Până acum, patronii au câştigat sute de mii, zeci şi sute de milioane de euro. Aşa că trebuie să scoată banii din buzunar şi să-şi plătească salariaţii, să-i susţină, nu să-i trimită în şomaj, să-i dea afară imediat etc.
Deciziile companiilor de a închide fabricile au fost aplaudate fie de angajaţi, care erau speriaţi şi nu mai voiau să vină la muncă, fie de ceilalţi din jur.
Dar nu toate companiile, nu toţi proprietarii îşi pot plăti angajaţii să stea acasă.
Ford, Dacia sau marile companii pot să facă acest lucru pentru că sunt puternice, bine capitalizate şi au linii deschise de finanţare externă sau de la bănci.
Companiile româneşti, patronii români nu au resurse suficiente pentru a-şi ţine businessurile închise şi a-şi plăti angajaţii în timp ce stau acasă.
Închiderea HoReCa – Hoteluri, Restaurante, Cafenele – prin instituirea situaţiei de urgenţă a atras şi aplauze din partea celor nemulţumiţi, care şi-au amintit de patroni, de chelneri, de preţuri şi de modul cum au fost trataţi când economia duduia.
Nu cred că au fost mulţi cei care au plâns pe umerii lui George Copos când a fost nevoit să închidă celebrul hotel Athenee Palace Hilton, care nu şi-a închis uşile nici în perioada celor două războaie mondiale. Mulţi au amintit de istoria controversată a lui Copos, sperând chiar să-l vadă falit, după închiderea hotelurilor.
La fel, nu multă lume plânge pe umerii proprietarilor de malluri care au fost nevoiţi să-şi închidă porţile: a fost o luptă cruntă între proprietari şi chiriaşi, primii dorind să ţină uşile deschise, în timp ce magazinele voiau să fie închise pentru că nu mai existau trafic şi clienţi.
În business nu există solidaritate, pe care o invoca Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, care a fost nevoit să-şi închidă magazinele şi să trimită acasă 2.400 de angajaţi, ci numai interese, fiecare încercând să câştige cât mai mult sau să piardă cât mai puţin din această criză.
Băncile s-au lăsat greu convinse când a început criza să reeşaloneze in corpore creditele clienţilor, invocând normele bancare şi regulamentele BNR. Băncile speră ca statul să le plătească o parte din dobânda pe care o pierd în lunile de amânare a plăţii creditelor de către persoanele fizice sau companiile afectate de criza coronavirusului.
Nu multă lume iubeşte patronii, nu multă lume îşi apreciază jobul, şi de aceea există multă reacţii negative în social media în această perioadă.
Mulţi vor ca patronii să falimenteze şi să moară economic, iar statul să nu-i finanţeze, aşa cum a salvat băncile în criza precedentă, iar apoi nu a dovedit aceeaşi înţelegere faţă de clienţi.
Dar dacă „mor” patronii, dacă „mor” companiile, cine redeschide businessurile, cine reface fluxurile de producţie, cine face angajări şi cine mai plăteşte salariile?
Dacă patronul „moare” economic, unde se mai întorc angajaţii?
Credeţi că o să preia statul toate businessurile şi o să curgă banii aşa cum curg banii acum la stat?
Nu am întâlnit foarte mulţi angajaţi care să vrea să preia conducerea unor businessuri sau să ducă crucea unui antreprenor, unui patron care dă de lucru şi plăteşte salarii.
Mulţi ar vrea să fie patroni ca să numere milioanele, dar nu este mare înghesuială atunci când trebuie să conduci un business, când trebuie să organizezi companiile, când trebuie să umbli după clienţi şi apoi după bani, ca să poţi să plăteşti salariile, taxele şi impozitele la stat.
Mulţi spun că statul nu ar avea de ce să salveze companiile private acum. Dar aceste firme private au plătit taxe şi impozite ani de zile, fără să primească de multe ori ceva în schimb: autostrăzi nu sunt, birocraţia este şi mai mare, iar sistemul de educaţie şi cel de sănătate sunt la pământ.
Dacă angajaţii vor să se întoarcă la lucru, prima condiţie este ca patronii să fie „în viaţă” după această criză.
Apoi vor vedea cum se descurcă cu băncile, de unde obţin finanţare şi cum duc businessurile mai departe.
Tag: banci
-
Dacă falimentează şi „mor” patronii, cine mai readuce businessurile şi companiile la suprafaţă, cine mai face angajări şi plăteşte salarii?
-
Tensiuni majore: Băncile vor garanţii şi bani de la stat, dar de unde să le dea Guvernul, dacă băncile nu cumpără titluri de stat sau cer dobânzi mari, chiar dacă BNR a redus dobânzile. ”Multe bănci au uitat imediat în ce ţară îşi desfăşoară activitatea şi că se finanţează de la români, nu din afară”
Pe piaţa titlurilor de stat, acolo unde jucătorii sunt Ministerul Finanţelor, băncile şi BNR, este o tensiune imensă de la începutul crizei: în joc sunt miliarde şi miliarde de lei, bani care sunt la bănci şi de care Guvernul are nevoie.
Ministerul Finanţelor are nevoie de bani pentru a finanţa cheltuielile în creştere, iar vânzarea de titluri de stat aproape s-a blocat. Băncile, fie nu au mai venit la licitaţii, fie au cerut dobânzi mai mari, chiar şi cu 30-50% mai mult, pentru a împrumuta statul.
Săptămâna trecută, Ministerul Finanţelor a respins ofertele depuse de bănci pentru cumpărarea de titluri de stat, considerând că dobânzile cerute sunt prea mari.
Oferta de luni a fost adjudecată în cea mai mare parte de o singură bancă, pentru că e de stat.
Piaţa titlurilor de stat este controlată în prima fază de dealerii primari, unde, cu excepţia Băncii Transilvania, toate băncile au acţionari grupuri financiare internaţionale.
Aceşti dealeri primari trebuie să cumpere titluri de stat în numele lor şi în numele clienţilor.
De fapt toate băncile stau pe o lichiditate imensă, peste 7 miliarde de lei, pe care preferă să o ţină la BNR, cu o dobândă de 1,5%, decât să cumpere titluri de stat cu 3,5-4%.
Această lichiditate provine din economiile şi depozitele bancare pe care le-au făcut românii. Depozitele bancare sunt cu 30% mai mari decât creditele acordate. Băncile aproape că nu mai au linii de finanţare externă, bazându-se numai pe banii locali.
Aproape 85% din activele bancare din România sunt controlate de 10 bănci, dintre care doar Banca Transilvania şi CEC Bank sunt româneşti.
BNR a redus dobânda de politică monetară de la 2,5% la 2% şi a diminuat coridorul de fluctuaţie a dobânzilor la 1,5% şi 2,5%.
Adică nicio bancă nu ar trebui să coteze sau să plătească o dobândă mai mare de 2,5%, având în vedere că poate lua aceşti bani de la BNR.
Dar ROBOR-ul, chiar dacă a scăzut de la 3,4% la 2,6%, tot este peste dobânda maximă a BNR.
De asemenea, Banca Naţională a deschis toate opţiunile de finanţare şi refinanţare pentru bănci fără să impună o limită, apelând chiar şi la posibilitatea de a intra pe piaţa secundară de titluri de stat, adică de a cumpăra titluri dacă cineva vrea să le vândă.
Această operaţiune este extrem de importantă pentru că există un cumpărător de titluri de stat de ultimă instanţă.
Pe lângă aceste instrumente, BNR a relaxat condiţiile de reglementare şi de prudenţialitate ale creditelor, adică pentru creditele amânate, restructurate şi reeşalonate persoanelor fizice şi companiilor afectate de criza coronavirus băncile nu mai trebuie să constituie provizioane şi implicit să pună capital suplimentar.
Dar de partea cealaltă, companiile şi băncile aşteaptă susţinere financiară şi garanţii, fie pentru închiderea activităţii, fie pentru acordarea de credite.
Dar de unde să dea Guvernul aceşti bani şi aceste garanţii dacă băncile, care au lichiditatea şi banii, nu cumpără titluri de stat sau cer dobânzi în creştere.
”Multe bănci au uitat imediat în ce ţară îşi desfăşoară activitatea şi că se finanţează de la români, nu din afară”, este comentariul din partea celor care cunosc această situaţie.
Nimeni nu ştie care va fi mărimea pagubelor, dar Guvernul şi BNR şi-au asumat acoperirea pierderilor, cel puţin parţial, şi asigurarea de lichiditate în sistem, cu orice preţ.
Cel mai important este cum va ieşi ecoomia din această carantină sanitară şi cum vor fi gestionate situaţiile ulterioare cu care se vor confrunta firmele.
Estimările indică o cădere a activităţii economice de cel puţin 30%, care nu poate fi recuperată imediat.
Vor fi businessuri care vor intra în faliment, iar şomajul va exploda. Pe lângă cel intern, estimat la 1,5-2 milioane de oameni, se vor adăuga un milion de oameni dintre cei care lucrau în afară şi nu vor mai avea unde să se întoarcă. Plus, oamenii care puteau să muncească în România, dar care stăteau acasă bazându-se pe banii celor care munceau în afară.
România se va confrunta cu 2,5-3 milioane de şomeri, iar presiunea socială va fi imensă. Pe lângă acest lucru, vor urma şi tăierile de salarii, pentru că sunt foarte puţine businessuri care vor rămâne intacte.
Pentru ca Guvernul să dea bani şi să ofere garanţii are nevoie de bani, iar acum banii sunt la bănci.
Până să vină UE, FMI şi Banca Mondială, România trebuie să reziste prin forţe proprii, interne.
-
Pandemia care înroşeşte bursele
Bursele internaţionale au înregistrat de la începutul acestui an scăderi abrupte ca urmare a implicaţiilor aduse de extinderea cu rapiditate a epidemiei de coronavirus în lume, astfel că bursa americană a intrat în teritoriul bear (definit prin scădere de peste 20% faţă de ultimul maxim istoric), iar cele europene au avut parte săptămâna trecută de cele mai proaste cinci zile din istorie.
Ca urmare, vânzările agresive ale investitorilor de pe piaţa de capital au pus capăt celui mai mare ciclu de creştere economică din istorie, cele mai afectate sectoare de această criză fiind cel energetic, transporturile, turismul şi serviciile. La polul opus, există şi sectoare care ar putea beneficia de pe urma măsurilor luate pentru combaterea epidemiei, cum ar fi industria de IT, cea de telecomunicaţii sau cea farmaceutică.
Astfel, bursa care a fost cel mai puternic lovită este cea de la Milano, al cărei indice FTSE MIB înregistrează în primele luni ale anului o scădere de 36,3%, în contextul în care Italia a fost ţara în care coronavirusul s-a răspândit cel mai rapid şi într-un timp destul de scurt. La mică distanţă în privinţa deprecierii din primele luni ale anului se află bursa din Madrid, dat fiind faptul că indicele principal IBEX al celor mai tranzacţionate 35 de acţiuni are un minus de 36%, dar nici bursa de la Paris (minus 35,1%), cea de la Berlin (minus 34%) sau cea de la Londra (minus 31,7%) nu au fost scutite de implicaţiile epidemiei.
La nivelul SUA, pe 12 martie indicele american S&P intra în „ghearele ursului” după doar 16 şedinţe de la maximul istoric, respectiv cea mai rapidă perioadă din istoria bursei americane în care aceasta a trecut de la un nou maxim record la teritoriul bear. Ultimul record fusese stabilit în 1929, când a fost nevoie de 42 de şedinţe pentru ca piaţa să intre în teritoriul bear. Investitorii apreciază de obicei trecerea de la un record la un altul în perioade scurte de timp, dar nu văd de bun augur depăşirea unui record stabilit în urmă cu aproape 100 de ani, mai ales în contextul în care acesta este unul negativ.
Indicii americani au scăzut deşi banca centrală a SUA (Federal Reserve) a redus dobânzile aproape de zero şi a lansat programe de relaxare cantitativă pentru a asigura lichiditate în piaţă şi o bună funcţionare a pieţei de creditare, ceea ce înseamnă că deciziile luate de FED nu au reuşit să mulţumească investitorii. Indicele Dow Jones figurează cu o scădere de 29,3% de la începutul anului, indicele S&P are minus 26,2%, iar indicele NASDAQ Composite al companiilor din tehnologie înregistrează minus 23%.
Din cauza prăbuşirilor bursiere, cei mai mari administratori de bani din lume – BlackRock, Vanguard şi Sate Street Global – au pierdut în primele luni ale anului peste 2.500 de miliarde de dolari, adică aproximativ de 10 ori cât PIB-ul României.
De asemenea, după ce zeci de mii de zboruri şi rute au fost anulate, locurile de muncă din industria aviatică fiind în pericol, marile linii aeriene listate au pierdut de la începutul anului peste 70 de miliarde de dolari.
Pe de altă parte, fluctuaţiile agresive din pieţele bursiere au determinat unii operatori să ia în calcul suspendarea tranzacţionării pentru anumite perioade sau chiar închiderea burselor pe termen nelimitat, existând precedente în acest sens. Primul stat care a luat această decizie este Filipine, care pe 17 martie a oprit tranzacţionarea cu acţiuni, obligaţiuni şi valute.
Dar chiar şi pe Bursa de la Bucureşti a fost activat în ultimele şedinţe mecanismul de întrerupere a volatilităţii în contextul în care vânzările masive au adus scăderi bruşte, chiar şi de peste 20%, pe unii emitenţi. Bursa românească a înregistrat la început de martie o serie de opt şedinţe consecutive de scăderi, în care s-a depreciat cu 30,5% şi a pierdut circa 49 de miliarde de lei din capitalizare, ajungând la valoarea pe care o avea la finalul anului 2018, adică atunci când era lovită de adoptarea fără dezbatere şi fără discuţii cu mediul privat a Ordonanţei de Urgenţă 114.
Pierderile masive din pieţele bursiere au schimbat parţial peisajul bursier. De exemplu, ca urmare a nevoii de a ne adapta vremurilor nesigure, firma americană de analiză MKM Partners a creat un nou indice pe Wall Street, numit Stay at Home, care include 33 de companii care ar putea profita în urma faptului că populaţia la nivel global se baricadează în case pentru a ajuta la prevenirea răspândirii coronavirusului.
Însă situaţia actuală pare departe de a se fi încheiat, investitorii încercând să se adapteze la noul mers al lucrurilor şi să-şi reechilibreze portofoliile. La capătul opus, companiile listate iau toate măsurile care le stau în putinţă pentru a trece cât mai uşor peste criza actuală. -
Care sunt soluţiile luate de principalele bănci din România pe timp de pandemie şi la ce trebuie să fiţi atenţi
Izbucnirea crizei coronavirusului şi răspândirea sa globală începând din februarie 2020 au adus provocări semnificative imediate pentru societate şi riscuri pentru perspectivele economice. Deşi amploarea pe termen lung a şocului economic încă nu poate fi cuantificată, este probabil ca activitatea economică să se restrângă, după cum a avertizat şi Autoritatea Bancară Europeană. La începutul crizei coronavirusului au apărut în prim-plan recomandări ale bancherilor locali adresate clienţilor de a folosi aplicaţiile de mobile şi online banking şi de a nu face vizite în agenţii decât dacă este strict necesar şi cu respectarea regulilor privind distanţa faţă de alte persoane sau numărul de persoane dintr-o încăpere.
Însă, pandemia de coronavirus, care impune nu doar carantină şi izolare la domiciliu, ci şi internare pentru persoanele contaminate care au forme mai grave, sau chiar pierderea locurilor de muncă, pune şi clienţii care au credite la bănci în imposibilitatea obiectivă de a-şi achita ratele la împrumuturi. Astfel, băncile au început să creeze proceduri speciale pentru a face faţă acestor situaţii.
Bancherii au venit cu soluţii individuale şi au decis în cele din urmă să amâne ratele la creditele persoanelor fizice cu 1, 2 sau 3 luni, în timp ce pentru companii s-au gândit să prelungească liniile de finanţare cu câteva luni luni sau chiar să reducă cu până la 100% ratele la creditele corporate pentru mai multe luni. De exemplu, Banca Transilvania, cea mai mare bancă de pe piaţa românească, a anunţat un prim set de măsuri imediate pentru susţinerea IMM-urilor şi a companiilor care lucrează cu banca şi sunt afectate de actualul context al pandemiei de coronavirus. Măsurile sunt reducerea până la 100% a ratelor de credit ale firmelor pentru următoarele 6 luni, „acolo unde se justifică şi analizând impactul imediat şi pe termen mediu”.
În cazul persoanelor fizice, Banca Transilvania a decis să le dea posibilitatea clienţilor afectaţi de criza coronavirusului să amâne până la 3 rate pentru credite. Din punct de vedere operaţional, implementarea soluţiilor de amânare prevede prelungirea perioadei de creditare, fără niciun fel de costuri suplimentare, cu numărul de luni aferent. Excepţie este creditul Prima casă, unde amânarea înseamnă redistribuirea ratelor lunare amânate pe perioada rămasă de creditare, în contextul actual al legislaţiei. Banca a pregătit fluxuri de lucru care să elimine deplasarea clienţilor la bancă. „Băncile pot juca un rol semnificativ în propagarea comportamentelor responsabile din punct de vedere social şi economic. Împreună cu Guvernul României, Banca Naţională a României şi cu marile companii private din economie putem lua iniţiativele de care societatea are nevoie. Pe lângă măsurile de susţinere care vor fi implementate, Banca Transilvania se va plia pe planurile de susţinere ale altor bănci în cazul clienţilor comuni, acolo unde BT nu este banca principală, deoarece în acest mod poate fi susţinut un număr mai mare de firme româneşti. Banca Transilvania invită la cooperare în cadrul ecosistemului de business românesc în egală măsură băncile şi companiile. Este importantă inclusiv susţinerea reciprocă între companii pentru ca impasul generat de perioada actuală să fie depăşit cu impact cât mai mic posibil“, a declarat Ömer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania.
BCR, a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală, a arătat într-o primă fază că are soluţii concrete de reorganizare financiară a relaţiei cu banca, în funcţie de situaţia individuală, precum perioadă de graţie de trei luni la plata ratelor de credit, reducerea ratei la credit pe o perioadă limitată de timp şi extinderea perioadei de derulare a creditului, pentru a diminua suma lunară de plată, aceste soluţii putând să fie folosite de clienţi şi în contextul pandemiei de coronavirus. BCR a transmis că are pregătită deja o procedură specială pe care a mai utilizat-o într-un mod similar şi în perioada 2009-2015, când peste 200.000 de clienţi ai băncii au beneficiat de refinanţări, restructurări sau ajustări de costuri. În plus, această procedură permite gestionarea clienţilor de la distanţă, inclusiv cu semnarea de acte adiţionale, dacă aceştia nu se pot deplasa sau sunt blocaţi în anumite ţări sau zone. În cazul clienţilor persoane fizice de la Raiffeisen Bank care au credite în derulare, „majoritatea” au deja o clauză prevăzută în contract prin care pot să opteze pentru o pauză de până la 3 luni la plata ratelor. ING Bank a decis să amâne până la 2 luni ratele persoanelor fizice afectate tranzitoriu de coronavirus. Pentru IMM-uri şi microcompanii, banca prelungeşte liniile de credit cu 3 luni.
Banca Românească, controlată de EximBank, oferă clienţilor posibilitatea de a amâna plata ratelor la creditele datorate pe o perioadă de 2 luni. Iar CEC Bank, cea mai mare instituţie de creditare controlată de statul român, amână oficial pentru o lună plata ratelor la toate creditele acordate persoanelor fizice, pe fondul epidemiei de coronavirus care transmite şocuri în întreaga economie.
Băncile au solicitat BNR, în contextul crizei coronavirusului, modificarea reglementărilor pentru ca amânarea plăţii ratelor la creditele aflate în derulare să fie considerată excepţională şi să nu deterioreze profilul de risc al clienţilor şi aceste împrumuturi să nu intre la categoria creditelor cu probleme pentru care băncile trebuie să constituie provizioane, antrenând creşterea cerinţelor de capital. „Instituţiile bancare caută soluţiile tehnice individuale şi legale pentru a veni în întâmpinarea nevoilor clienţilor viabili, de la caz la caz, privind plata ratelor aferente creditelor aflate în derulare. Pentru a putea implementa o astfel de măsură în sprijinul clienţilor care se confruntă cu probleme de lichiditate generate de efectele pandemiei de COVID-19 este necesar ca, în urma analizei făcute cu reglementatorii şi auditorii, astfel de măsuri acordate de bănci în condiţii excepţionale să nu conducă la deteriorarea profilului de risc pentru clienţii şi expunerile respective, potrivit reglementărilor europene şi naţionale în ceea ce priveşte riscul de credit“, au anunţat Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR). ARB şi CPBR au dat asigurări că vor continua să propună măsuri suplimentare pentru a sprijini consumatorii, companiile şi economia locală, însă „cu menţiunea ca facilităţile ce ar putea fi acordate de bănci clienţilor care întâmpină dificultăţi financiare temporare, de la caz la caz în funcţie de situaţia individuală, să nu conducă la creşterea cerinţelor de capital şi a expunerilor neperformante“.
Ce măsuri au luat băncile din România în contextul pandemiei globale (până la 18.03.2020)
Banca Transilvania, cea mai mare bancă de pe piaţa românească, a anunţat un prim set de măsuri imediate pentru susţinerea IMM-urilor şi a companiilor care lucrează cu banca şi sunt afectate de actualul context al pandemiei de coronavirus. Măsurile sunt reducerea până la 100% a ratelor de credit ale firmelor pentru următoarele 6 luni, „acolo unde se justifică şi analizând impactul imediat şi pe termen mediu”. De asemenea, documentaţia în baza căreia se vor aplica facilităţile pentru clienţi este minimală, tocmai pentru a evita birocraţia şi deplasările, potrivit informaţiilor transmise de bancă. Banca Transilvania susţine că va coopera cu celelalte bănci, în interesul clienţilor creditaţi, acolo unde firmele au credite la mai multe instituţii financiare. Pe palierul persoanelor fizice, Banca Transilvania a decis să dea posibilitatea clienţilor afectaţi de criza coronavirus să amâne până la 3 rate pentru credite. Din punct de vedere operaţional, implementarea soluţiilor de amânare prevede prelungirea perioadei de creditare, fără niciun fel de costuri suplimentare, cu numărul de luni aferent. Excepţie este creditul Prima casă, unde amânarea înseamnă redistribuirea ratelor lunare amânate pe perioada rămasă de creditare, în contextul actual al legislaţiei. Banca a pregătit fluxuri de lucru care să elimine deplasarea clienţilor la bancă. Banca Transilvania a anunţat prelungirea perioadei de graţie pentru clienţii cu carduri de credit până în 25 mai. BT a început, de asemenea, preluarea solicitărilor de amânare la plata ratelor pentru clienţii cu credite imobiliare care au dificultăţi financiare cauzate de actualul context.
ING Bank, sucursala locală a grupului olandez cu acelaşi nume, a decis să amâne până la 2 luni plata ratelor la credite pentru clienţii persoane fizice cu credite de nevoi personale şi imobiliare care sunt afectaţi în mod tranzitoriu de pandemia de COVID-19 şi care solicită în mod direct măsuri de sprijin. Durata creditului va fi extinsă în concordanţă, pentru a păstra acelaşi nivel pentru ratele lunare. Pe de altă parte, pentru clienţii persoane fizice care resimt un impact direct şi de durată prin circumstanţe ca pierderea locului de muncă sau probleme grave de sănătate, ING Bank susţine că va încerca să găsească pentru fiecare caz în parte soluţia potrivita reeşalonării creditului. Pentru IMM-uri şi microcompanii, care se preocupă de două ori mai mult în aceste zile – şi pentru familia lor, şi pentru afacerea lor – ING va înlesni aprobarea reînnoirii pe 3 luni a facilităţilor de finanţare a capitalului circulant, fără a fi nevoie ca ei să se prezinte la bancă. Măsura se aplică clienţilor cu scadenţă la facilităţile de credit în următoarele 3 luni şi care nu se află deja într-un proces de remediere sau de restructurare a creditelor existente. „În cazul unei afectări semnificative a businessului în contextul pandemiei COVID-19, în care măsura de mai sus nu este suficient de acoperitoare, rugăm clienţii aflaţi într-o astfel de situaţie să ne contacteze, pentru a identifica cele mai potrivite soluţii.” De asemenea, referitor la informarea trimisă către IMM-uri în data de 11.03.2020, privind modificarea comisioanelor percepute comercianţilor pentru încasările la POS de la 1 aprilie 2020, ING a transmis că a decis amânarea cu 3 luni a implementării acestei măsuri, dat fiind contextul COVID-19. „Dorim să subliniem faptul că acest comision nu afectează în niciun fel comisioanele plătite de persoanele fizice.”
BCR, a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală, are soluţii concrete de reorganizare financiară a relaţiei cu banca, în funcţie de situaţia individuală, precum perioadă de graţie de trei luni la plata ratelor de credit, ·reducerea ratei la credit pe o perioadă limitată de timp şi extinderea perioadei de derulare a creditului, pentru a diminua suma lunară de plată, aceste soluţii putând să fie folosite de clienţi şi în contextul pandemiei de coronavirus.
BCR are pregătită deja o procedură specială pe care a mai utilizat-o într-un mod similar şi în perioada 2009-2015, când peste 200.000 de clienţi ai băncii au beneficiat de refinanţări, restructurări sau ajustări de costuri. În plus, această procedură permite gestionarea clienţilor de la distanţă, inclusiv cu semnarea de acte adiţionale, dacă aceştia nu se pot deplasa sau sunt blocaţi în anumite ţări sau zone. În cazul întreprinderilor mici şi mijlocii, în linie cu autorităţile de reglementare, BCR va prelungi facilităţile de creditare pentru capital de lucru care au scadenţă până la sfârşitul lunii iunie, astfel încât să le ajute să îşi desfăşoare activitatea normal în această perioadă dificilă.
BRD-SocGen a treia cea mai mare bancă de pe piaţa românească, a anunţat măsurile luate pentru susţinerea clienţilor săi în contextul crizei coronavirus care constau în amânarea plăţii a trei rate pentru clienţii persoane fizice şi prelungirea cu 3 luni a duratei facilităţilor pentru micro-întreprinderi. BRD oferă pentru clienţii persoane fizice ale căror venituri sunt afectate temporar de efectele pandemiei de Covid-19, proceduri de amânare la plată pentru 1-3 rate, în concordanţă cu nevoile lor.
Pentru micro-companii (companii cu cifra de afaceri sub 1 mil. euro) şi clienţii persoane fizice autorizate (PFA) care sunt afectaţi temporar de efectele pandemiei de Covid-19, BRD a pregătit măsuri de sprijin care susţin continuarea fără întreruperi a activităţii, aplicate la cerere, în funcţie de situaţia individuală a acestora. Astfel, BRD prelungeşte cu 3 luni facilităţile de credit pe termen scurt care expiră în următoarele 3 luni şi amână ratele împrumuturilor pe termen mediu şi lung, pentru o perioadă de până la 3 luni.
Raiffeisen Bank
În cazul clienţilor persoane fizice de la Raiffeisen Bank care au credite în derulare, „majoritatea” au deja o clauză prevăzută în contract prin care pot să opteze pentru o pauză de până la 3 luni la plata ratelor.
În acelaşi timp, pentru clienţii care nu au o astfel de opţiune, dar au dificultăţi temporare la plata ratelor, banca va găsi soluţii individualizate. Raiffeisen roagă clienţii să utilizeze aplicaţiile de mobile şi online banking şi să nu meargă în agenţii decât dacă este strict necesar. În ceea ce priveşte corporate şi IMM, Raiffeisen discută de la caz la caz cu clienţii pentru a înţelege situaţia lor şi a stabili soluţii, „cu prioritate pentru companiile din industrie cel mai afectate pe termen scurt”. Pentru clienţii persoane juridice, banca a eliminat comisioanele pentru plăţile la POS-uri până la 30 aprilie 2020.
Banca Românească
Clienţii persoane fizice de la Banca Românească pot beneficia de suspendarea temporară, de până la 2 luni, a plăţii ratelor datorate. Astfel, pentru credite ipotecare, consum cu ipotecă, sau nevoi personale, pe baza solicitărilor clienţilor făcute prin call center, plata ratelor poate fi amânată pentru una sau două luni. Acest lucru înseamnă că ratele nu vor deveni scadente în perioada solicitată. Măsurile sunt luate în contextul eforturilor depuse de întreaga comunitate din România şi de autorităţi pentru prevenirea infecţiei cu coronavirus şi are în vedere limitarea deplasărilor clienţilor Băncii Româneşti în sucursale. Această facilitate este acordată tuturor clienţilor persoane fizice, indiferent de situaţia lor, nu doar celor aflaţi în autoizolare la domiciliu sau în carantină, susţine Banca Românească. Pentru clienţii care deţin unul dintre produsele Card de credit MasterCard Standard sau Card de credit MasterCard Gold, Banca Românească extinde automat, până pe 15 mai 2020, perioada de graţie. Facilitatea este acordată tuturor clienţilor persoane fizice, indiferent de situaţia lor, nu doar celor aflaţi în autoizolare la domiciliu sau în carantină“, transmit reprezentanţii băncii.
CEC Bank, cea mai mare instituţie de creditare controlată de statul român, amână oficial pentru o lună plata ratelor la toate creditele acordate persoanelor fizice, pe fondul epidemiei de coronavirus care transmite şocuri în întreaga economie. Amânarea ar consta în faptul că sumele pe care nu le poţi achita luna aceasta trebuie plătite luna următoare, odată cu rata obişnuită, potrivit unor surse. Măsura se aplică automat tuturor clienţilor care nu dispun în conturile deschise la bancă, la data scadenţei, de sumele aferente plăţii ratelor la credite şi limite de credit prin carduri, fără a fi necesare demersuri suplimentare şi este valabilă pentru toate creditele pentru locuinţe, pentru consum sau pentru limite de credit prin carduri. În acelaşi timp, banca sfătuieşte clienţii care au acces la soluţii de plăţi la distanţă (internet banking sau/şi mobile banking), să îşi ramburseze ratele chiar şi în această perioadă, având în vedere că la următoarea scadenţă vor avea o presiune mai mare asupra bugetului, având de rambursat şi rata amânată, şi rata scadentă din luna respectivă. -
Banca Centrală Europeană vrea să relaxeze temporar regulile stricte contabile impuse băncilor prin IFRS 9
Banca Centrală Europeană se pregăteşte să ofere o mână de ajutor sistemului bancar din regiune în lupta cu criza COVID-19, permiţând băncilor să nu aplice momentan noile reguli contabile impuse de legislaţia IFRS 9, întrucât acestea au avertizat că ar amplifica impactul economic negativ al pandemiei, potrivit FT.
Decizia ar urma să amâne sau să anuleze impactul noilor standarde internaţionale de raportare financiară IFRS 9, după o decizie similară aplicată de Banca Angliei vineri.
Mutarea arată că decidenţii politici răspund campaniei de lobby a băncilor, care au susţinut că noile reguli contabile ar genera pierderi şi mai mari în activele lor, întrucât anumite companii şi anumiţi consumatori nu îşi pot plăti datoriile temporar.
Băncile din Europa şi din Marea Britanie au cerut supraveghetorilor să amâne IFRS 9, care obligă băncile să formeze provizioane pentru a acoperi creditele debitorilor aflaţi în situaţii de dificultate, înainte ca acesta să intre în incapacitate de plată.
Într-o declaraţie lansată vineri, Banca Angliei a spus că înclină să „treacă cu vederea” o creştere temporară a pierderilor în bilanţul băncilor.
-
Maşinăria băncilor centrale pusă la lucru: Pieţele bursiere din Europa cresc accelerat vineri, din Londra şi până la Madrid
Bursele europene cresc accelerat vineri dimineaţă, întrucât măsurile luate de băncile centrale pentru a răspunde crizei coronavirus calmează pieţele după vânzările agresive din ultimele două săptămâni.
Pieţele din Europa se îndreaptă spre a doua zi de creşter, întrucât indicel pan-european Stoxx 600 înregistra vineri la ora 10.30 (ora României) o creştere de 4,9%.
În ceea ce priveşte bursele de pe continent, indicele german DAX creştea la Frankfurt cu 6,8%, în timp ce indicele francez CAC 40 înregistra o creştere de 6%. În Spania, indicele bursier IBEX 35 înregistra un plus de 4,8%.
La Londra, îndicele FTSE 100 creştea cu 4,5%, vineri dimineaţă.
Pieţele din Asia au înregistrat creşteri uşoare în ultima şedinţă, în timp ce contractele futures (n.r: are indică poziţiile pe care le vor cumpăra investitorii) pe bursa americană indicau o creştere de 2,5% a indicelui S&P 500.
Banca Centrală Europeană, FED, Banca Angliei şi alte bănci centrale din Europa şi din lume au anunţat pachete de stimuli care implică achiziţii de titluri de stat de sute de miliarde de euro, linii de swap-uri şi reduceri masive de dobânzi.
Bursa europeană a înregistrat săptămâna trecută cea mai slabă şedinţă din istorie, după scăderi abrupte, în timp ce bursa americană a înregistrat săptămâna aceasta cea mai proastă şedinţă din ultimii 33 de ani.
-
CONAF: Cerem Guvernului acces gratuit la apă, energie electrică şi gaze pentru şi băncilor încetarea plăţii ratelor pentru minim 90 de zile
Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), care reprezintă 2 federaţii patronale, 6 patronate şi 4 asociaţii naţionale, a lansat o serie de propuneri către Guvern, bănci, ANAF, instituţiile statului şi Casa Naţională de Sănătate, care ar putea acorda populaţiei şi mediului de afaceri un ajutor în faţa crizei coronavirusului.
Printre măsurile propuse Guvernului, CONAF notează „susţinerea furnizării de apă, energie electrică, gaze şi combustibili pe toată perioada până la eradicarea pandemiei, cu o marjă de extindere de 3 luni, în mod gratuit, pentru a stimula revenirea imediată a populaţiei şi agenţilor economici din pierderile suferite în perioada de inactivitate economică”.
Mai jos, propunerile formulate redate integral:
COLABORAREA CU GUVERNUL:
- Susţinerea furnizării de apă, energie electrică, gaze şi combustibili pe toată perioada până la eradicarea pandemiei, cu o marjă de extindere de 3 luni, în mod GRATUIT, pentru a stimula revenirea imediată a populaţei şi agenţilor economici din pierderile suferite în perioada de inactivitate economică.
- CONAF propune scutirea de la plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor agenţilor economici care plătesc, conform legii 75% din salariul angajatului pe toată perioada cât acesta din urmă nu îşi desfăşoară activitatea.
- Acordarea de linii de credit de la stat pe termen de 1 an cu dobandă “0 “ sau cel mult 50 % din ROBOR, pentru IMM-uri şi pentru celelalte entităţi ce au până la 50 de angajaţi (PFA, IF, II, AF, asociaţii, fundaţii) pentru a stimula revenirea rapidă a activitaţii.
- Accesarea de rezervă pentru alimente de bază şi asigurarea publică de către Preşedintele României că toţi locuitorii ţării vor avea acces la ele.
COLABORAREA MEDIULUI DE AFACERI CU MEDIUL BANCAR
- Propunem încetarea plăţii ratelor la creditele acordate persoanelor fizice şi juridice pe o perioadă de minim 90 zile şi reeşalonarea acestora pe o perioadă de 6-12 luni, cu menţinerea sau reducerea dobânzilor actuale.
- Perioada de graţie de minim 90 luni pentru rambursarea creditelor de investiţii, cu menţinerea sau reducerea dobânzilor actuale.
- Acordarea de garanţii guvernamentale companiilor pentru a contracta finanţări bancare pentru susţinerea activităţii curente.
- CEC şi EXIMBANK să aibă programe de finanţare pentru agenţii economici.
COLABORAREA CU INSTITUŢIILE STATULUI:
Inspectoratul Teritorial de Muncă a anunţat închiderea activităţii, iar înregistrarea firmelor se poate face doar la ghişeu întrucât parola de obţinere a depunerii on-line se ia tot de la ghişeu, ca urmare trebuie să se aibă în vedere următoarele măsuri imediate:
- Prelungirea termenelor de înregistrare a contractelor de muncă încheiate în această perioadă 11.03-31.03.2020, cu posibilitatea luării în calcul a extinderii perioadei până la 31.05.2020 sau la o dată ulterioară.
- Comunicarea unor adrese de e-mail oficiale unde să se poată trimite documentele necesare înregistrării contractelor, iar data înregistrării să fie dată trimiterii pe acele adrese de e-mail comunicate oficial de către ITM, cu confirmarea primirii acestora şi transmiterea parolei REVISAL tot pe e-mail.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală-ANAF:
Depunerea unor declaraţii, adrese pentru soluţionarea diverselor probleme la ghişeu.
- Comunicarea unor adrese de e-mail oficiale unde să se poată trimite documentele, iar data înregistrării să fie dată trimiterii pe acele adrese de e-mail comunicate oficial de către fiecare Agenţie Judeţeană de Administrare Fiscală, cu confirmarea primirii acestora.
- Eşalonarea datoriilor fiscale pe o perioadă de 120 de zile de la termenul de plată (25.03.2020), fără a fi calculate doânzi şi penalităţi pentru această perioadă (de luat în considerare posibilitatea de prelungire dacă situaţia economică se agravează).
- Prelungirea perioadei de emitere a executărilor silite (popriri pe conturi)- 60 zile.
- Rambursarea datoriilor către agenţii economici: rambursări de TVA, recuperări de impozite.
- Compensarea între sumele de rambursat de la bugetul de stat şi obligaţiile fiscale scadente ale contribuabililor, fără calcularea de penalităţi în sarcina acestora dacă compensarea nu s-a realizat la timp de către stat.
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate:
- Prelungirea termenelor de înregistrare a cererilor de recuperare a concediilor medicale ale angajaţilor societăţilor comerciale.
- Rambursarea de urgenţă a concediilor medicale plătite de către agenţii economici.
„Este momentul ca toţi actorii economici să îşi dea mâna şi împreună cu autorităţile să contribuie la lupta împotriva coronavirusului şi la relansarea economică viitoare. Spitalele private, clinicile trebuie să fie în alertă maximă şi împreună cu spitalele de stat şi cu autorităţile în domeniu să lucreze conjugat pentru salvarea de vieţi omeneşti”, a notat CONAF.
-
BNR va asigura stabilitatea cursului valutar, dobânzile la lei nu vor creşte, va da lichiditate cât este nevoie, dar băncile trebuie să amâne, să reeşaloneze creditele, astfel încât să scadă ratele de plată pentru firme şi persoane fizice nu pe 2-3 luni, ci pe 5-10 ani, să-şi susţină clienţii, pentru că altfel vor pierde cu toţii
Din cauza coronavirusului, toată lumea este în criză – atenţie!, mult mai puternică decât acum 10 ani.
Statele puternice – SUA, China, Germania, Japonia, Franţa, Elveţia, Italia, Austria etc. au anunţat că pun la bătaie zeci, sute şi se va ajunge la mii de miliarde de dolari sau euro pentru susţinerea propriilor economii, a companiilor, dar şi a băncilor.
În joc nu sunt numai companiile aviatice, hoteliere, de turism, restaurantele sau cafenelele, mallurile, cinematografele, ci toată lumea.
De luni, 16 martie, România intră în Situaţie de Urgenţă, un eveniment fără precedent în timp de pace.
Guvernul Orban, acum cu drepturi depline, poate lua orice măsură economică, fiscală sau bugetară. BNR este la masa discuţiilor, la fel ca şi băncile şi marile companii.
În joc este situaţia întregii economii, 600.000 de companii, 5 milioane de angajaţi, 5 milioane de pensionari şi în final 19 milioane de români (şi cei 5 milioane de români care lucrează în afară au familii, case şi chiar businessuri în România).
Dacă firmele nu produc, dacă oamenii nu au ce şi unde să lucreze, statul nu va avea din ce să trăiască, de unde să ia taxe şi impozite,şi să-i plătească pe cei pe care îi are pe lista de plată.
Nici nu se va mai pune problema a 3% din PIB sau orice alt procent de deficit bugetar, ci problema va fi a asigurării finanţării bugetului şi a lichidităţii în economie, în sistemul bancar şi apoi la nivelul companiilor, pentru ca în final să poată să fie plătite pensii şi salarii, nu numai la cei de la stat.
Florin Cîţu, ministrul Finanţelor, spune că are nevoie de încă 1% din PIB, adică peste 2 miliarde de euro. Mă tem că România va avea nevoie de cel puţin 10% din PIB, adică peste 20 de miliarde de euro pentru a traversa această criză.
Cât mai repede, Guvernul trebuie să discute cu Comisia Europeană, FMI şi Banca Mondială, pentru a putea primi sprijin, inclusiv financiar, şi a nu ajunge în situaţia în care să depindă de pieţe pentru a se împrumuta, având în vedere că necesarul de finanţare al statului va creşte exponenţial.
BNR va asigura o stabilitate a cursului leu/euro, un ban în plus sau în minus nu se pune, pentru că are o poziţie valutară mult mai stabilă decât acum zece ani (rezerva valutară este mult mai mare, plus 10 miliarde de euro), băncile sunt mult mai bine capitalizate, nu mai sunt expuse pe valută (aproape 70% din credite sunt în lei şi numai 30% în euro – acum 10 ani era invers) şi nu mai depind de resursele externe (economiile interne atrase de la populaţie şi companii sunt mai mari decât creditele acordate cu 30%).
Având în vedere că două treimi din împrumuturi sunt în lei, iar BNR controlează politica monetară, dobânzile la lei nu vor creşte. Mai ales că inflaţia va scădea.
BNR va asigura lichiditate băncilor cât vor cere şi cât este nevoie, pentru a nu exista probleme în sistemul de plăţi sau situaţii de criză ca acum 10 ani, când nu mai erau lei în piaţă.
Guvernul va acorda garanţii pentru companii, mai ales că la la nivelul Uniunii Europene vor intra fonduri de stabilitate.
Până Guvernul, Uniunea Europeană se vor înţelege la nivelul măsurilor de urgenţă, băncile din România trebuie să acţioneze primele şi rapid pentru a stopa orice fel de criză şi a pune o presiune în plus pe umerii clienţilor, care şi aşa nu înţeleg ce se întâmplă şi cum se poate schimba totul într-o săptămână.
Băncile trebuie să amâne plata creditelor cât va ţine starea de urgenţă, mai ales că oamenilor le va fi frică să se deplaseze la bancă (spre exemplu, 90% din clienţii CEC, care are cea mai extinsă reţea de retail, interacţionează direct cu banca).
Băncile trebuie să reeşaloneze imediat toate creditele pentru companii şi persoane fizice pe o perioadă 5-10 ani, dacă nu chiar mai mult, în funcţie de evoluţia economiei şi a afacerilor.
Prin reeşalonare, ratele lunare trebuie să scadă, cel puţin în primul an, cu mai mult de 50%, dacă nu chiar mai mult.
Sute de mii de angajaţi sunt trimişi acasă, magazinele se închid, iar salariile scad cu cel puţin 25% din această săptămână.
Spre exemplu, grupul Mobexpert a anunţat închiderea tuturor magazinelor pe o perioadă nedeterminată, angajaţii urmând să fie plătiţi cu 75% din salariul brut.
La un calcul sumar, 25% reprezenta o rată bancară.
Pentru cei care vor fi daţi afară (în criza de acum 10 ani, 600.000 de angajaţi au plecat peste noapte) băncile trebuie să găsească soluţii, cu o plată la minim şi reeşalonare a împrumuturilor pe o perioadă mult mai lungă de timp.
Băncile trebuie să-şi susţină clienţii, companiile, în toată această perioadă de “carantină”, pentru că dacă nu-i susţin, vor cădea împreună.
Cu experienţa crizei precedente, patronii, antreprenorii, oamenii de afaceri îşi vor declara imediat insolvenţa şi chiar falimentul şi apoi se vor lupta ani de zile cu băncile prin tribunale pentru active.
Ce să facă hotelurile, dezvoltatorii imobiliari, lanţurile de restaurante, proprietarii de malluri dacă se închide tot, dacă vor intra în vigoare restricţii de circulaţie?
Ce să facă transportatorii dacă nu mai pot lua comenzi ?
Ce să facă hotelierii dacă turismul a dispărut peste noapte?
Nu toată lumea lucrează în supermarketuri sau au business de livrare de produse în magazine, unde vânzile duduie ca de Crăciun.
În restaurante, cafenele, malluri, în magazine traficul s-a prăbuşit, iar vânzările au căzut cu 90%.
Băncile trebuie să aibă grijă cum gestionează piaţa imobiliară şi reeşalonarea creditelor ipotecare prin reducerea substanţială a ratelor pentru că altfel se vor trezi ca în criza precedentă, cu prăbuşirea preţului apartamentelor cu 50% sau a terenurilor cu 90%, şi în final vor fi nevoite să facă provozioane, care vor fi mult mai mari decât dacă ar acorda acum extinderea scadenţelor şi reducerea ratelor.
Bancherii pot spune că, dacă dau aceste reeşalonări, li se va schimba poziţia de lichiditate, având în vedere că resursele atrase prin depozite sunt pe termen scurt, iar creditele acordate sunt pe termen lung.
Această situaţie va fi rezolvată de Banca Naţională prin asigurarea de lichiditate, atât cât va fi nevoie.
Băncile sunt pline de titluri de stat, 20% din bilanţul lor se bazează pe aceste instrumente, care pot fi puse imediat garanţie la BNR pentru lichiditate.
Dacă nu vor face aceste lucruri acum şi se vor împotmoli în chestiuni birocratice, băncile se vor trezi că nu vor putea să gestioneze crizele de lichiditate şi financiare care vor apărea la nivelul companiilor şi a persoanelor fizice.
Nu toţi salariaţii vor beneficia de o plată de 75% din salariul de bază dacă stau acasă, nu toate companiile au puterea financiară a Mobexpertului.
Gândiţi-vă că primele 1.000 de companii din România controlează 47% din business, iar restul de 599.000 se bat pentru restul de venituri.
Bineînţeles că nu numai băncile trebuie să reeşaloneze creditele, ci şi furnizorii (din păcate volumul creditelor furnizor este de trei ori mai mare decât volumul creditelor bancare, ceea ce reprezintă principala problemă a economiei în acest moment), pentru că nu au altă soluţie. Închiderea liniilor comerciale şi de finanţare afectează pe toată lumea.
România nu are economia Germaniei, unde guvernul a anunţat un plan de susţinere de 500 de miliarde de euro, şi ăsta-i doar începutul.
Guvernul, BNR, băncile şi marile companii, adică cei care au lichidităţi şi resurse financiare trebuie să susţină pe toată lumea, pentru că România nu are o altă economie.
În criza precedentă au fost peste 100.000 de insolvenţe, sute de mii de locuri de muncă au dispărut, antreprenorii au albit şi acum nu mai au niciun fel de energie să se lupte cu o nouă criză, băncile s-au trezit cu clienţi furioşi, iar bugetul public s-a umplut de datorii.
Lumea, inclusiv România, se va confrunta cu o criză mult mai mare şi cu efecte mult mai rapide.
-
Banca centrală din Emiratele Arabe Unite anunţă un stimul economic de 27,2 miliarde dolari pentru a ajuta clienţii corporate şi băncile comerciale în faţa coronavirusului
Banca centrală din Emiratele Arabe Unite au lansat un stimul economic de 27,2 miliarde dolari pentru a ajuta clienţii corporate şi băncile comerciale afectate de epidemia de coronavirus.
Schema anunţată de banca central presupune împrumuturi cu dobândă zero pentru băncile care operază pe teritoriul Emiratelor Arabe Unite, în valoare totală de circa 13,6 miliarde dolari, şi încă 13,6 miliarde dolari pentru a le permite băncilor să intre în capitalurile proprii, a anunţat agenţia de presă a statului, sâmbătă.
Banca centrală susţine că vrea să ofere o relaxare temporară pe dobânda principală şi pe facilitate de credit pentru împrumuturile mari acordate companiilor din sectorul privat şi clienţilor de retail pentru următoarele şase luni.
Oficialii băncii au cerut creditorilor din piaţă să trateze cu corectitudine clienţii, întrucât le permite să îşi reducă provizioanele pe care ei le fac atunci când creditează IMM-uri.
Mai mult, banca centrală a relaxat restriţiile referitoare la creditarea în sectorul imobiliar.