BusinessMagazin

Tag: Baneasa

  • A fondat compania chiar înainte de criză, a gestionat-o cu succes într-o perioadă dificilă, iar azi afacerea lui depăşeşte jumătate de milion de euro

    Dorinţa de a urma calea antreprenoriatului a existat încă din adolescenţă. Am fost mânat de dorinţa de a fi propriul meu şef, de a avea o sursă de venit şi de a putea face ceva ce îmi place“, mărturiseşte Florin Pană, care a absolvit Facultatea de Construcţii din Bucureşti.

    |nfiinţată în 2007, Cover Grup Construct are un rol, în primul rând, de consultant, sfătuind clientul, în funcţie de ce doreşte acesta, ce fel de materiale sunt recomandate pentru acoperiş; firma se poate ocupa şi de montarea propriu-zisă. ”Pe scurt, clienţii au posibilitatea de a lucra întreg proiectul cu noi, de a achiziţiona doar materialele necesare prin intermediul nostru sau doar de a apela la serviciile noastre de montaj“, spune Pană.

    La scurt timp de la înfiinţare însă, firma a avut de traversat o perioadă dificilă cauzată de criză, care a izbucnit chiar când ”noi de-abia începusem să intrăm pe piaţă“; şase luni mai târziu ”tot ceea ce învăţasem nu se mai aplica“. Piaţa de construcţii s-a contractat brusc, iar companiile a trebuit să se adapteze pentru a putea supravieţui. Strategiile au variat în funcţie de domeniu şi de mărimea companiei. ”Noi am luat decizia de a ne axa pe calitate şi pe soluţii premium, contrar cerinţelor din piaţă. Am avut curajul de a merge contra curentului, după ce, în urma unei analize interne, am înţeles că în acest domeniu piaţa de low-cost nu poate susţine un business, nu putem scoate profit“, mărturiseşte Pană. 

    Compania are deopotrivă clienţi din segmentul rezidenţial şi din cel comercial; de la înfiinţare firma a avut peste 4.000 de clienţi. 70% dintre proiecte au fost din domeniul rezidenţial, diferenţa revenind construcţiilor de tip comercial. Antreprenorul consideră că unul dintre proiectele care au constituit o provocare a fost realizarea acoperişului pentru Mega Image Băneasa. ”A fost vorba de un proiect ce a presupus soluţii de acoperire din tablă fălţuită din cupru, montată de echipa noastră pe o suprafaţă de aproximativ 800 mp, într-un interval de 12 zile lucrătoare; am predat proiectul înainte de deadline. S-a lucrat intens, chiar nonstop, în două ture de lucru: zi şi noapte“, spune el.

    |n 2016 compania, care a ajuns la 20 de angajaţi, a avut o cifră de afaceri de aproximativ 520.000 de euro, cel mai mare rezultat din ultimii trei ani. ”Evoluţia a fost pozitivă, iar în momentul de faţă suntem o companie profitabilă.“

    Preferinţele românilor în materie de acoperişuri diferă în funcţie de regiune. ”|n zona de sud a ţării, cel mai des întâlnite sunt acoperişurile din ţiglă metalică, pe când în centrul ţării, cu precădere în judeţele Sibiu şi Braşov, sunt preferate cele ceramice“, explică şeful Cover Grup Construct. Piaţa acoperişurilor devine tot mai dinamică şi mai concurenţială pe măsură ce producătorii locali vin cu noi soluţii de top, tot mai performante şi mai durabile, iar clasica ţiglă metalică este îmbunătăţită.

    El apreciază că piaţa soluţiilor de acoperire este în creştere, trend ce se aşteaptă să se menţină şi în viitorul apropiat. ”Se construieşte destul de intens în această perioadă şi chiar dacă piaţa de construcţii se va tempera la un moment dat, trebuie luată în considerare şi activitatea de renovări şi resturări. Există încă foarte multe clădiri vechi, pe care noi le vedem ca potenţiale proiecte de restaurare“, este de părere Pană.

    Potrivit caluculelor ZF, în 2016 piaţa se situa la peste 150 mil. euro, iar unii au estimat-o chiar la 180 mil. euro luând în calcul atât ţigla metalică, cât şi pe cea din ceramică sau beton alături de celelalte alternative. Horaţiu Ţepeş, omul de afaceri braşovean care controlează Bilka Steel, cel mai mare jucător de pe piaţa de profil din ultimii doi ani, cu afaceri de aproape 200 mil. lei în 2015, estimează piaţa de acoperişuri la 31 de milioane de metri pătraţi, din care 65% reprezintă ţigla metalică, în timp ce ţigla de beton 8%, cea ceramică 13%, iar restul este reprezentat de alte tipuri de acoperiş.

    Avantajul ţiglei metalice este greutatea redusă, costurile mai mici de transport, montajul şi gama variată de modele, accesorii şi culori. Pe de altă parte, ţigla metalică are şi dezavantaje, de la design la funcţionalitate.

    |n plus, în România există multe construcţii vechi pentru care înlocuirea acoperişului este necesară, dar fundaţia nu permite aşezarea unei greutăţi ridicate pe acoperiş. Spre exemplu, pe un acoperiş de 200 mp se va aşeza o greutate de 1.000 kg în cazul ţiglei metalice, spre deosebire de cele 10.000 kg în cazul ţiglei ceramice sau al betonului.

    Florin Pană spune că investiţia iniţială a fost de aproximativ 10.000 de euro, care au mers către utilaje de construcţii şi pentru primii angajaţi. ”Ulterior, am început să reinvestim banii câştigaţi în utilaje şi mai performante, în trainingul echipei de profesionişti şi în mărirea acesteia.“

    Principalul obstacol în dezvoltarea afacerii de care Florin Pană s-a lovit a fost lipsa experienţei, ”mai ales că, la scurt timp după înfiinţarea companiei, a început să se manifeste şi la noi situaţia crizei economice“. Spune că a învăţat din greşeli şi cum să ia deciziile corecte, semnalând că decizia cea mai importantă a fost ”aceea de a nu renunţa şi de a continua munca în domeniu“.

    Pentru 2017 şeful Cover Grup Construct spune că va continua investiţiile în utilaje şi că tot anul acesta are în plan finalizarea unui nou sediu pentru companie, la Afumaţi, ”dar aici suntem ţinuţi în loc de birocraţie“.

  • A fondat compania chiar înainte de criză, a gestionat-o cu succes într-o perioadă dificilă, iar azi afacerea lui depăşeşte jumătate de milion de euro

    Dorinţa de a urma calea antreprenoriatului a existat încă din adolescenţă. Am fost mânat de dorinţa de a fi propriul meu şef, de a avea o sursă de venit şi de a putea face ceva ce îmi place“, mărturiseşte Florin Pană, care a absolvit Facultatea de Construcţii din Bucureşti.

    |nfiinţată în 2007, Cover Grup Construct are un rol, în primul rând, de consultant, sfătuind clientul, în funcţie de ce doreşte acesta, ce fel de materiale sunt recomandate pentru acoperiş; firma se poate ocupa şi de montarea propriu-zisă. ”Pe scurt, clienţii au posibilitatea de a lucra întreg proiectul cu noi, de a achiziţiona doar materialele necesare prin intermediul nostru sau doar de a apela la serviciile noastre de montaj“, spune Pană.

    La scurt timp de la înfiinţare însă, firma a avut de traversat o perioadă dificilă cauzată de criză, care a izbucnit chiar când ”noi de-abia începusem să intrăm pe piaţă“; şase luni mai târziu ”tot ceea ce învăţasem nu se mai aplica“. Piaţa de construcţii s-a contractat brusc, iar companiile a trebuit să se adapteze pentru a putea supravieţui. Strategiile au variat în funcţie de domeniu şi de mărimea companiei. ”Noi am luat decizia de a ne axa pe calitate şi pe soluţii premium, contrar cerinţelor din piaţă. Am avut curajul de a merge contra curentului, după ce, în urma unei analize interne, am înţeles că în acest domeniu piaţa de low-cost nu poate susţine un business, nu putem scoate profit“, mărturiseşte Pană. 

    Compania are deopotrivă clienţi din segmentul rezidenţial şi din cel comercial; de la înfiinţare firma a avut peste 4.000 de clienţi. 70% dintre proiecte au fost din domeniul rezidenţial, diferenţa revenind construcţiilor de tip comercial. Antreprenorul consideră că unul dintre proiectele care au constituit o provocare a fost realizarea acoperişului pentru Mega Image Băneasa. ”A fost vorba de un proiect ce a presupus soluţii de acoperire din tablă fălţuită din cupru, montată de echipa noastră pe o suprafaţă de aproximativ 800 mp, într-un interval de 12 zile lucrătoare; am predat proiectul înainte de deadline. S-a lucrat intens, chiar nonstop, în două ture de lucru: zi şi noapte“, spune el.

    |n 2016 compania, care a ajuns la 20 de angajaţi, a avut o cifră de afaceri de aproximativ 520.000 de euro, cel mai mare rezultat din ultimii trei ani. ”Evoluţia a fost pozitivă, iar în momentul de faţă suntem o companie profitabilă.“

    Preferinţele românilor în materie de acoperişuri diferă în funcţie de regiune. ”|n zona de sud a ţării, cel mai des întâlnite sunt acoperişurile din ţiglă metalică, pe când în centrul ţării, cu precădere în judeţele Sibiu şi Braşov, sunt preferate cele ceramice“, explică şeful Cover Grup Construct. Piaţa acoperişurilor devine tot mai dinamică şi mai concurenţială pe măsură ce producătorii locali vin cu noi soluţii de top, tot mai performante şi mai durabile, iar clasica ţiglă metalică este îmbunătăţită.

    El apreciază că piaţa soluţiilor de acoperire este în creştere, trend ce se aşteaptă să se menţină şi în viitorul apropiat. ”Se construieşte destul de intens în această perioadă şi chiar dacă piaţa de construcţii se va tempera la un moment dat, trebuie luată în considerare şi activitatea de renovări şi resturări. Există încă foarte multe clădiri vechi, pe care noi le vedem ca potenţiale proiecte de restaurare“, este de părere Pană.

    Potrivit caluculelor ZF, în 2016 piaţa se situa la peste 150 mil. euro, iar unii au estimat-o chiar la 180 mil. euro luând în calcul atât ţigla metalică, cât şi pe cea din ceramică sau beton alături de celelalte alternative. Horaţiu Ţepeş, omul de afaceri braşovean care controlează Bilka Steel, cel mai mare jucător de pe piaţa de profil din ultimii doi ani, cu afaceri de aproape 200 mil. lei în 2015, estimează piaţa de acoperişuri la 31 de milioane de metri pătraţi, din care 65% reprezintă ţigla metalică, în timp ce ţigla de beton 8%, cea ceramică 13%, iar restul este reprezentat de alte tipuri de acoperiş.

    Avantajul ţiglei metalice este greutatea redusă, costurile mai mici de transport, montajul şi gama variată de modele, accesorii şi culori. Pe de altă parte, ţigla metalică are şi dezavantaje, de la design la funcţionalitate.

    |n plus, în România există multe construcţii vechi pentru care înlocuirea acoperişului este necesară, dar fundaţia nu permite aşezarea unei greutăţi ridicate pe acoperiş. Spre exemplu, pe un acoperiş de 200 mp se va aşeza o greutate de 1.000 kg în cazul ţiglei metalice, spre deosebire de cele 10.000 kg în cazul ţiglei ceramice sau al betonului.

    Florin Pană spune că investiţia iniţială a fost de aproximativ 10.000 de euro, care au mers către utilaje de construcţii şi pentru primii angajaţi. ”Ulterior, am început să reinvestim banii câştigaţi în utilaje şi mai performante, în trainingul echipei de profesionişti şi în mărirea acesteia.“

    Principalul obstacol în dezvoltarea afacerii de care Florin Pană s-a lovit a fost lipsa experienţei, ”mai ales că, la scurt timp după înfiinţarea companiei, a început să se manifeste şi la noi situaţia crizei economice“. Spune că a învăţat din greşeli şi cum să ia deciziile corecte, semnalând că decizia cea mai importantă a fost ”aceea de a nu renunţa şi de a continua munca în domeniu“.

    Pentru 2017 şeful Cover Grup Construct spune că va continua investiţiile în utilaje şi că tot anul acesta are în plan finalizarea unui nou sediu pentru companie, la Afumaţi, ”dar aici suntem ţinuţi în loc de birocraţie“.

  • DEZASTRU la intrarea în Bucureşti: oamenii au aşteptat ore întregi în trafic. Care e motivul

    Coloana de maşini de pe DN 1 s-a format de la podul Băneasa, de unde a fost instituită, de luni, o bandă de circulaţie unică pentru autobuze. Astfel, numărul benzilor destinate traficului rutier s-a limitat la două.

    “Se circulă cu fluenţă, dar faptul că s-a trecut de la trei benzi la două şi fluxul foarte mare de maşini au dus la aglomerare în zonă. Avem echipaje atât la Academia de Poliţie, cât şi la Pasajul Băneasa şi la Fântâna Mioriţa, care fac tot posibilul pentru a fluidiza traficul”, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii Brigăzii Rutiere a Capitalei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DEZASTRU la intrarea în Bucureşti: oamenii au aşteptat ore întregi în trafic. Care e motivul

    Coloana de maşini de pe DN 1 s-a format de la podul Băneasa, de unde a fost instituită, de luni, o bandă de circulaţie unică pentru autobuze. Astfel, numărul benzilor destinate traficului rutier s-a limitat la două.

    “Se circulă cu fluenţă, dar faptul că s-a trecut de la trei benzi la două şi fluxul foarte mare de maşini au dus la aglomerare în zonă. Avem echipaje atât la Academia de Poliţie, cât şi la Pasajul Băneasa şi la Fântâna Mioriţa, care fac tot posibilul pentru a fluidiza traficul”, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii Brigăzii Rutiere a Capitalei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt cele mai bune zone din nordul Bucureştiului pentru dezvoltatorii imobiliari

    Potrivit reprezentanţilor Nords, factorii care determină ritmul actual de dezvoltare al unei zone sunt numărul de terenuri libere, aflate la vânzare sau în curs de obţinere de avize, concurenţa în rândul ansamblurilor aflate în construcţie şi, mai nou, uşurinţa obţinerii unei autorizaţii de construire pentru acea zonă. Dacă în zonele cu puţine construcţii, precum Băneasa – Siseşti sau Străulesti autorizaţia de construire a unui bloc sau ansamblu de mari dimensiuni se obţine în circa 6-12 luni, în zonele Primăverii, Kiseleff sau Dorobanţi Capitale obţinerea autorizaţiei pentru un bloc cu patru etaje poate trece de doi ani, de exemplu, în funcţie de etapele premergătoare solicitate de către autorităţi (PUZ, PUD, etc).
    Pe lângă faptul că în zonele exclusiviste Primăverii, Kiseleff sau Victoriei terenurile sunt foarte mici şi puţine, iar preţurile lor trec uneori şi de 2.000-3.000 euro/mp, investitorii au început să îşi ia în calcul şi durata şi demersurile obţinerii autorizaţiei de construire, care se regăsesc şi ele în preţul final al apartamentelor construite în aceste zone.

     „Preţul unui teren poate fi semnificativ mai mare într-o zonă premium, de exemplu în zonele Primăverii, Dorobanţi-Capitale sau Kiseleff-Aviatorilor preţul poate ajunge şi la 3.000 euro/mp, incidenţa costului terenului fiind semnificativă în acest caz în preţul final de vânzare.
    Pentru zona Herăstrău, preţul pentru teren este între 1.000-1.200 euro/mp, iar dacă mergem mai spre Nord, în zonele Băneasa sau Pipera aici preţul este între 300-500 euro/mp, având o variaţie în funcţie de suprafaţă şi locaţie exactă ”, declară Florin Poştoacă, Managerul Departamentului de Investiţii din cadrul Nordis.

    TOP zone unde se vor construi cele mai multe apartamente noi în 2017-2019
    1.    Zona Băneasa – Siseşti – Şos. Gh. Ionescu Siseşti
    2.    Zona Barbu Văcărescu – Floreasca
    3.    Zona Pipera
    4.    Zona Aviaţiei – Băneasa
    5.    Şoseaua Nordului – Herăstrău

    Zonele de lux Piaţa Victoriei, Dorobanţi şi Primăverii, situate între Guvern şi Parcul Herăstrău sunt aproape închise, aici fiind disponibile la vânzare foarte puţine terenuri. În lucru sunt mai multe ansambluri elitiste, tip boutique, construite pe terenuri mici, cu număr mic de apartamente, care au însă suprafeţe mari, de la 90 mp pentru 2 camere şi până la penthouse-uri de 200-300 mp.  
    Preţurile pentru astfel de apartamente pornesc de la 3.000 euro/mp construit. Pentru cele de două camere pornesc de la 1.900 euro/mp şi ajung la 4.000 euro/mp construit, în cazul apartamentelor tip penthouse.
    La polul opus sunt zonele Băneasa-Siseşti şi Bucureştii Noi, unde creşte pe zi ce trece numărul terenurilor aflate la vânzare şi al ansamblurilor rezidenţiale aflate în diverse stadii de avizare sau lucru.
    În ultimii ani, infrastructura s-a îmbunătăţit constant: Şoseaua Gheorghe Ionescu Siseşti a fost lărgită la patru benzi şi au apărut staţii noi de metrou sau sunt în plan pentru următorii ani. Investitorii care aveau în plan această zonă, amorţiţi de perioada crizei, revin cu planuri de viitor.
    Ca urmare, în aceste zone se construiesc sau se vor construi ansambluri rezidenţiale de diverse dimensiuni, de la cele boutique, aflate în la capătul dinspre Băneasa al Şoselei Gheorghe Ionescu Siseşti, până la ansambluri cu sute de apartamente, aflate în zona Bucureştii Noi, Chitila, Pod Constanţa.

    Zona care se menţine atât în preferinţele cumpărătorilor, cât şi ai dezvoltatorilor este zona Şoseaua Nordului Herăstrău, unde numărul terenurilor libere scade însă simţitor şi unde s-au descoperit şi nişte situri arheologice, care îngreunează procesul de autorizare. În 2016 şi 2017 a crescut foarte mult numărul de ansamblurilor rezidenţiale în lucru, de mici, dar şi de mari dimensiuni, în avizare mai fiind încă un număr semnificativ de proiecte. Preţurile pentru apartamente în Şoseaua Nordului Herăstrău pornesc de la 1.500 Euro/mp construit şi sunt în creştere uşoară, deoarece proiectele bune, cu facilităţi şi preţuri competitive au fost deja precontractate.

    O zonă unde s-a construit mult şi până în 2013 şi în ultimii ani, dar unde vânzările au stagnat este Pipera. Numărul proiectelor la vânzare este mare, dar şi a terenurilor disponibile, urmând a se anunţa noi proiecte după ce piaţa le va absorbi pe cele existente. În planul doi al zonei de birouri cu zgârie nori Barbu Văcărescu- Floreasca se construiesc apartamente. Cel mai mare proiect imobiliar din zonă are în plan 1.500 apartamente.

    „În zona Barbu Văcărescu-Floreasca, numărul ansamblurilor anunţate în a doua parte a lui 2016 şi începutul lui 2017 a crescut simţitor. Aici se construiesc apartamente cu suprafeţe cuprinse între 40 si 200 mp şi preţuri în medie de 2.700 euro/ mp.În viitor însă numărul terenurilor va scădea, urmând ca zona de interes, atât rezidenţială, cât şi a clădirilor office, să se extindă către Pipera si Cartierul Tei”, estimează Florin Poştoacă, Managerul Departamentului de Investiţii din cadrul Nordis.

    Grupul de firme imobiliare Nordis a fost înfiinţat în 2008, de către Emanuel Poştoacă, consultant imobiliar cu experienţă in investiţii rezidenţiale în zona de nord şi astăzi reuneşte trei firme specializate: Nordis Management, de intermediere imobiliară si management de proiecte imobiliare, Nordis ¬ Administrare, de dezvoltare imobiliară si administrare de imobile şi Nordis Investments, de investiţii imobiliare.

    Nordis are în portofoliu , la vânzare, închiriere sau în administrare  peste 2.500 de proprietăţi premium din zonele de nord ale Bucureştiului din Piaţa Victoriei şi până în Iancu Nicolae: Kiseleff, Aviatorilor, Primăverii, Herăstrău – Şoseaua Nordului, Băneasa şi Pipera. Printre companiile care au apelat la serviciile Nordis se numără: Generali, De Silva, Porsche Bank, Lukoil, BCR, Lidl, BauMax, Arabesque, Strabag, Alstom, Philips, Dent Estet, Alitalia, Apa Nova precum şi Ambasada Ungariei, Ambasada Coreei, Ambasada Ciprului.

     

  • EXCLUSIV: Aeroportul Băneasa se redeschide pentru pasagerii din Bucureşti. Când se va întâmpla asta

    Din punctul de vedere al ritmului de creştere înregistrat, aeroportul Henri Coandă, care a avut o creştere de 18,3% a traficului aerian, a ocupat anul trecut al patrulea loc la nivel european la categoria aeroporturilor de 5-10 milioane de pasageri, după aeroporturile Berlin Schoenefeld, Larnaca (Cipru) şi Faro (Portugalia), fiind urmat de aeroportul din Porto, potrivit informaţiilor Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti. Premisele de creştere în continuare a numărului de pasageri care trec prin aeroportul Henri Coandă sunt evidente, astfel că în curând, capacitatea maximă a aeroportului va fi atinsă:

    „Capacitatea maximă se calculează în special ţinând cont de operarea la ceea ce înseamnă ore de vârf şi pe zile de vârf, astfel că putem să spunem că pe Otopeni capacitatea maximă este în jurul a 13,5 milioane de pasageri pe an. Anul acesta nu vom ajunge la această cifră, cu toate că avem o creştere cu două cifre în primele două luni ale anului; previziunea noastră este că nu vom atinge pragul de 13,5 milioane anul acesta, dar probabil îl vom depăşi pe cel de 12 milioane”, explică Liviu Radu, directorul general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti. În acest context, directorul general al CNAB a confirmat Business Magazin redeschiderea pentru zborurile comerciale a Aeroportului Internaţional Aurel Vlaicu din Băneasa, închis pentru acest tip de activitate în 2012. „Redeschiderea aeroportului Băneasa reprezintă mai mult decât o posibilă soluţie, lucrăm deja la operaţionalizarea aeroportului pentru zboruri comerciale de linie şi de tip charter; terminalul de la Băneasa a fost consolidat şi restaurat în exterior.

    Spun restaurat deoarece el a fost catalogat ca monument istoric, în acelaşi timp, avea şi aşa-zisa bulină roşie; acum se continuă amenajarea interioară. Licitaţia pentru proiectare este în curs, sperăm să finalizăm lucrările anul viitor şi să fie reintrodus în exploatarea comercială pentru linie şi charter”, explică stadiul în care se află lucrările pentru dezvoltarea acestui aeroport în prezent. Liviu Radu spune că operarea pe acest aeroport este un obiectiv propus pentru anul viitor. „Deocamdată nu avem niciun motiv să ne îndoim că în 2018 vom termina această operaţiune”, explică Radu. Valoarea exactă a investiţiilor în consolidare şi restaurare va fi stabilită după atribuirea contractului de modernizare a terminalului la interior; conform estimărilor directorului general al CNAB, acestea vor fi de ordinul milioanelor de euro.

    CNAB nu a stabilit încă tipul de operatori aerieni care vor desfăşura activităţi pe acest aeroport (tradiţionali sau low-cost) şi nici numărul exact de pasageri ce vor putea fi acomodaţi. „Estimăm între un milion şi un milion şi jumătate de pasageri pentru acest aeroport, dar este doar o estimare deocamdată.” În ceea ce priveşte dezvoltările imobiliare din preajma aeroportului, acestea vor juca un rol în ceea ce înseamnă constrângeri de operare, respectiv o limitare a funcţionării între anumite ore şi pentru anumite tipuri de aeronave, potrivit lui Liviu Radu.

    În acelaşi timp, acomodarea numărului din ce în ce mai mare de pasageri pe aeroportul Henri Coandă este inclusă într-o amplă stratagie, parte din Masterplanul de Transport al României. „Dezvoltarea aeroportului porneşte de la planul strategic de dezvoltare consacrat printr-o prevedere legislativă; aceasta include o dezvoltare la Est, care presupune noi terminale, noi platforme, noi zone de cargo ş.a. Acest plan strategic se regăseşte în masterplanul de transport al României şi constă în mai multe etape: prima presupune investiţii de aproximativ 450 de milioane de euro şi ar trebui să mărească cu circa 50% capacitatea de prelucrare a pasagerilor. În faza nală, investiţia va ajunge la aproximativ 900 de milioane de euro şi va cuprinde adăugarea de centre comerciale, zone cargo, centre de afaceri şi alte activităţi conexe”, descrie Liviu Radu planul legat de dezvoltarea aeroportului Otopeni.

    Potrivit lui, prima etapă a acestui plan a depăşit faza aprobării PUZ-ului; în prezent însă se reactualizează studiul de fezabilitate. „Acest studiu de fezabilitate a fost aprobat la nivelul anilor 2008-2010 şi este în curs de reactualizare, aceasta fiind de altfel şi o condiţie cerută şi de finanţatori”. Potrivit directorului general al CNAB, dezvoltările vor fi realizate prin surse proprii, atrase de pe piaţa bancară, ajutoarele de stat fiind restricţionate de normele europene care prevăd ca fondurile publice să fie alocate doar aeroporturilor care depăşesc trei milioane de pasageri anual. „Am avut deja primele discuţii în acest sens cu instituţii de credit internaţionale, BEI, BERD, precum şi cu bănci comerciale.”

    Reactualizarea studiului de fezabilitate, având în vedere termenul estimat de implementare a unei dezvoltări de asemenea anvergură este de cel puţin şase ani, va cuprinde şi măsuri de ordin interimar, care să acomodeze creşterile de trafic de până la finalizarea noilor capacităţi, cuprinse de altfel şi în Masterplanul de Transport al României. „Lăsând la o parte măsurile pe care noi le luăm permanent şi tot ce înseamnă automatizarea fluuxurilor, îmbunătăţiri operaţionale, condiţionate de spaţiul existent, va trebui să apelăm la un consultant major pe această piaţă. Se ia în calcul şi extinderea în continuare a terminalului existent, este foarte posibil acest lucru”, adaugă Liviu Radu.

    Mai multe informaţii despre planurile de dezvoltare a aeroportului Henri Coandă şi alte aeroporturi importante din ţară veţi citi în următorul număr al revistei Business Magazin.

     

  • EXCLUSIV: Aeroportul Băneasa se redeschide pentru pasagerii din Bucureşti. Când se va întâmpla asta

    Din punctul de vedere al ritmului de creştere înregistrat, aeroportul Henri Coandă, care a avut o creştere de 18,3% a traficului aerian, a ocupat anul trecut al patrulea loc la nivel european la categoria aeroporturilor de 5-10 milioane de pasageri, după aeroporturile Berlin Schoenefeld, Larnaca (Cipru) şi Faro (Portugalia), fiind urmat de aeroportul din Porto, potrivit informaţiilor Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti. Premisele de creştere în continuare a numărului de pasageri care trec prin aeroportul Henri Coandă sunt evidente, astfel că în curând, capacitatea maximă a aeroportului va fi atinsă:

    „Capacitatea maximă se calculează în special ţinând cont de operarea la ceea ce înseamnă ore de vârf şi pe zile de vârf, astfel că putem să spunem că pe Otopeni capacitatea maximă este în jurul a 13,5 milioane de pasageri pe an. Anul acesta nu vom ajunge la această cifră, cu toate că avem o creştere cu două cifre în primele două luni ale anului; previziunea noastră este că nu vom atinge pragul de 13,5 milioane anul acesta, dar probabil îl vom depăşi pe cel de 12 milioane”, explică Liviu Radu, directorul general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti. În acest context, directorul general al CNAB a confirmat Business Magazin redeschiderea pentru zborurile comerciale a Aeroportului Internaţional Aurel Vlaicu din Băneasa, închis pentru acest tip de activitate în 2012. „Redeschiderea aeroportului Băneasa reprezintă mai mult decât o posibilă soluţie, lucrăm deja la operaţionalizarea aeroportului pentru zboruri comerciale de linie şi de tip charter; terminalul de la Băneasa a fost consolidat şi restaurat în exterior.

    Spun restaurat deoarece el a fost catalogat ca monument istoric, în acelaşi timp, avea şi aşa-zisa bulină roşie; acum se continuă amenajarea interioară. Licitaţia pentru proiectare este în curs, sperăm să finalizăm lucrările anul viitor şi să fie reintrodus în exploatarea comercială pentru linie şi charter”, explică stadiul în care se află lucrările pentru dezvoltarea acestui aeroport în prezent. Liviu Radu spune că operarea pe acest aeroport este un obiectiv propus pentru anul viitor. „Deocamdată nu avem niciun motiv să ne îndoim că în 2018 vom termina această operaţiune”, explică Radu. Valoarea exactă a investiţiilor în consolidare şi restaurare va fi stabilită după atribuirea contractului de modernizare a terminalului la interior; conform estimărilor directorului general al CNAB, acestea vor fi de ordinul milioanelor de euro.

    CNAB nu a stabilit încă tipul de operatori aerieni care vor desfăşura activităţi pe acest aeroport (tradiţionali sau low-cost) şi nici numărul exact de pasageri ce vor putea fi acomodaţi. „Estimăm între un milion şi un milion şi jumătate de pasageri pentru acest aeroport, dar este doar o estimare deocamdată.” În ceea ce priveşte dezvoltările imobiliare din preajma aeroportului, acestea vor juca un rol în ceea ce înseamnă constrângeri de operare, respectiv o limitare a funcţionării între anumite ore şi pentru anumite tipuri de aeronave, potrivit lui Liviu Radu.

    În acelaşi timp, acomodarea numărului din ce în ce mai mare de pasageri pe aeroportul Henri Coandă este inclusă într-o amplă stratagie, parte din Masterplanul de Transport al României. „Dezvoltarea aeroportului porneşte de la planul strategic de dezvoltare consacrat printr-o prevedere legislativă; aceasta include o dezvoltare la Est, care presupune noi terminale, noi platforme, noi zone de cargo ş.a. Acest plan strategic se regăseşte în masterplanul de transport al României şi constă în mai multe etape: prima presupune investiţii de aproximativ 450 de milioane de euro şi ar trebui să mărească cu circa 50% capacitatea de prelucrare a pasagerilor. În faza nală, investiţia va ajunge la aproximativ 900 de milioane de euro şi va cuprinde adăugarea de centre comerciale, zone cargo, centre de afaceri şi alte activităţi conexe”, descrie Liviu Radu planul legat de dezvoltarea aeroportului Otopeni.

    Potrivit lui, prima etapă a acestui plan a depăşit faza aprobării PUZ-ului; în prezent însă se reactualizează studiul de fezabilitate. „Acest studiu de fezabilitate a fost aprobat la nivelul anilor 2008-2010 şi este în curs de reactualizare, aceasta fiind de altfel şi o condiţie cerută şi de finanţatori”. Potrivit directorului general al CNAB, dezvoltările vor fi realizate prin surse proprii, atrase de pe piaţa bancară, ajutoarele de stat fiind restricţionate de normele europene care prevăd ca fondurile publice să fie alocate doar aeroporturilor care depăşesc trei milioane de pasageri anual. „Am avut deja primele discuţii în acest sens cu instituţii de credit internaţionale, BEI, BERD, precum şi cu bănci comerciale.”

    Reactualizarea studiului de fezabilitate, având în vedere termenul estimat de implementare a unei dezvoltări de asemenea anvergură este de cel puţin şase ani, va cuprinde şi măsuri de ordin interimar, care să acomodeze creşterile de trafic de până la finalizarea noilor capacităţi, cuprinse de altfel şi în Masterplanul de Transport al României. „Lăsând la o parte măsurile pe care noi le luăm permanent şi tot ce înseamnă automatizarea fluuxurilor, îmbunătăţiri operaţionale, condiţionate de spaţiul existent, va trebui să apelăm la un consultant major pe această piaţă. Se ia în calcul şi extinderea în continuare a terminalului existent, este foarte posibil acest lucru”, adaugă Liviu Radu.

    Mai multe informaţii despre planurile de dezvoltare a aeroportului Henri Coandă şi alte aeroporturi importante din ţară veţi citi în următorul număr al revistei Business Magazin.

     

  • Peste 1.000 de paturi sau dulapuri sunt aduse zilnic în magazinul IKEA din Băneasa

    „Este o zi uşoară pentru noi, în mod normal avem zece ca­mioane de descărcat. Tre­buie să terminăm înainte să se deschidă magazinul sau chiar înainte cu jumă­tate de oră pentru a se face şi curăţenie. Pe­rioada cea mai încărcată pentru noi este între septembrie şi decembrie, când pri­mim 12-14 camioane cu marfă. Am descărcat chiar şi 18 camioane într-o zi”, a spus Cristian Ioniche, manager logistică al IKEA Băneasa.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Replicarea unui model profitabil: Greenfield Băneasa se mută în Ghencea

    Atletic, aşezat confortabil în spatele biroului din clădirea Willbrook, aflată la o aruncătură de băţ de Băneasa Shopping City, Bartosz Puzdrowski povesteşte cum, după ce la scurt timp după ce a absolvit facultatea de filosofie şi sociologie, şi-a dat seama că i-ar plăcea mai degrabă un alt traseu în viaţă. A ales registrul mai concret, al afacerilor; şi-a completat studiile cu un master în business şi marketing la Universitatea din Varşovia, precum şi programului de Executive MBA Varşovia – Illinois, cu specializarea în administrarea afacerilor şi comerţ.

    Cariera sa numără 20 de ani în real estate, iar înainte de a fi numit la conducerea firmei româneşti a fost, country manager pentru Polonia şi ţările baltice în cadrul Avestus Real Estate (dezvoltator imobiliar comercial din regiunea Europei Centrale şi de Est), director al departamentului de dezvoltare al ECE Projektmanagement Polska (unul dintre cei mai mari dezvoltatori şi investitori în centre comerciale din Europa), precum şi manager de dezvoltare regională în cadrul McDonald’s Polonia.

    Polonezul vorbeşte chibzuit despre rezultatele şi proiectele companiei pe care o conduce din toamnă, când l-a înlocuit pe Liviu Stan, care a deţinut funcţia timp de circa un an. 2016 a fost un an bun pentru piaţa rezidenţială şi pentru Impact, compania înregistrând o creştere de 15% a numărului de apartamente vândute, potrivit lui Puzdrowski. În primele nouă luni ale anului trecut, compania vânduse 353 de case şi apartamente, cu 31% mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2015. Preţul mediu pentru o locuinţă a fost de 317.700 de lei (70.895 de euro), cu 17% mai mult faţă de aceeaşi perioadă în 2015, potrivit raportului oficial dat publicităţii la finalul lunii septembrie. În Bucureşti, preţul mediu al unui apartament vechi cu trei camere a crescut cu 2.450 de euro sau 3,14%, de la 77.950 de euro (350.324 de lei) în ianuarie 2016 la 80.400 de euro (361.334 de lei) în ianuarie 2017, după cum arată indexul imobiliar al ZF, realizat în colaborare cu firma de consulanţă imobiliară Coldwell Banker.

    În 2016, compania a înregistrat un profit de 28,87 mil. lei faţă de o pierdere de 4,4 mil. lei în 2015. Un avans important  a fost bifat şi la capitolul veniturilor operaţionale, care au ajuns la 144 mil. lei faţă de 106 mil. lei în 2015. Cea mai mare parte a veniturilor a fost generată de vânzările din cartierul Greenfield, unde în perioada ianuarie-septembrie au fost încheiate 429 contracte şi precontracte. Profitul din vânzarea acestor proprietăţi rezidenţiale a fost de 47,9 mil. lei. Profitul operational (EBITDA) a fost de 25,5 mil. lei faţă de 9,3 mil. lei în 2015. Compania a avut un rezultat financiar negativ de 1,5 mil. lei. La 31 decembrie 2016 capitalurile proprii ale companiei au fost de 390 mil. lei. Pe bursa acţiunile Impact au fost destul de stabile în ultima perioadă învârtindu-se în jurul a 0,7 lei / acţiune. În ultimele 52 de săptâmâni preţul maxim a fost de 0,93 lei, iar preţul minim de 0,56 lei. La preţul de închidere e marţi, Impact are o capitalizare bursieră de 196,1 mil. lei, sub capitalurile proprii.

    Polonezul spune că doreşte să menţină ritmul de creştere şi pentru 2017. „Tot anul acesta plănuim să începem să construim al doilea proiect, în sectorul 6, în Ghencea. Aşteptăm să primim autorizaţia de construcţie şi demarăm activitatea pe şantier.” Dacă totul merge cum trebuie, construcţia ar trebui să înceapă în vara lui 2017, iar primele clădiri ar fi astfel terminate în trimestrul al treilea al anului viitor.

    Noul proiect are drept model Greenfield Băneasa. „Vrem să replicăm conceptul din Bănesa în Ghencea, acelaşi principiu, aceeaşi calitate. Va fi o comunitate similară, designul va fi asemănător, dar apartamentele vor fi ceva mai mici”, spune el. În total, proiectul prevede construirea a 2.500 de apartamente, în special garsoniere şi apartamente cu două camere, mai puţine cu trei camere. „Bănesa este un proiect adresat mai cu seamă familiilor cu copii, deci clienţii noştri preferă trei-patru camere. Pe când în Ghencea ne orientăm mai mult către cupluri care nu au copii încă sau au doar un copil”, explică Puzdrowski. În Băneasa, apartamentele cu trei camere s-au vândut cel mai bine, urmate de cele cu două camere apoi cele cu patru camere. „Garsonierele au fost puţine, dar vom avea mai multe în fazele următoare.”

    În ansamblu, complexul din Băneasa are un grad de ocupare de 85% şi aproape 3.000 de rezidenţi în acest moment; proiectul are o suprafaţă de 60 ha şi reuneşte peste 6.000 de locuinţe. Început în 2007, Greenfield a fost planificat pentru a fi dezvoltat în mai multe faze, având ca termen de finalizare anul 2022. „Am dezvoltat fazele unu şi doi, iar acum terminăm o parte din faza trei. Vom începe vânzarea apartamentelor în primăvară şi am demarat construcţia ultimelor 18 clădiri din faza trei, pe care sper să le terminăm la sfârşitul anului 2017”, spune polonezul. 

    Greenfield are 500 de apartamente disponibile la vânzare, iar alte 500 vor fi gata să-şi primească proprietarii în primăvară. „Acum vindem, în medie, 40-50 de apartamente pe lună. Nu am avut nicio lună cu vânzări sub 40 de apartamente, iar in unele luni am ajuns şi la 60 de unităţi vândute.” Un calcul sumar arată că s-au vândut peste 480 de apartamente în Greenfield Băneasa, chiar dacă reprezentantul companiei nu a vrut să dea detalii concrete, deoarece compania încă nu şi-a publicat rezultatele oficiale, fiind cotată la bursă. Impact Developer este deţinută de omul de afaceri Gheorghe Iaciu (49%), Adrian Adrici (11,7%) şi de alţi acţionari. Compania a fost înfiinţată în 1991, prin subscripţie publică, iar din 1996 este listată la Bursa de Valori Bucureşti.

  • Unde se află cele mai scumpe apartamente din Bucureşti

    Pe segmentele de piaţă mediu plus şi premium, circa 20-25% din totalul apartamentelor din ansambluri rezidenţiale livrate în 2016 sau în curs de livrare au fost cumpărate pentru închiriere. Apartamentele scoase la închiriere, imediat după livrare, se închiriază într-o perioadă cuprinsă între două şi opt săptămani, în funcţie de mărimea ansamblului, suprafaţă apartamentului şi gradul de mobilare.
     
    Bugetele chiriaşilor în ansambluri finalizate în 2016 au variat între 450–500 euro/lună pentru un apartament de două camere în Băneasa şi poate ajunge până la 3.500–5.000 euro/lună pentru apartamente de cinci camere camere în Soseaua Nordului sau Primăverii.
     
    „În România, investiţiile în domeniul imobiliar sunt o variantă foarte bună de plasare a capitalului, oferind un randament superior dobânzilor bancare şi un risc mai mic decât investiţiile pe burse. Alegerea unui imobil nou aduce, pe lângă păstrarea în timp a valorii proprietăţi, beneficii suplimentare: finisaje şi dotări noi, cheltuieli de întreţinere mai mici, o atractivitate mai mare pentru chiriaşi şi consecutiv un nivel mai ridicat al chiriei faţă de imobilele mai vechi”, declară Emanuel Poştoacă, Managing Partner Nordis. 
     
    De exemplu, în ansamblul Park Residences 5, situat în zona Băneasa-Siseşti, pe malul lacului Băneasa, un proiect middle-plus cu 160 de apartamente, de a cărui vânzare şi închiriere s-a ocupat Nordis, s-au vândut 94% din apartamente, cu preţuri între 55.000 euro pentru garsoniere şi 170.000 euro pentru apartamente cu 4 camere. Din acestea, peste 20% au fost cumpărate pentru închiriere. Investitorii au preferat apartamentele de două şi de trei camere, pe care le-au închiriat cu tarife între 500 şi 800 euro/lună. Peste 95% din cele peste 30 de apartamente achiziţionate în scop investiţional au fost închiriate în primele trei luni de la darea în folosinţă a Park Residences 5.
     
    Şi din ansamblurile premium High Residence şi Nordis Residence, situate în zona Şoseaua Nordului circa un sfert din apartamente au fost cumpărate în scop investiţional. În această zonă de lux, investitorii au preferat apartamentele de trei camere, iar chiriile se situează în intervalul de preţ 1.300 – 1.800 euro/lună, în funcţie de poziţia, vederea şi mobilarea apartamentului.
     
    Top închirieri apartamente lux 2016: pe primul loc a fost zona Băneasa-Iancu Nicolae
    Piaţa închirierii pe segmentul de lux este destul de echilibrată, fiind mici diferenţe de pondere între cele mai solicitate zone, potrivit observaţiilor Nordis. La nivelul întregii pieţe rezidenţiale premium din Bucureşti, anul trecut cei mai mulţi chiriaşi au atras apartamentele din zonele Herăstrău – Şoseaua Nordului şi Pipera – Iancu Nicolae. 
    La începutul acestui an, mulţi chiriaşi de lux s-au mutat în zonele Aviatorilor, Herăstrău şi Pipera – Iancu Nicolae. Există chiar un segment de piaţă cu oferta prea mică, din cauza numărului redus de proiecte rezidenţiale disponibile. În zona Romană-Universitate există o cerere neacoperită de apartamente de trei camere, cu bugete de 1.000 euro/lună-1.200 euro/lună. 
     
    Grupul de firme imobiliare Nordis a fost înfiinţat în 2008, de către Emanuel Poştoacă, consultant imobiliar cu experienţă in investiţii rezidenţiale în zona de nord şi astăzi reuneşte trei firme specializate: Nordis Management, de intermediere imobiliară si management de proiecte imobiliare, Nordis ¬ Administrare, de dezvoltare imobiliară si administrare de imobile şi Nordis Investments, de investiţii imobiliare.
     
    Nordis are în portofoliu, la vânzare, închiriere sau în administrare  peste 2.500 de proprietăţi premium din zonele de nord ale Bucureştiului din Piaţa Victoriei şi până în Iancu Nicolae: Kiseleff, Aviatorilor, Primăverii, Herăstrău – Şoseaua Nordului, Băneasa şi Pipera. Printre companiile care au apelat la serviciile Nordis se numără: Generali, De Silva, Porsche Bank, Lukoil, BCR, Lidl, BauMax, Arabesque, Strabag, Alstom, Philips, Dent Estet, Alitalia, Apa Nova precum şi Ambasada Ungariei, Ambasada Coreei, Ambasada Ciprului.