BusinessMagazin

Tag: bancnote

  • Povestea celui mai mare falsificator de bani din istorie

    După cum povesteşte chiar el într-un interviu acordat revistei GQ, întreaga activitate criminală a lui Frank Bourassa a atârnat în balanţă într-o dimineaţă de decembrie, în 2009, când a petrecut ore întregi într-o parcare privind către portul din Montreal. El aştepta un transport aparent banal: cutii cu foi albe de hârtie.

    Amicii lui Bourassa, în două maşini separate, supravegheau parcarea de două zile şi nu observaseră nimic ieşit din comun; Frank Bourassa era totuşi neliniştit, pentru că în orice moment ar fi putut apărea câţiva poliţişti care să îl înhaţe. Şi avea dreptate să se teamă: într-o bună zi, câţiva poliţişti aveau să apară de nicăieri şi să îl aresteze; dar nu în acea dimineaţă friguroasă de decembrie.

    Simţind că marfa se apropie, Bourassa a sunat un alt prieten, un şofer pe care îl angajase, şi i-a spus să tragă camioneta mai aproape de locul de acostare. La scurt timp, camioneta încărcată deja a ieşit din port în mare viteză – o imagine pe care Frank o aştepta de mai bine de doi ani. Şi-o imagina, de fapt, încă din timpul adolescenţei, atunci când şi-a lansat „cariera“ de răufăcător; până la acel moment, CV-ul său includea furt din magazine, furt de maşini sau trafic de droguri. Dar acel transport din Montreal reprezenta începutul celui mai important moment din viaţa sa de infractor.

    Pe măsură ce camioneta se îndepărta, Bourassa şi complicii său au urmat-o. Şoferul a dus marfa până în Trois-Rivieres, oraşul natal al lui Frank, şi a lăsat-o acolo. El a sunat atunci un alt complice care a venit să se asigure că nu există microfoane sau camere de filmat între foile de hârtie; după ce s-a asigurat că totul e în regulă, Frank a răsuflat uşurat: „Nimeni nu mă mai poate opri de acum“.

    Foile albe nu erau însă simple foi de scris: realizate din acelaşi material folosit la tipărirea bancnotelor americane, ele aveau gravate faţa lui Andrew Jackson – principalul ingredient pentru producerea unor bancnote false de înaltă calitate. Bourassa avea acum lucrurile necesare pentru a falsifica sute de milioane de dolari în bancnote de 20 şi era pe cale să devină cel mai prolific falsificator din istoria modernă.

    Ambiţiile criminale ale lui Frank Bourassa, ajuns astăzi la 44 de ani, au început să se dezvolte când el era în clasa a VIII-a: „Am dezvoltat o reţea de hoţi din magazine“, povesteşte bărbatul. „Am început să fac bani, sute de dolari pe săptămână, era foarte mult pentru un puşti!“ La 15 ani s-a mutat din casa părinţilor, a renunţat la şcoală şi şi-a închiriat propriul apartament. Şi-a găsit chiar şi job cinstit, lucrând la un atelier auto; în acelaşi timp însă el vindea şi maşini furate. „Aveam câţiva băieţi pe care îi sunam, le spuneam de ce maşini am nevoie şi ei mi le aduceau. Câte maşini am furat? Nu ştiu, cred că vreo 500.“
    Când avea 28-29 de ani, Frank Bourassa a comis ceea ce descrie ca fiind cea mai mare greşeală a vieţii lui: a încercat să se îmbogăţească prin mijloace legale. În partea de vest a oraşului natal, el a deschis o mică fabrică specializată în producţia de pantofi şi plăcuţe şi frână. Unitatea a avut un oarecare succes, dar acest succes „cinstit“ nu i-a adus nicio satisfacţie. „Lucram douăzeci de ore pe zi, nici nu mai apucam să dorm. Era o nebunie“, povesteşte bărbatul în cadrul interviului pentru GQ. Nu după mult timp, el a fost diagnosticat cu o tulburare legată de stres şi a primit tratament. A vândut fabrica, dar experienţa l-a dus la o concluzie simplă: „La naiba cu asta, nu o să mai lucrez niciodată cinstit!“.

    Aşa că Frank Bourassa s-a întors la activitatea sa preferată: încălcarea legii. „Oamenii câştigau destul de mult din traficul de marijuana în acea perioadă, aşa că m-am gândit să încerc şi eu.“ Noul „business“ a mers destul de bine până în 2006, când poliţia a descoperit laboratorul unuia dintre distribuitorii săi; Frank a fost condamnat la 12 luni de închisoare, dar legile canadiene i-au permis să stea doar trei luni în arest la domiciliu.

    În acele luni, Bourassa a început să se întrebe ce se va alege de viaţa lui; ştia că afacerea cu marijuana nu poate rezista la nesfârşit, pentru că traficanţii mexicani aduceau marfă mult mai ieftină. Şi atunci i-a picat fisa: „Rezultatul final e întotdeauna acelaşi: faci tot felul de lucruri pentru a obţine bani. Aşa că la naiba cu asta – de ce să nu sari peste majoritatea paşilor şi să treci direct la obţinutul banilor?“

     

  • Bancnotele, transformate în artă

    Pasiunea pentru arta financiară a acestuia datează din copilărie, atunci când a primit în dar de la bunica sa o acţiune veche la Marmon Motor Car Company, iar de-a lungul timpului a căutat să adauge colecţiei sale nu numai instrumente financiare, ci pe cât posibil şi tablourile reproduse pe ele. Colecţia cuprinde lucrările multor artişti şi gravori care au lucrat pentru firme specializate în tipărirea de bancnote şi acţiuni, ca American Bank Note Company. 

    Dacă iniţial bancnotele erau decorate cu imagini pastorale, ulterior ele au început să fie decorate cu diverse portrete, cu scopul de a îngreuna falsificarea. Printre cele mai cunoscute portrete este unul al Marthei Washington, pus pe bancnota de un dolar în 1886, apoi pe o bancnotă de aceeaşi valoare din 1896, unde apare alături de George Washington. O astfel de bancnotă din 1886 îi costă astăzi pe colecţionari nu mai puţin de 1.500 de dolari.

    În colecţia expusă se regăsesc şi bancnote tipărite de American Bank Note Company pentru clienţi externi, după ce guvernul SUA preluase operaţiunea de tipărire a monedei naţionale. Un client important al companiei a fost China, care, spre deosebire de SUA, prefera reproduceri de peisaje şi clădiri după fotografii.

    Dacă iniţial se preferau reproduceri după tablouri sau fotografii cunoscute, spre finalul secolului XIX, companiile care se ocupau de tipărirea de bancnote sau acţiuni au început să comande artiştilor lucrări originale. Un impuls a venit şi din partea bursei din New York, care începuse în 1874 să ceară tuturor companiilor listate să aibă pe titlurile emise gravuri de la companii specializate, cerinţă la care în prezent a renunţat.

  • Cum s-a ales o femeie din Marea Britanie cu dosar penal după ce a găsit 20 de lire pe jos

    Iniţial, tânăra a negat că ar fi luat banii, dar după ce i-au fost prezentate înregistrările de pe camerele de supraveghere, aceasta şi-a recunoscut fapta. Banii aparţineau unui bărbat care tocmai îi primise rest după ce plătise nişte produse la un magazin. Atunci când şi-a dat seama că lipsesc, acesta s-a adresat personalului, însă bancnota era de negăsit, informează metro.co.uk.

    Procurorul Ruth Bentley a declarat că vânzătorii s-au uitat pe camerele de supraveghere, iar pe imagini apărea o femeie care i-a ridicat de pe jos. Managerul a identificat-o ca fiind o clientă fidelă a magazinului. După ce mai întâi s-a declarat nevinovată, Bailey s-a răzgândit şi a pledat vinovată pentru furt, scrie Gândul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum s-a ales o femeie din Marea Britanie cu dosar penal după ce a găsit 20 de lire pe jos

    Iniţial, tânăra a negat că ar fi luat banii, dar după ce i-au fost prezentate înregistrările de pe camerele de supraveghere, aceasta şi-a recunoscut fapta. Banii aparţineau unui bărbat care tocmai îi primise rest după ce plătise nişte produse la un magazin. Atunci când şi-a dat seama că lipsesc, acesta s-a adresat personalului, însă bancnota era de negăsit, informează metro.co.uk.

    Procurorul Ruth Bentley a declarat că vânzătorii s-au uitat pe camerele de supraveghere, iar pe imagini apărea o femeie care i-a ridicat de pe jos. Managerul a identificat-o ca fiind o clientă fidelă a magazinului. După ce mai întâi s-a declarat nevinovată, Bailey s-a răzgândit şi a pledat vinovată pentru furt, scrie Gândul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Venezuela va scoate din circulaţie cele mai valoroase bancnote în următoarele 72 de ore

    Preşedintele statului Venezuela, Nicolas Maduro, a anunţat că va retrage din circulaţie cele mai valoroase bancnote, cele de 100 de bolivari, şi le va înlocui cu monede în maximum 72 de ore, notează BBC. 

    Preşedintele speră astfel să oprească contrabanda şi penuria de alimente şi alte produse. Preşedintele Nicolas Maduro spune că bandele care operează în zonele de frontieră nu vor avea timp să repatrieze bancnotele. 

    Criticii au atacat decizia luată de preşedinte, argumentând că este o încercare disperată a acestuia de a face faţă crizei economice.

    “Când incapacitatea este la putere! Cine s-ar fi putut gândi la aşa ceva în luna decembrie, în mijlocul tuturor problemelor noastre?”, a scris lideru opoziţiei, Henrique Capriles, pe Twitter.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • I-a dat unui om al străzii 100.000 de dolari cu o singură condiţie. Ce a urmat e de necrezut

    În anul 2005, un om al străzii a găsit o servietă plină cu bancnote de 20 şi 50 de dolari. Suma totală pe care Ted Rodrigue a găsit-o era de 100.000 de dolari; omul nu ştia însă că banii erau lăsaţi acolo de un regizor, care i-a propus următorul târg: Rodrigue putea păstra suta de mii de dolari, cu condiţia să fie filmat în următoarea perioadă, atunci când avea să cheltuie banii.

    Toată povestea a născut numeroase controverse, mai ales după apariţia la televiziune a documentarului realizat, “Reversal of Fortune”.

    În cadrul unui interviu, regizorul şi scenaristul Wayne Powers a spus că ideea i-a venit în Los Angeles, unde mulţi oameni ai străzii îi cereau bani. “Ce ar face un astfel de om dacă i-ai da o avere?”, se întreba Powers. A propus scenariul celor de la Showtime, iar aceştia i-au finanţat proiectul.

    Regizorul spune că l-a ales pe Rodrigue după ce a discutat cu mai mulţi oameni ai străzii, argumentând că cel ales era un om care avusese, pur şi simplu, mult prea mult ghinion în viaţă. “Atunci când mă gândesc la copilărie, cred că nimic nu a mers cum trebuia. Mama mea era alcoolică. Aveam petreceri tot timpul în casă, cred că am început să beau când aveam 13 ani”, a povestit Rodrigue. Înainte ca Powers să demareze proiectul, Rodrigue câştiga bani colectând sticle şi cutii. El câştiga în jur de 20 de dolari pe zi – suficient pentru a cumpăra mâncare, alcool şi ţigări.

    Odată cu începerea filmărilor, cei din echipa lui Powers nu au mai interacţionat cu omul străzii. I-au pus la dispoziţie un consultant financiar la care Rodrigue a apelat în prima zi; după întâlnire, el şi-a cumpărat o bicicletă şi s-a dus cu un prieten la un parc de distracţii. A închiriat o cameră la un motel, dar nu s-a obişnuit cu patul aşa că a dormit pe jos; părea că nu vrea să cheltuie mult şi ar putea să îşi schimbe viaţa.

    Ce a urmat seamănă destul de mult cu ceea ce se întâmplă cu majoraritatea celor care câştigă la loterie: toţi cunoscuţii au început să îi ceară bani, iar femeile au început să îi dea mai multă atenţie. După ce a cheltuit o sumă consistentă, Ted Rodrigue a plecat să îşi viziteze familia în Sacramento. S-a întors după o lună de zile, a închiriat un apartament şi şi-a cumpărat o camionetă.

    În 6 luni de zile, Ted Rodrigue a cheltuit toţi cei 100.000 de dolari; doi ani mai târziu, după ce a vândut tot ce putea, el a început din nou să colecteze sticle pentru a supravieţui.

    “A fost o perioadă frustrantă, pentru că a avut multe oportunităţi”, remarcă Powers. “Atunci când petreci mult timp cu cineva speri ca acea persoană să reuşească; din păcate, de data asta nu a fost cazul.”

    Sursa: Today i found out

  • Ce ai putea cumpăra cu 241 de mii de miliarde de dolari?

    Să presupunem pentru un moment că toată populaţia globului ar vinde tot ce ar deţine şi toţi oamenii ar pune banii într-un singur loc. Cât s-ar strânge? 241 de mii de miliarde de dolari, potrivit raportului Global Wealth Report 2013 realizat de Credit Suisse. Ce am putea face cu ei?

    Redactorii de la site-ul waitbutwhy.com s-au gândit la câteva variante. Dacă am transforma banii în bancnote de 100 de dolari şi le-am pune una peste alta am parcurge 68% din distanţa până la Lună. 10.000 de dolari au 1.09 cm grosime, ceea ce înseamnă că 1 milion de dolari are puţin peste 1 metru, un miliard puţin peste 1 kilometru, iar 241 de mii de miliarde de dolari se traduc în 262,000 km.

    Dacă am transforma suma în bancnote de 1 dolar, 241 de mii de miliarde de dolari ar putea acoperi întreaga suprafaţă a Algeriei (2 381 741 km² – locul 10 în lume). Dacă aceşti bani ar fi împărţiti în mod egal populaţiei globului fiecare persoană ar avea 51,600 de dolari sau un cub de aur cu o latura de 3,8 cm (aproape cât o minge de golf). Totuşi, în 2013, averea medie a unei persoane de pe glob era de 4,000 de dolari sau un cub de aur cu latura de 1,6 cm.

    Ok, ce am putea cumpăra cu bani ăştia? O pizza de la Dominos de 35,5 cm, la vremea respectivă, costa în New York 19 dolari, care s-ar traduce în 52,3 cm pătraţi per dolar. Astfel am putea converti averea omenirii într-o pizza de 1,26 milioane de km pătraţi, adică o pizza Nigerul. Dacă o sticlă de apă Poland Sprins de 0,5 litri se vindea cu 1 dolar, cei 241 de mii de miliarde de dolari ar însemna o sticlă uriaşă de aproape 121 de mii de miliarde de litri cu o înălţime de 11,6 km, adică cam pe unde zboară avioane. 

    Bill Gates este în continuarea cel mai bogat om de pe pâmânt cu o avere de 75 de miliarde de dolari, urmat de Amancio Ortega (67 mld. dolari), Warren Buffett (60,8 mld), Carlos Slim (50 mld.) şi Jeff Bezos (45,2 mld).

     

  • Invitaţii placate cu aur, 50.000 de invitaţi şi vedete de film la o nuntă care a costat 74 de milioane de dolari

    Un politician indian a atras furia oamenilor din ţara sa, cunoscută pentru nivelul de trai scăzut, arătând o extravaganţă revoltătoare la nunta fiicei sale. Fostul ministru, actual om de afaceri, Gali Janardhana Reddy, a cheltuit pentru eveniment 5 miliarde de rupii, echivalentul a 74 de milioane de dolari.

    Oaspeţii au fost chemaţi la nunta fiicei sale prin intermediul unor invitaţii placate cu aur, în timp ce staruri de la Bollywood au făcut spectacol timp de cinci zile, lucruri pe care criticii le-au considerat „o afişare obscenă a averii”. Frustrarea oamenilor este cu atât mai mare cu cât Guvernul indian a anunţat de curând retragerea din circulaţie a bancnotelor cu valoare nominală de 500 şi 1.000 de rupii. Lovitura a fost una grea pentru indieni, obişnuiţi în preponderenţă cu o economie bazată pe numerar, inclusiv comercianţii. S-au creat, aşadar, cozi imense în faţa băncilor pentru a depune bancnotele expirate şi pentru a le schimba.

    Nunţile în India sunt de multe ori opulente şi nu este ceva neobişnuit ca plăţile pentru serviciil să fie efectuate în numerar. Conform relatărilor sale, Reddy ar fi ipotecat proprietăţi în Bangalore şi Singapore pentru a finanţa celebrarea şi şi-a făcut toate plăţile acum şase luni, când a început planificarea. Evenimentul principal va fi celebrat timp de aproape o săptămână, conform planului, iar oaspeţii aşteaptă în jur de 50.000 de invitaţi.

    Pregătirile au început, însă, cu luni în avans, iar opt regizori de la Bollywood au fost angajaţi pentru a crea spectacole asemănătoare templelor hinduse antice. Oaspeţii vor fi transportaţi în trăsuri de lux, în timp ce 300 de poliţişti vor asigura paza evenimentul, ajutaţi de câini dresaţi.

    Reddy a fost criticat şi ridiculizat pe social media, utilizatorii făcând ironii la adresa sa. Aceştia se întrebau retoric cât timp a trebuit să stea la coadă la bancă pentru a face schimb de suficienţi bani pentru a plăti pentru nunta. Reddy este un fost ministru al partidului Bharatiya Janata Party (BJP) din Karnataka, stat ce are Bangalore drept Capitală. Politicianul a petrecut recent trei ani în închisoare pentru acuzaţii de corupţie, pe care le neagă, dar a fost eliberat pe cauţiune anul trecut.  

     

  • Ţara europeană care nu mai ştie ce să facă cu banii cheltuie milioane pe noile paşapoarte: “Sunt concepute pentru ca cetăţenii altor state să se simtă inferiori”

    După succesul înregistrat de noile bancnote emise anul acesta, Norvegia a decis să investească într-un nou proiect: modificarea paşapoartelor. Designul a fost realizat de către Neue Studio, o companie din Oslo.

    “Interiorul paşaportului va avea o reproducere grafică a unui peisaj norvegian”, a explicat publicaţia Citylab. “E păcat că acesta va fi acoperit de vize şi ştampile”, a mai notat publicaţia într-un material cu titlul “Noile paşapoarte din Norvegia, concepute pentru ca cetăţenii altor state să se simtă inferiori”.

    Sub lumină ultravioletă, peisajul se va schimba iar “luminile nordului” vor deveni vizibile. Coperta paşaportului este una simplă, având ca unic element grafic sigla statului norvegian. Paşapoartele vor fi disponibile în trei culori: roşu pentru cetăţeni, albastru pentru diplomaţi şi alb pentru imigranţi.

    Departe de criza datoriilor de stat şi declinul economic care macină Europa, Norvegia nu mai ştie ce să facă cu banii. Cel mai mare fond suveran din lume, care administrează petrodolarii strânşi de statul nordic, a devenit obiect de dezbatere publică în contextul alegerilor recente, în urma cărora Partidul Laburist (centru-stânga) a cedat puterea unei alianţe de dreapta conduse de Partidul Conservator. Fondul are active evaluate la 760 de miliarde de dolari şi a avut performanţe modeste în acest an, cu un randament de numai 0,1% în trimestrul al doilea, după ce a crescut puternic anul trecut, cu 13,4%. Valoarea activelor fondului depăşeşte cu 40% produsul intern brut al Norvegiei. GPFG joacă pe termen lung, având mandatul de a asigura viitorul economic al ţării după ce resursele vaste de petrol şi gaze vor fi fost epuizate. Fondul norvegian a fost unul dintre puţinii investitori internaţionali care şi-au permis calmul în timpul crizei financiare globale: nu numai că nu a vândut active în perioada de panică de după falimentul Lehman Brothers, ci chiar a cumpărat.

  • BNR lansează aplicaţia LeulRomânesc

    Banca Naţională a României lansează miercuri LeulRomânesc, o aplicaţie pentru dispozitive mobile, având ca scop o mai bună cunoaştere a bancnotelor şi monedelor româneşti în rândul publicului din mediul online.

    Prin intermediul aplicaţiei interactive, utilizatorii pot descoperi elementele de siguranţă şi design ale bancnotelor sau experimenta ce se întâmplă atunci când o bancnotă este înclinată, când este luminată din spate sau cum se prezintă în lumină ultraviolet. Monedele în circulaţie beneficiază de asemenea de un spaţiu dedicat.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro