Tag: Bancpost

  • Una dintre cele mai cunoscute bănci din România va fi VÂNDUTĂ. Anunţul pe care trebuie să îl ştie toţi clienţii

    Conform unor surse din piaţa financiară, banca a an­ga­jat divizia de investiţii a HSBC de la Londra să se ocupe de acest proces. 

    Ca parte a înţelegerilor cu creditorii internaţionali-FMI şi UE, grupurile bancare elene trebuie să-şi reducă activele pe care le deţin în zona  balcanică, proces care are ca termen final 2018.

    Anterior, în România, National Bank of Greece (NBG) a angajat banca de investiţii Credit Suisse să se ocupe de găsirea unui investitor şi vânzarea băncii din România – Banca Românească.

    Una dintre cele mai cunoscute bănci din România va fi VÂNDUTĂ. Anunţul pe care trebuie să îl ştie toţi clienţii 

  • Una dintre cele mai cunoscute bănci din România va fi VÂNDUTĂ. Anunţul pe care trebuie să îl ştie toţi clienţii

    Conform unor surse din piaţa financiară, banca a an­ga­jat divizia de investiţii a HSBC de la Londra să se ocupe de acest proces. 

    Ca parte a înţelegerilor cu creditorii internaţionali-FMI şi UE, grupurile bancare elene trebuie să-şi reducă activele pe care le deţin în zona  balcanică, proces care are ca termen final 2018.

    Anterior, în România, National Bank of Greece (NBG) a angajat banca de investiţii Credit Suisse să se ocupe de găsirea unui investitor şi vânzarea băncii din România – Banca Românească.

    Una dintre cele mai cunoscute bănci din România va fi VÂNDUTĂ. Anunţul pe care trebuie să îl ştie toţi clienţii 

  • Una dintre cele mai cunoscute bănci din România va fi VÂNDUTĂ. Anunţul pe care trebuie să îl ştie toţi clienţii

    Conform unor surse din piaţa financiară, banca a an­ga­jat divizia de investiţii a HSBC de la Londra să se ocupe de acest proces. 

    Ca parte a înţelegerilor cu creditorii internaţionali-FMI şi UE, grupurile bancare elene trebuie să-şi reducă activele pe care le deţin în zona  balcanică, proces care are ca termen final 2018.

    Anterior, în România, National Bank of Greece (NBG) a angajat banca de investiţii Credit Suisse să se ocupe de găsirea unui investitor şi vânzarea băncii din România – Banca Românească.

    Una dintre cele mai cunoscute bănci din România va fi VÂNDUTĂ. Anunţul pe care trebuie să îl ştie toţi clienţii 

  • Cu ce soluţii vin băncile după epuizarea fondurilor Prima casă

    Bancpost ar putea să lanseze până la sfârşitul lunii octombrie o ofertă specială de creditare imobiliară, complementară la Prima casă, după ce a epuizat plafonul de garanţii alocat de Ministerul Finanţelor, potrivit unor surse din piaţa bancară.

    „Va fi un produs strict pentru clienţii care au aplicat la Bancpost pentru programul Prima casă şi care au rămas ne­aco­periţi din cauza epuizării fondurilor. Cel mai probabil noul produs va fi scos din oferta Bancpost imediat ce va primi din nou fonduri pentru Prima casă“, au menţionat sursele citate.

    Plafonul de garanţii alocat Bancpost de către Ministerul Finanţelor a fost epuizat pe fondul numărului ridicat de dosare care se aflau deja în aşteptare, dar şi al solicitărilor noi depuse în ultima perioadă.

    În aceste condiţii, „pentru clienţii cu aplicaţii în lucru, banca lucrează la definitivarea unei soluţii de creditare dedicate, aceasta urmând a fi lansată în perioada următoare“, spune altă sursă.

    Practic, Bancpost ar putea să ofere împrumuturi ipotecare fără garanţia statului la o dobândă mai mică decât cea practicată de bancă la creditele imobiliare standard şi cu un avans mai mic, care ar putea fi de 5-10%.

    La creditele Prima casă, care se acordă exclusiv în lei din 2013, avansul minim este de doar 5%, iar dobânda este de 2% plus Robor la trei luni (în prezent de 0,69%).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cu ce soluţii vin băncile după epuizarea fondurilor Prima casă

    Bancpost ar putea să lanseze până la sfârşitul lunii octombrie o ofertă specială de creditare imobiliară, complementară la Prima casă, după ce a epuizat plafonul de garanţii alocat de Ministerul Finanţelor, potrivit unor surse din piaţa bancară.

    „Va fi un produs strict pentru clienţii care au aplicat la Bancpost pentru programul Prima casă şi care au rămas ne­aco­periţi din cauza epuizării fondurilor. Cel mai probabil noul produs va fi scos din oferta Bancpost imediat ce va primi din nou fonduri pentru Prima casă“, au menţionat sursele citate.

    Plafonul de garanţii alocat Bancpost de către Ministerul Finanţelor a fost epuizat pe fondul numărului ridicat de dosare care se aflau deja în aşteptare, dar şi al solicitărilor noi depuse în ultima perioadă.

    În aceste condiţii, „pentru clienţii cu aplicaţii în lucru, banca lucrează la definitivarea unei soluţii de creditare dedicate, aceasta urmând a fi lansată în perioada următoare“, spune altă sursă.

    Practic, Bancpost ar putea să ofere împrumuturi ipotecare fără garanţia statului la o dobândă mai mică decât cea practicată de bancă la creditele imobiliare standard şi cu un avans mai mic, care ar putea fi de 5-10%.

    La creditele Prima casă, care se acordă exclusiv în lei din 2013, avansul minim este de doar 5%, iar dobânda este de 2% plus Robor la trei luni (în prezent de 0,69%).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Topul băncilor din România pe 2015

    Mai puţin de 30% din băncile de pe piaţa locală şi-au majorat cota de piaţă anul trecut, jumătate reuşind şi să avan­seze în top. Pe ansamblu, aproape trei sferturi dintre bănci şi-au schimbat po­ziţia, urcând sau coborând în clasa­ment, potrivit calculelor ZF pe baza datelor din ra­portul anual al BNR.

    Clasamentul primelor zece bănci locale, care deţin aproape 80% din acti­ve­le totale, a consemnat doar două mo­di­ficări: pe locul 9 a urcat Bancpost o po­ziţie, în locul Volksbank, care a fost pre­luată de banca Transilvania, iar pe 10 a ajuns Garanti Bank, care în 2014 era pe locul 13. Se remarcă avan­sul cotei de piaţă a Băncii Transilvania cu 2,8 puncte procentuale, până la 12,6%. În top 10, cotele de piaţă ale BCR, CEC Bank, Alpha Bank şi Bancpost au fost în declin.

    BCR şi BRD şi-au păstrat primele două poziţii din sistem, cu 15,8% şi respectiv 13% din activele bancare. Locul al doilea al francezilor de la BRD SocGen este ameninţat de Banca Transilvania.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro 

  • Bancpost îl numeşte preşedinte pe Philippos Karamanolis

    Preluarea funcţiei de către Philippos Karamanolis va deveni efectivă începând cu data de 16 mai 2016, fiind subiectul obţinerii autorizării din partea Băncii Naţionale a României. Acesta îl înlocuieşte în funcţie pe George Georgakopoulos care a luat decizia de a da curs unei noi oportunităţi profesionale în afara grupului şi a României.

    Philippos Karamanolis este familiarizat cu activitatea Bancpost, în perioada 2005 – 2008 ocupând poziţia de vicepreşedinte executiv în cadrul băncii. De atunci, a fost preşedinte al comitetului executiv al Eurobank Serbia, cu rol determinant în consolidarea Eurobank ca bancă sistemică în Serbia, o bancă de top ce deţine o poziţie cheie în industrie în majoritatea segmentelor de business.

    Karamanolis s-a alăturat Eurobank în 2001 în vederea lansării operaţiunilor de creditare retail în Bulgaria. Anterior, a deţinut diverse poziţii la compania British Airways din Londra şi la Egnatia Bank din Grecia. Deţine o diplomă în Matematică de la Universitatea Aristotel, Salonic, Grecia şi un master în Ştiinţa Managementului şi Cercetare Operaţională, de la Warwick Business School, Marea Britanie.

  • Câţi şefi de bancă din top 10 au rezistat în anii de criză pe poziţia de director general

     Pierderile raportate de bănci în ultimii ani şi portofoliile consistente de credite neperformante au făcut ca puţini şefi de bancă să reuşească să supravieţuiască crizei.

    Criza prin care a trecut în ultimii ani sectorul ban­car nu a rămas fără urmări la nivel de top management, doar patru dintre cele mai mari zece bănci locale traversând perioada de criză cu acelaşi director executiv, în timp ce restul au schimbat doi, trei sau chiar cinci şefi în ultimii an.

    Bancpost, BCR şi BRD-SocGen se detaşează în topul schimbărilor la nivel de top management din 2008 încoace, schim­bând mai mult de trei persoane pe poziţia de director general.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • CEO-ul MasterCard are în plan creşteri de două cifre pentru plăţile electronice efectuate din România

    “Obiectivul meu la MasterCard este să înlocuiesc cât mai mult plăţile în numerar, iar un rezultat bun ar fi o creştere de 15-20% pe an. Nu este o schimbare pe termen scurt, ci determinarea unei schimbări comportamentale, care va veni în timp.“ Aşa poate fi rezumat discursul lui Cosmin Vladimirescu, general manager pentru România în cadrul MasterCard, din cadrul evenimentului Meet the CEO.

    Cosmin Vladimirescu a intrat în echipa MasterCard Europe în aprilie 2007, în poziţia de account manager pentru România. Principala sa responsabilitate, la acea vreme, consta în lansarea, alături de partenerii MasterCard, de produse şi programe noi de carduri. Astăzi conduce o echipă de 15 oameni şi spune că principalul său inamic este numerarul.

    Relaţia lui Cosmin Vladimirescu cu cardurile a început de timpuriu, în familie: „Mama lucra într-o bancă, aşa că acasă auzeam destul de mult despre ce se întâmplă pe piaţa financiară. Cred că un moment definitoriu a fost când ea mi-a pus un card în mână şi m-a lăsat să îmi gestionez singur bugetul“, povesteşte zâmbind Cosmin Vladimirescu: „A fost un exerciţiu dureros, pentru care relaţia mea cu ea încă suferă, dar a fost foarte bine pentru mine. În 1996, când se întâmpla asta, n-aveam ce să fac cu cardul. Era un singur bancomat pe care îl ştiam, instalat la McDonald’s la Unirii, înăuntru. Mergeam cu un prieten cu maşina şi scoteam de acolo bani“.

    Spre sfârşitul facultăţii, când avea deja câţiva ani de experienţă în utilizarea cardurilor, a aflat că cei de la Romcard recrutează: „Am ajuns să am şi un interviu cu domnul Marin Mitroi, care, trecând de primele două minute în care evident a fost într-o stare de şoc, pentru că eram destul de nonconformist, mi-a spus: «Băi băiatule, eu te-aş angaja pentru că am nevoie de unul ca tine, dar nu poţi să vii aşa la muncă. Trebuie să te tunzi şi să-ţi scoţi cerceii, altfel nu se poate.» Şi n-am vrut atunci să renunţ la cercei, aşa că n-a fost să fie la Romcard“.

    După terminarea facultăţii, Vladimirescu şi-a încercat norocul în zona antreprenoriatului, dar aventura sa a durat doar câteva luni. „Mica aventură antreprenorială a constat în faptul că am cumpărat cu un prieten vreo 50 de modemuri dial-up şi ne-am făcut un ISP (Internet Service Provider – n.red.). Ne-am distrat bine cam două luni, după care am mâncat covrigi şi am renunţat, pentru că am primit o ofertă de la Bancpost şi am acceptat fără să stau pe gânduri.“

    Oferta de la Bancpost, venită la jumătatea anului 2000,  a reprezentat începutul carierei sale în sistemul bancar, iar jobul de la Bancpost a fost un avanpost pentru viitoarea sa traiectorie profesională. „Cred că a fost ca efectul bulgărelui de zăpadă: am avut o oportunitate când mi s-a oferit primul meu job adevărat, imediat după terminarea facultăţii, ca ofiţer de fraudă la Bancpost. Am avut două oferte atunci, dar nu pot să spun la ce am renunţat. Jobul pe care l-am acceptat avea legătură cu cardurile, ştiam că în perioada aceea se întâmplau şi evenimente mai neplăcute, fraude, iar eu foloseam deja carduri de câţiva ani.“

    În anii 2000, povesteşte Cosmin Vladimirescu, frauda se făcea prin acceptare: erau nişte magazine care acceptau carduri „care nu erau chiar în regulă. Dacă îşi dădeau sau nu seama de chestia asta e discutabil; bine că tehnologia a avansat şi verificările acestea nu mai rămân la latitudinea casierului“. Experienţa în Bancpost a fost de învăţare accelerată. „Primul meu salariu, de 300 de lei, nu însemna mai nimic, dar, pe de altă parte, oricât mi-ar fi dat, cel mai mare avantaj îl aveam din faptul că eram expus informaţiilor. Eram în mijlocul evenimentelor, înţelegeam ce se întâmplă. La acea vreme, salariile stăteau pe card doar câteva secunde“, îşi aminteşte managerul de la MasterCard. Comportamentul românilor era să scoată toţi banii de pe card, unul dintre motive fiind faptul că acceptarea cardurilor la plată era foarte redusă, dar motivul principal fiind lipsa de experienţă a românilor în folosirea cardurilor. „E firesc, aşa am început cu toţii. Diferenţa e că alţii au început să dezvolte plăţile cu cardul cu 50 de ani în urmă. Acum ne-am apropiat, nu le suflăm în ceafă, dar suntem la vreo 20 de ani în spate.“

    Oportunitatea de a lucra pentru MasterCard a venit ca o surpriză, mai ales pentru că noul job description nu se potrivea cu ceea ce lucrase, pentru o bună vreme de timp, la Bancpost. Cu toate acestea, a decis să încerce. „Când eram la Bancpost nu îndrăzneam să sper la ce fac acum, dar îmi doream să mă dezvolt în direcţia asta. Am fost foarte plăcut surprins când mi s-a oferit postul prin care am intrat la MasterCard, în 2007. Atunci era şefă Denisa Mateescu, şi ea mi-a zis «Cosmin, am nevoie de un om de vânzări». Eu i-am spus că nu mai făcusem asta, că eram un om de fraudă, de cealaltă parte a baricadei. Munca de convingere nu a fost prea lungă şi am acceptat propunerea ei.“

    Denisa Mateescu a preluat funcţia de conducere a MasterCard România în 2001 şi a ocupat acest post până în 2010, atunci când Cosmin Vladimirescu a devenit country manager al companiei. Imediat după ce a absolvit facultatea, Denisa Mateescu a lucrat doi ani la Institutul de Calculatoare şi Informatică, pentru ca, în 1994, să se îndrepte spre publicitate. Pe vremea aceea, era un domeniu nou, fără istorie, iar jucătorii erau, aşa cum îşi dorise, companii internaţionale. Aşa că a lucrat aproape opt ani pe piaţa de media, la început la Saatchi & Saatchi şi apoi la D’Arcy. La Saatchi a intrat în departamentul de media ca junior media executive şi apoi a fost promovată media executive. După doi ani, a fost numită senior media executive. Ulterior, între 1998 si 2001, a fost media director la D’Arcy. Experienţa din publicitate a apropiat-o de marketing şi de mărci, „iar de la un punct încolo, când am simţit că învăţasem suficient şi că media, în structura în care era în 2001, nu-mi mai oferea mari perspective de evoluţie profesională, am decis că e cazul să încep un nou capitol“, spunea Mateescu.

  • Coordonează o echipă de 200 de persoane responsabilă cu recuperarea creanţelor

    Coordonează o echipă de 200 de persoane care administrează un portofoliu diversificat, de la produse acordate persoanelor fizice, la credite de nivelul zecilor de milioane de euro contractate de companii. Toate acestea într-un context economic nu foarte prielnic, dacă ne gândim la criza economică ce a determinat schimbări majore în comportamentul de plată al clienţilor.

    În opinia sa, aria coordonată ar putea fi uşor numită „Oportunitate“; totul ţine de mentalitate, atitudine şi simplitate.  „A «aduce banii acasă» înseamnă a aplica o strategie specifică şi, pe cât de complexă, pe atât de simplă. Înseamnă a aplica tehnici «out of the box», a te apleca asupra detaliilor, dar mai ales să priveşti lucrurile din perspectiva clienţilor. Iar cea mai importantă parte a ecuaţiei este echipa, care prin calităţi şi implicare poate face diferenţa. Să nu uităm că vorbim de o categorie de clienţi cu probleme, iar interacţiunea cu ei presupune un set complet de abilităţi în zona de înţelegere şi negociere. Ma bucur că am alături de mine adevăraţi profesionişti; împreună cu ei am reuşit şi sunt sigur că vom reuşi întotdeauna să depăşim obstacolele şi să raportăm rezultatele aşteptate“, spune Costin.

    Consideră că existenţa unui set de principii de bază corecte şi sanatoase, şi aplicarea lor cu constanţă atât în viaţa de zi cu zi cât şi în modelul de business, vor duce întodeauna la succes. „Fiecare zi aduce experienţe noi atât în relaţia cu  colegii, prietenii sau familia. Din toate este important să înveţi şi să iei cu tine acel ceva ce te defineşte ca om şi ca profesionist.“

    Costin este bancher de carieră. A absolvit Facultatea de Finanţe, Bănci şi Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti în 2002. La Bancpost lucrează de peste 10 ani, perioadă în care a evoluat profesional şi a ocupat mai multe funcţii de conducere în zone precum Creditare Persoane Fizice, Managementul Riscului de Creditare şi Fraude Carduri, Managementul Calităţii Portofoliului, din 2014 fiind numit director executiv – Divizia Active Problematice.”

    Află poveştile celor mai de succes tineri manageri ai României!