Inegalităţile dintre femei şi bărbaţi pe piaţa muncii s-au accentuat în timpul pandemiei, ştergând cel puţin doi ani din progresul înregistrat în ultimul deceniu, potrivit raportului PwC “Women in Work Index”, care arată că acum vor fi necesari ani şi chiar decenii pentru a reduce decalajele.
Estimările arată că vor fi necesari 33 de ani pentru ca rata de participare a femeilor la forţa de muncă să o egaleze pe cea de 80% a bărbaţilor, nouă ani pentru a egala rata actuală a şomajului din rândul bărbaţilor şi 63 de ani pentru a elimina diferenţa de salarizare.
Noua Zeelandă ocupă primul loc în topul ţărilor cu cele mai mari progrese pe piaţa muncii pentru femei, pentru prima dată în istoria de 10 ani a indexului, urmată de Luxemburg şi Slovenia.
Regatul Unit a urcat şapte poziţii (de pe locul 16 pe locul 9), fiind cea mai mare creştere în clasament dintre toate cele 33 de ţări OCDE. În schimb, Canada a înregistrat cea mai mare scădere în clasament, coborând opt locuri, de pe 12 pe 20. Statele Unite au coborât patru locuri, de pe poziţia 22 pe 26.
După 10 ani de progrese lente, dar consistente, ale femeilor, indicele a scăzut pentru prima dată în istoria sa, iar cei doi factori principali care au contribuit la această scădere au fost şomajul mai ridicat şi ratele reduse de participare a femeilor pe piaţa muncii în perioada cea mai gravă a pandemiei.
Responsabilităţile legate de îngrijirea copiilor şi de munca domestică au jucat un rol semnificativ în determinarea femeilor să părăsească piaţa muncii, mai arată raportul.
“Pandemia COVID-19 a făcut ca obiectivul egalităţii de gen pentru femeile de pe piaţa muncii să fie o provocare şi mai mare. Pentru a inversa regresul înregistrat în ceea ce priveşte rezultatele femeilor în materie de ocupare a forţei de muncă, avem nevoie ca guvernele şi companiile să vină cu politici eficiente care să ia în considerare în mod explicit nevoile femeilor şi ale altor grupuri dezavantajate. Acest lucru este esenţial dacă dorim să îmbunătăţim egalitatea şi să obţinem un viitor mai echitabil pentru toată lumea, atât la locul de muncă, cât şi în societate”, a declarat Larice Stielow, Senior Economist PwC UK.
Indicele estimează un “decalaj COVID-19”, care compară pierderile de locuri de muncă cu creşterea ocupării forţei de muncă preconizată înainte de pandemie, constatând că sunt cu 5,1 milioane mai multe femei în şomaj şi cu 5,2 milioane mai puţine femei care muncesc, faţă de ceea ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi avut loc pandemia.
Creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă în rândul femeilor în cadrul OCDE ar putea creşte PIB-ul OCDE cu 6 trilioane de dolari pe an. În acelaşi timp, reducerea diferenţelor de remunerare între femei şi bărbaţi ar putea creşte câştigurile femeilor în cadrul OCDE cu 2 trilioane de dolari pe an, arată raportul.
Potrivit analizei PwC, sunt necesare acţiuni politice eficiente pentru a obţine o mai mare egalitate de gen la locul de muncă la nivel mondial: opţiuni de lucru flexibile care să adreseze inegalităţile generate de îngrijirea neremunerată şi munca domestică, concediul parental plătit egal, care să contribuie la redistribuirea sarcinii inegale de îngrijire suportate de femei, programe de îmbunătăţire a competenţelor, recalificare şi antreprenoriat.
Indicele PwC “Women in Work Index”, aflat acum la cea de-a zecea ediţie, evaluează rezultatele ocupării forţei de muncă a femeilor din cele 33 de ţări OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică).
Misiunea noastră a fost şi este aceea de a căuta soluţii pentru crearea lookului ideal, luând în considerare tendinţele modei, precum şi personalitatea fiecărui client”, spune Alexandru Mitroi, astăzi unicul acţionar al businessului Cutting Men’s Hair, din Bucureşti. Experienţa lui în domeniu a început în urmă cu peste nouă ani, iar de-a lungul timpului a descoperit în hairstyling şi o modalitate de a interacţiona cu tot felul de oameni, din domenii variate, de la fotbalişti şi actori, la medici, politicieni, aviatori sau directori de multinaţionale. „Faci cunoştinţă, practic, cu o întreagă lume”, spune Alexandru Mitroi despre meseria pe care şi-a ales-o. Cutting Men’s Hair i-a adus afaceri de 214.000 de lei (aproape 45.000 de euro) în 2020, un rezultat pe care speră să-l dubleze în următorii ani. Investiţiile în salonul amplasat pe Bulevardul Ferdinand din Bucureşti au depăşit 20.000 de euro, însă pandemia a pus frână anul trecut planurilor de dezvoltare, mai ales că, pentru o perioadă, activitatea a fost complet oprită. „Prefer totuşi să rămân optimist şi să merg pe ideea că ne vom redresa cât mai repede posibil.”
Misiunea noastră a fost şi este aceea de a căuta soluţii pentru crearea lookului ideal, luând în considerare tendinţele modei, precum şi personalitatea fiecărui client”, spune Alexandru Mitroi, astăzi unicul acţionar al businessului Cutting Men’s Hair, din Bucureşti. Experienţa lui în domeniu a început în urmă cu peste nouă ani, iar de-a lungul timpului a descoperit în hairstyling şi o modalitate de a interacţiona cu tot felul de oameni, din domenii variate, de la fotbalişti şi actori, la medici, politicieni, aviatori sau directori de multinaţionale. „Faci cunoştinţă, practic, cu o întreagă lume”, spune Alexandru Mitroi despre meseria pe care şi-a ales-o. Cutting Men’s Hair i-a adus afaceri de 214.000 de lei (aproape 45.000 de euro) în 2020, un rezultat pe care speră să-l dubleze în următorii ani. Investiţiile în salonul amplasat pe Bulevardul Ferdinand din Bucureşti au depăşit 20.000 de euro, însă pandemia a pus frână anul trecut planurilor de dezvoltare, mai ales că, pentru o perioadă, activitatea a fost complet oprită. „Prefer totuşi să rămân optimist şi să merg pe ideea că ne vom redresa cât mai repede posibil.”
