia totală la circa 250 de milioane de euro, spune arhitectul. Arena Naţională este însă singurul stadion din Balcani care dispune de o copertină ce îl acoperă în totalitate, un element în plus care distinge Capitala de altele din regiune şi chiar din lume.

    „Bucureştiul de astăzi este un oraş eclectic, care merită să fie studiat şi care prezintă o fascinaţie pentru cei care sunt din afara lui. Există o diversitate de stiluri în Bucureşti, mai mult decât în alte părţi, un farmec al străzilor; sunt influenţe ale perioadelor de modernism, de postmodernism, influenţe ale tehnologiei, care au însemnat mult în ultimii cincisprezece ani. Nu cred că trebuie să ne sperie faptul că nu există o unitate între clădirile noi şi cele vechi. E o unitate în diversitate.” Poate părea greu de crezut pentru locuitorii Capitalei, dar oraşul este obiect de studiu pentru studenţi din lumea largă. „Avem permanent echipe de master din alte ţări, care vin să-şi facă proiectele de diplomă în Bucureşti, pentru că nu găsesc în alte oraşe exemple de fracturi arhitecturale între străzi şi zone. Am avut parteneriate cu Madrid, cu Anglia, cu Columbia.

    Timp de trei ani la rând, un master din Columbia a avut ca subiect Bucureştiul. Studenţii analizează o zonă care s-a degradat şi fac studii pentru revitalizarea ei. Uneori, am dat unele dintre aceste studii primăriilor, care s-au bucurat, însă noi nu am urmărit să vedem dacă au ţinut cont de propuneri sau nu. Pentru asemenea schimbări este nevoie de fonduri”, spune arhitectul Mac Popescu.

    Arhitectul completează însă că poate ar trebui însă să ne sperie, măcar atât cât să facem o schimbare, lipsa arterelor comerciale şi a cinematografelor stradale. Ca reper de cultură a unei populaţii, cinematografele ar putea schimba în bine peisajul bucureştean. „Tot ce înseamnă vitrină este deplorabil, nu există atracţie. În anii de după al doilea război mondial, bulevardul Elisabeta, între Universitate şi parcul Cişmigiu, era plin de lume, erau cinematografe, restaurante şi mult tineret. Astăzi, mallurile au preluat ideea de cinema. Şi la Paris sunt malluri, dar rămâne Champs-Elysées zonă de cinematografe. La noi, holurile de intrare în cinema au fost transformate în şaormerii”, spune Mac Popescu.

    Ca zonă de promenadă, arhitectul identifică bulevardul Kiseleff, însă nici acolo nu există spaţii comerciale, cele de care depinde de fapt o arteră destinată plimbării, cum e Champs-Elysées.

    La pachet cu penuria de cinematografe „la vedere” vine aglomeraţia din unele zone ale Bucureştiului, cum sunt cele de birouri, care sufocă practic spaţiul, devenind un factor de stres pentru spaţiul înconjurător şi, în final, pentru oameni, crede Mac Popescu. „În Băneasa, spre aeroportul Otopeni, există o zonă de birouri corecte, cu arhitectură internaţională. Ce acuz eu însă este tendinţa de îndesire, pentru că se începe cu un proiect în care spaţiul exterior este mai bine proporţionat, apoi se cumpără terenuri şi începe aglomerarea, care strică şi devine un factor de stres.”

    Lui Mac Popescu nu i-au lipsit niciodată imaginaţia şi simţul practic, astfel că primul său proiect important a fost stadionul Sportului Studenţesc din zona Regie, cu 12.000 de locuri, pe care l-a restaurat din molozul aruncat de muncitorii care lucrau la realizarea metroului.

    În trei săptămâni, Mac Popescu a strâns peste 300.000 de metri cubi de pământ, care au constituit suportul stadionului. În trei ani, a făcut o tribună şi două peluze.

    De multe ori, arhitectul, în calitate de consilier pentru conceperea unui proiect, nu are niciun cuvânt de spus în organizarea spaţiului, fiind nevoit să răspundă unor comenzi, spune Mac Popescu. De capacitatea arhitectului de a-l convinge pe cel care investeşte depinde astfel organizarea eficientă a mediului adiacent. Cum uneori spaţiul public nu este pus în valoare, dezvoltatorii mizează doar pe câte un imobil nou care să-şi facă simţită prezenţa. Un alt păcat de care se face vinovat Bucureştiul, în opinialui Mac Popescu, este nevalorificarea materialelor moderne precum sticla, un element în tendinţe la nivel internaţional.

    „Şi arhitectura, ca şi moda, se schimbă. Dacă înainte se purta cărămida, acum se poartă sticla. Trebuie să ne inspirăm din tendinţele internaţionale.”

  • Numărul de corporatişti din Bucureşti va creşte la 260.000 până la finele anului

    Dintre cele mai importante locaţii de birouri din Bucureşti, zonele Pipera Sud (Dimitrie Pompeiu), Barbu Văcărescu – Floreasca şi zona de Vest ocupă în continuare primele trei poziţii din punct de vedere al numărului de angajaţi din clădirile de birouri moderne, precizează un comunicat DTZ Echinox.

    La sfârşitul anului 2016, în Pipera Sud numărul de angajaţi a depăşit 45.000, în timp ce în Barbu Văcărescu – Floreasca numărul angajaţilor care lucrează în spaţii de birouri moderne se situează la peste 40.000. În zona de Vest, numărul angajaţilor a ajuns la aproximativ 33.000.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde va apărea noul pol de clădiri de birouri din Bucureşti

    Anunţul recent al Guvernului privind realizarea Magistralei 6 de metrou, care va lega Gara de Nord de Aeroportul Otopeni, aduce în discuţie conturarea unui nou pol de birouri pe piaţa bucureşteană. În acest stadiu, pariul se pune pe zonele Expoziţiei sau Băneasa, unde consultanţii Colliers International aşteaptă noi dezvoltări care vor concura cu zonele de birouri deja consacrate, precum Floreasca – Barbu Văcărescu.

    De curând, Guvernul a aprobat printr-o hotărâre indicatorii tehnico-economici pentru Magistrala 6 de metrou, termenul estimat de începere a lucrărilor fiind doua jumătate a anului 2017, cu o durată de execuţie de patru ani. Teoretic, lucrarea  care cuprinde staţii la Romexpo şi la Complexul Comercial Băneasa, ar urma sa fie gata în anul 2021.

    Anunţul marchează un moment important pentru piaţa de birouri, care în ultimii cinci ani s-a extins cu două zone noi, respectiv Floreasca-Barbu Văcărescu şi Grozăveşti-Politehnică. În acest context, întrebarea principală, atât în rândul dezvoltatorilor de birouri, cât şi al companiilor chiriaşe, s-a schimbat din „unde va fi noul pol de birouri al Capitalei?” în „ce zonă va beneficia prima de pe urma noii magistrale de metrou?”.

    „Cred că prima zonă care se va dezvolta în urma extinderii reţelei de metrou va fi zona Romexpo – Expozitiei, care poate fi o alternativă foarte bună pentru companiile situate în Floreasca-Barbu Văcărescu”, afirmă Lucian Opriş, Senior Associate în cadrul departamentului de birouri al Colliers International.  „Istoric, zona Piaţa Presei a fost atractivă pentru chiriaşi din domeniul financiar, dacă ne uităm la companii precum UniCredit Bank, OTP Bank (anterior Millennium Bank) şi RBS (fosta ABN Amro), care fie au, fie au avut sediile principale în această zonă. În contextul actual, văd un real potenţial ca această zonă să se consolideze ca un centru financiar al oraşului ”, a adăugat Lucian Opriş.

    În prezent, stocul de spaţii de birouri moderne din Bucureşti este estimat  la 2,13 milioane de mp, dintre care Piaţa Presei/Expoziţiei şi Băneasa reprezintă doar 7, respectiv 6%. Odată cu dezvoltarea Magistralei 6, care cuprinde staţii de metrou în proximitatea Complexului Comercial Băneasa şi a Aeroportului, zona Băneasa-DN1 s-ar putea dezvolta, de asemenea, ca un pol de birouri.

  • 230.000 de mp au fost tranzacţionaţi pe piaţa de spaţii de birouri în primele 9 luni din 2016

    Primele nouă luni ale anului 2016 au însemnat activitate intensă pe piaţa spaţiilor de birouri, fiind tranzacţionaţi aproximativ 230.000 mp, ceea ce reprezintă 95% din suprafaţa închiriată în întreg anul precedent. 33% din aceasta suprafaţă s-a tranzacţionat în zona centru vest, urmată de zonele Dimitrie Pompeiu şi Calea Floreasca/Barbu Văcărescu cu 18% şi respectiv 12%. Din punctul de vedere al profilului chiriaşului, 40% din suprafaţa închiriată a mers către sectorul IT&C.

    Rezultatele au fost foarte bune şi pe partea dezvoltarilor noi, în primele nouă luni ale anului fiind livrate nouă clădiri de birouri cu o suprafaţă închiriabilă, ce însumează 185.000 mp. Ca urmare a acestor livrări, zona Calea Floreasca/Barbu Văcărescu devine zona cu cel mai mare stoc de birouri (405.000 mp), urmată de CBD (aproximati 346.000 mp) şi Dimitrie Pompeiu ( aproximativ 300.000 mp).

    În 2016, compania de consultanţă imobiliară Knight Frank România şi-a a avut cea mai mare cotă de piaţă pe acest segment, respectiv 32%, şi peste 67.000 de mp de spaţii de birouri închiriaţi în primele nouă luni ale anului curent. Compania a intermediat şi cea mai mare tranzacţie a anului 2016, prin care BCR a semnat un contract de pre-închiriere cu dezvoltatorul imobiliar Forte Partners, pentru consolidarea unei părţi din sediul central în proiectul The Bridge din zona Orhideelor. 

  • Companiile trebuie să se adapteze la noua generaţie sau invers?

    Mihai Băjan, de la Stein & Partners, una dintre cele mai cunoscute companii de executive search, spune că noua generaţie consideră că „totul li se cuvine“ şi de aici încep discuţiile. Se plictisesc foarte repede, schimbă joburile des, întârzie la întâlniri, vor un program flexibil de muncă, sau, mai mult decât atât, vor să-şi facă singuri programul, sunt mai sensibili, adică şefii nu le pot spune: „Fă aşa, că aşa trebuie“ sau vor să fie promovaţi repede.

    La polul opus, dacă ar fi să luăm lucrurile pozitive ale noii generaţii, sunt mai adaptabili, sunt deschişi să încerce lucruri noi (generaţiile anterioare au o rezistenţă mai mare la schimbare), au crescut cu tableta şi telefonul de gât, ceea ce îi face să adopte imediat orice schimbare de tehnologie, adaugă Mihai Băjan.

    Noua generaţie a intrat şi intră pe piaţa forţei de muncă. Întrebarea este: ce fac companiile, se adaptează la programul noii generaţii sau invers? Firmele care au proiecte de investiţii sunt obligate să intre în piaţă şi să recruteze ceea ce găsesc, mai ales dacă au nevoie de sute sau mii de oameni. Directorii de HR mai vechi îşi pun mâinile în cap: cum se pot prezenta în faţa managerilor din companie sau în faţa CEO-ului cu angajaţi care întârzie, care îşi fac singuri programul, care cer majorări de salariu peste noapte şi care vor să fie promovaţi „ieri“?

    Multinaţionalele de pe piaţa românească, cu experienţă mai mare şi care sunt pregătite pentru schimbările sociale şi de comportament, s-au adaptat mult mai repede noilor cerinţe ale generaţiei Y: au inventat denumiri de poziţii, astfel încât să dea iluzia unei promovări (în multinaţionale, de cele mai multe ori, promovările sunt laterale, adică nu sunt deloc, în realitate), schimbă mediul de lucru, introduc culoare şi open space (pentru a da iluzia că biroul şefilor este deschis tot timpul pentru orice fel de problemă), fac programul flexibil, dar te monitorizează când intri şi ieşi şi cât timp eşti prezent, te obligă să termini ce ai de făcut până la ora 18:00 sau 19:00. Mai mult decât atât, abonamentele la sală, la teatru, la centrele medicale sunt un must şi nu costă prea mult dacă reprezintă un criteriu pentru un salariat în alegerea unei companii.

    Firmele româneşti au rămas mult în urmă în ceea ce priveşte noile tendinţe pe piaţa resurselor umane. Antreprenorii, proprietarii şi directorii fac comparaţie cu anii ’90, când pentru un tânăr a găsi un job era o mare realizare, indiferent care era postul. Primii antreprenori au fost ei, directorii de HR, şi bineînţeles primii angajaţi erau cei din familie şi prietenii. Foarte mulţi au dus această organigramă mai mult de un deceniu fără a se adapta la schimbările din piaţă. Banii pentru politica de HR erau şi sunt tăiaţi primii când se punea problema reducerii de costuri. Organigramele au rămas inflexibile în ceea ce priveşte adaptarea la cerinţele de promovare rapidă a noii generaţii. Nu au avut inteligenţa să facă o organigramă orizontală, ca multinaţionalele, pentru a da unui angajat iluzia că a fost promovat pentru realizările aduse, astfel încât să îl ţină în companie. Proprietarii nu au investit în promovarea brandului de companie pentru a câştiga teren în mintea noii generaţii, considerând acest lucru inutil. Acum, aceste companii se confruntă cu o lipsă de angajaţi talentaţi şi determinaţi, care au fost „furaţi“ de multinaţionale, care au investit în imaginea lor şi în ceea ce oferă celor care aleg să lucreze pentru ele.

    Conform unor studii, companiile româneşti oferă de multe ori un salariu mai mare decât multinaţionalele, dar nu reuşesc să atragă cei mai buni oameni din cauza imaginii, din cauza sediilor cenuşii şi compartimentate, ca în anii ’90.

    Mai inteligente, multinaţionalele au majorat salariile de intrare, pentru a se diferenţia de companiile româneşti, care oferă salarii mai bune la nivel de middle management sau chiar de top, dar salariul de intrare constituie, în acest moment, un reper extrem de important pentru noua generaţie, cu toate că încă nu produc de aceşti bani.

    Fără să modifice foarte mult în realitate organigramele, dar cu o adaptare la noua generaţie din punctul de vedere al formei de prezentare, al pachetelor de beneficii oferite, multinaţionalele au câştig de cauză în atragerea unor angajaţi mai buni în faţa firmelor româneşti.

    Dincolo de faptul că, pe măsură ce pieţele se consolidează, firmele româneşti pierd cotă de piaţă, acum antreprenorii pierd bătălia şi în atragerea talentelor umane, deşi, de multe ori, oferă mai multe beneficii, mai multe proiecte antreprenoriale, mai multe rezultate palpabile sau mai multe satisfacţii profesionale.

  • Bicicletele Pegas merg lângă mallul Promenada într-un spaţiu de 200 de metri pătraţi

    Andrei Botescu, tânărul care a readus pe piaţă în urmă cu patru ani brandul Pegas, se duce cu bicicletele sale într-un magazin de 200 de metri pătraţi situat lângă mallul Promenada din zona Barbu Văcărescu, acolo unde lucrează în jur de 30.000 de corporatişti. Investiţia se ridică la 60.000 de euro, iar proiectul va cuprinde magazinul, o terasă şi un depozit.

    „Am făcut o construcţie mai modernistă lângă Promenada, ideea noastră vine de la faptul că vrem să ne apropiem mai mult de oamenii care lucrează în corporaţii. Va fi un centru de comercializare unde o să experimentăm mai mult, pe lângă gama de biciclete Pegas, adăugăm şi alte produse dezvoltate de noi, precum cămăşi pentru biciclişti sau şosete. De asemenea, avem ideea de a crea şi blugi”, a spus Andrei Botescu, fondator şi director general al companiei.

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

  • Daniel Barbu (ALDE), împotriva finanţării Catedralei Mântuirii din bugetul Capitalei: Nu văd de ce ar trebui finanţată din bani publici

     “Eu am un punct de vedere personal, am şi spus-o în timpul campaniei locale. Catedrala Mântuirii Neamului nu cred că trebuie finanţată din bani publici, atâta timp cât proiectul Catedralei nu a fost unul public. Bucureştiul, insist asupra acestui lucru, nu va fi îmbogăţit cu un mare monument de arhitectură, care să fie o mândrie pentru toţi bucureştenii, că sunt practicanţi ortodocşi sau nu, aşa cum se întâmplă bunăoară la Barcelona cu catedrala lui Gaudi, care e o bijuterie a oraşului, că e cineva catolic sau nu, contează prea puţin din acest punct de vedere. Deci va fi un monument care nu va îmbogăţi oraşul, nu s-a sfătuit Patriarhia cu nimeni când l-a proiectat aşa cum l-a proiectat, nu văd de ce ar trebui finanţat din bani publici”, a argumentat Daniel Barbu marţi la RFI.

    El susţine în schimb acordarea de fonduri pentru Mănăstirea Antim.

    “În ceea ce priveşte finanţarea lucrărilor de la Antim, acolo e altă chestiune, fiind vorba de un monument istoric, cred că e datoria Primăriei să intervină pentru întreţinerea, restaurarea patrimoniului naţional şi cred că poate aloca fonduri, dacă e vorba cu adevărat de restaurarea bisericii, care este un splendid monument de arhitectură bucureşteană”, a subliniat fostul ministru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ALEGERI LOCALE 2016. Biroul Electoral Central, rezultate parţiale: Firea 45,5%, Nicuşor Dan 27,5%, Predoiu 11%. Cine a câştigat în celelalte judeţe

    Clasamentul pentru a fi edilul Capitalei este: Gabriela Firea (PSD+UNPR) – 45,5%, Nicuşor Dan (USB) – 27,5%, Cătălin Predoiu (PNL) – 11%, Robert Turcescu (PMP) – 6,3%, Daniel Barbu (ALDE) – 2,9%, Adrian Severin (PDS) – 2%, Cătălin-Ioan Berenghi – 1,8%, Bogdan Diaconu (PRU) – 1,5%, Iulia Gorea (PNŢCD) – 0,4%.

    La sectorul 1 Clotilde Armand (USB) conduce cu 32,3 %, urmată de Dan Tudorache (PSD) – 31,9%, Alexandru Nazare (PNL) – 16,6% şi Euegen Tomac (PMP) cu 7,2%.

    La sectorul 2 pe primul loc se află Mugur Toader (PSD) cu 40%, Dan Cristian Popescu (PNL) cu 21,8%, Dumitru Pelican cu 13,2% şi Antoneta Bugner (USB) cu 9,6%.

    La sectorul 3 Liviu Negoiţă (PSD) a câştigat detaşat cu 64,4%, urmat de Roxana Wring (USB) – 13%, Cristina Pocora (PNL) cu 8,8% şi Cristian Petrescu (PMP) – 4,6%.

    La sectorul 4 Daniel Băluţă (PSD) a obţinut 37,3% dintre voturi, Răzvan Sava (PNL) 23,4% şi Dumitru Dobrev (USB) – 17,1%.

    La sectorul 5 Daniel Florea (PSD) are 36,1% din opţiunile electoratului, urmat de Ovidiu Raeţchi (PNL) cu 30,9% şi Marian Vanghelie (PDS) cu 15,6%.

    La sectorul 6 Gabriel Mutu (PSD) adună 38,7% din voturi, Mihai Daneş (USB) 18,5%, Ştefan-Viorel Florescu – 16,7%, iar Răzvan Mironescu (PNL) – 11,2%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul ministru al Culturii Daniel Barbu, audiat în dosarul lui Adrian Severin

    Daniel Barbu a declarat, la ieşirea de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), că le-a spus anchetatorilor despre dezbaterile la care era invitat, dar că nu ştia despre banii de la Parlamentul European, precizând că cei care participau la aceste activităţi nu erau remuneraţi.

    Întrebat dacă la aceste dezbateri se întâlnea cu Adrian Severin, Daniel Barbu a spus că nu a avut nicio legătură cu acesta, ci doar cu Anne Jugănaru.

    “Cu domnul Severin nu am avut absolut nicio legătură. Nu ştiu dacă (Anne Jugănaru, n.r.) era asistenta domnului Severin, era directorul executiv al Institutului Social Democrat. Organiza dezbateri, mese rotunde, la care am participat întotdeauan cu plăcere. (…) Nu avem niciun fel de cunoştinţe despre fonduri. Eu am spus doar despre activităţile academice la care am participat, care au fost foarte interesante şi asta a fost tot. Eram invitat ca profesor universitar. Participam la două, trei luni la o masă rotundă, o dezbatere”, a spus Daniel Barbu.

    Procurorii DNA l-au anunţat pe Adrian Severin, în 17 iulie, că este urmărit penal pentru complicitate la spălare de bani, în formă continuată. În cadrul anchetei, pe bunurile bunurile şi conturile lui Adrian Severin a fost pus sechestru până la suma de 436.663 de euro.

    În acelaşi dosar, Anne Jugănaru şi Florin Abraham, asistenţi ai lui Adrian Severin în perioada în care acesta era europarlamentar, sunt urmăriţi penal pentru spălare de bani, în formă continuată.

    Potrivit procurorilor, în perioada martie 2007 – noiembrie 2010, Adrian Severin a încheiat, fie în nume propriu, fie ca reprezentant al grupului politic din care făcea parte, din Parlamentul European, un număr de 20 de contracte de consultanţă cu mai multe firme create anume pentru a justifica prestarea unor servicii fictive, constând în realizarea unor studii.

    “În perioada respectivă, singurele activităţi înregistrate de societăţile în cauză au fost cele în relaţia cu Adrian Severin, respectiv grupul politic din care făcea parte. Ulterior, societăţile comerciale respective nu au mai avut nici un fel de activitate, iar în prezent toate figurează ca fiind radiate din Registrul Comerţului”, susţin procurorii.

    În aceeaşi perioadă, Adrian Severin, cu intenţie şi în urma înţelegerii cu suspecţii Anne-Rose-Marie Jugănaru, Florin-Leontin Abraham şi o altă persoană, a acţionat în vederea disimulării originii ilicite a sumelor de bani provenite din decontările frauduloase din bugetul Parlamentului European, prin transferuri succesive ale sumei totale de 586.350 lei, efectuate de către societăţile din grup către o fundaţie, prin încheierea unor contracte fictive de pregătire şi instruire a personalului, mai spun anchetatorii.

    Procurorii susţin că din actele de urmărire penală a rezultat faptul că plăţile efectuate nu au la bază operaţiuni reale.

    “Pentru a da o aparenţă de legalitate transferurilor efectuate, suspecţii au convenit disimularea acestora sub forma plăţii unor servicii de pregătire profesională a angajaţilor, deşi aceeaşi angajaţi ai societăţilor în cauză au fost angajaţi şi la fundaţia respectivă, iar obiectul contractelor încheiate pentru justificarea plăţilor este similar. Mai mult, numerele de ordine ale contractelor încheiate de fundaţie cu societăţile în cauză sunt consecutive, ceea ce indică faptul că nu au existat contracte încheiate şi cu alţi potenţiali beneficiari ai unor astfel de cursuri. În plus, o parte din plăţile facturate de fundaţia respectivă către societăţile comerciale «beneficiare» era ulterioară încheierii raporturilor de muncă cu acei salariaţi, aceştia fiind angajaţii unei alte societăţi din grup, la momentul respectiv”, au precizat anchetatorii.

    Pe 19 iulie 2012, procurorii DNA i-au pus sub acuzare pe Anne Jugănaru, George Vadim Tiugea – asistent parlamentar al lui Adrian Severin, asociat şi administrator SC Head Hunting Professional SRL, şi Mihail Răducu Jugănaru, asociat şi administrator la SC A&A Social Consulting Center SRL, asociat la SC Afla Communications and Consulting SRL, SC Professional Consulting System SRL, SC Princeps Consulting Team SRL, SC Perfect Solutions Network SRL, pentru complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, în scopul obţinerii de fonduri europene.

    Într-un alt dosar, în 11 septembrie 2013, Adrian Severin a fost trimis în judecată de procurorii DNA, care îl acuză de luare de mită şi trafic de influenţă, după ce ar fi acceptat să primească 100.000 de euro pentru a depune amendamente în comisiile de specialitate ale PE, în sprijinul intereselor unor presupuse firme.

    În schimbul banilor, Severin ar fi acceptat să voteze împotriva unor amendamente ce nu corespundeau intereselor societăţii comerciale pe care cele două persoane pretindeau că o susţin, acestea fiind în realitate reporteri de la Sunday Times.

    Dosarul este judecat de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.