BusinessMagazin

Tag: bacterii

  • România, ţara tuturor bacteriilor. Cum ajuns să avem bebeluşi internaţi în spitale din cauza unor infecţii

    Un copil de aproape un an a murit şi alţi nouă, cei mai mulţi din judeţul Argeş, sunt internaţi la Spitalul Marie Curie din Capitală, după ce au contactat o infecţie digestivă gravă, potrivit Mediafax. Managerul Spitalului Marie Curie, Dan Buzatu, a declarat miercuri că cei 9 copii internaţi, cu vârste între şapte luni şi doi ani, suferă de sindrom hemofilic uremic, ceea ce înseamnă că afecţiunea duce la blocarea rinichilor, motiv pentru care copiii au fost supuşi dializei. Unul dintre copii, de 11 luni, a murit pe 4 februarie în urma complicaţiilor. El a fost adus de la Spitalul de Pediatrie din Piteşti în 3 februarie cu o stare generală gravă.

    Medicii au stabilit că bebeluşii au contactat bacteria Escherichia Coli după ce au mâncat fructe şi legume nespălate sau au primit lapte insuficient preparat. Cele mai multe cazuri sunt din Argeş. O astfel de afecţiune debutează cu diaree, pacientul intră în insuficienţă renală şi trebuie dializat până când iese din criză, potrivit romaniatv.net.

    Joi, Ministerul Sănătăţii a anunţat  că în cazul a cinci din cei 15 copii transportaţi din Argeş analizele au confirmat infecţia cu rotavirus. Totodată, ministerul a decis sancţionarea managerului şi a asistentei şefe a clinicii din Piteşti pentru nerespectarea condiţiilor de spitalizare. Direcţia de Sănătate Publică Argeş a anunţat că, începând de miercuri, de a ora 18.30 şi până joi la ora 8.00, au fost preluate, în urma apelului la 112, 13 cazuri de sindrom hemolotic uremic.

    “E un tip de bacterie extrem de agresiv pentru ca atacă peretele vascular al organelor importante începând cu rinichii. E un tip de septicemie foarte gravă”, a declarat, joi, dr. Mihaela Bălgrădean, directorul Clinicii de Pediatrie de la Spitalul “Marie Curie”.

    Totodată, conducerea spitalului a anunţat că bebeluşii nu s–au îmbolnăvit în spitale. “E exclus ca bacteria să fie luată din spital, pentru că unii dintre cei aduşi la Bucureşti nici nu au fost internaţi la Piteşti”, a mai declarat dr. Mihaela Bălgrădean. “Să ştiţi că 20 de zile de dializă continuă înseamnă o afectare renală în perspectivă. Pot ajunge la boală cronică de rinichi şi la o dializă cronică”, a explicat Mihaela Bălgrădean, şeful Secţiei de Nefrologie de la Spitalul “Marie Curie”, pentru ProTV.

    În alt judeţ, aproape 27.000 de oameni trebuie să îşi cumpere apa de băut încă patru luni de acum înainte, după ce autorităţile au descoperit că primeau apă potabilă dintr-un lac de acumulare din Dâmboviţa care a fost infectat cu o bacterie periculoasă. Localnicii nu pot folosi apa de la robinet pentru băut şi gătit şi stau la rând la cisternele trimise de compania de apă din judeţ. Consiliul Judeţean şi Prefectura spun că singura soluţie este construirea unei noi aducţiuni de apă, lucrare care ar dura peste patru luni şi ar costa peste 3 milioane de lei, scriu cei de la Digi24.

    Ultimele teste făcute pe problele de apă prelevate de DSP Dâmboviţa ar arăta că bacteria identificată în apa de la Pucioasa a fost distrusă în urma tratamentului, dar apa nu poate fi consumată din cauza concentraţiei mari de clor pe care o conţine. Daca tratamentul cu clor s-ar opri, bacteria ar reapărea din nou.

    Un alt scandal care a ţinut prima pagină a ziarelor a fost cel legat de victimele din Colectiv; mai mulţi doctori, atât din România cât şi din străinătate, au afirmat că mulţi dintre pacienţi ar fi avut şanse mai mari să scape dacă nu ar fi fost infectaţi cu bacterii din spitalele în care erau trataţi.

    Klebsiella pneumoniae şi acinetobacter, două bacterii care sunt extrem de rezistente la tratamentul medicamentos şi sunt foarte dificil de tratat, au provocat infecţiile cu care au ajuns în Belgia cei opt pacienţi răniţi în Colectiv ce au fost transferaţi la Spitalul Militar din Bruxelles, potrivit celor de la România Liberă. „Unul dintre lucrurile pe care le-am constatat în momentul în care pacienţii (din Colectiv n.noastră) au sosit şi în zilele care au urmat este acela că aceştia erau purtătorii unor bacterii rezistente”, a spus Serge Jenesse, coordonatorul Centrului de Arsuri de la Spitalul Militar din Bruxelles.

    Irina Codiţă, şefa Departamentului de Microbiologie şi Sănătate Publică din cadrul Institutului Cantacuzino, a declarat pentru PressOne că bacteriile din spitale sunt mai rezistente la antibiotice, datorită faptului că pacienţii sunt trataţi intensivi cu medicamente deosebit de puternice. Astfel, modificările prin care devin rezistente pot surveni prin mutaţiile unor gene sau prin transfer de gene între bacteriile care circulă în anumite “nişe ecologice”.

    “Sunt două cauze mari care conduc la persistenţa bacteriilor rezistente în spital. Prima cauză este administrarea antibioticelor. Antibioticele trebuie utilizate raţional. Există nişte reguli de administrare şi din punct de vedere al tipului de antibiotic, şi al duratei, şi al dozelor.

    România, din păcate, se află printre ţările cu consum de antibiotice dintre cele mai mari. Oricum, în toată Europa, consumul de antibiotice este mult mai mare în fermele de animale decât la oameni. De aceea, la nivel european au fost introduse reguli care interzic utilizarea antibioticelor critice, adică cele utile şi în terapia infecţiilor umane.

    A doua cauză majoră este lipsa de eficienţă cu care se limitează trecerea unor bacterii de la un pacient la altul sau posibilităţile de schimb genetic între bacterii. Asta ţine de condiţiile de spitalizare, de regulile care se aplică pentru prevenirea infecţiilor”, a declarat Codiţă pentru PressOne în luna decembrie.

    Un studiu-pilot făcut în secţia de terapie intensivă din Spitalul Judeţean Buzău arată care sunt cele mai frecvente şi grave infecţii ce pot fi luate din unităţi medicale. Puţinele date despre infecţiile spitaliceşti furnizate de unităţile medicale de la noi arată ca infecţiile cu E-coli, o bacterie intestinală, Klebssiella, microorganism care afectează mai ales pacientii operaţi, şi stafilococul auriu, ce poate ajunge oriunde în corp provocand septicemie, sunt printre cele mai frecvente, potrivit site-ului Costintanasescu.ro.

  • Specii noi de bacterii cu proprietăţi depoluante, izolate de cercetători din Miercurea Ciuc

    Máthé István, conferenţiar doctor la Departamentul de Bioinginerie – Facultatea de Ştiinţe Econmice, Socio-Umane şi Inginereşti de la Universitatea Sapienţia – filiala din Miercurea Ciuc, a declarat presei, vineri, că cercetările au început în urmă cu doi ani.

    ”Obiectivele principale ale cercetărilor au fost cultivarea şi izolarea de noi tulpini bacteriene, selectarea, identificarea şi descrierea noilor specii care ar putea prezenta proprietăţi metabolice, cum ar fi biodegradarea unor poluanţi. Până în prezent, doar unu la sută dintre bacteriile de pe glob, reprezentând 9.000 de specii, au putut fi cultivate în condiţii de laborator (in vitro), restul de 99 la sută fiind bacterii necunoscute din punct de vedere ştiinţific”, a spus Máthé István.

    Conferenţiarul a explicat că s-au făcut măsurători pe teren, în medii acvatice naturale – în Tinovul Mohoş şi la Lacul Sânt Ana – şi în medii poluate, cum ar fi apele care provin din procese tehnologice. Datele fizico-chimice astfel obţinute, între care pH-ul, conţinutul de materii organice sau conţinutul de săruri ale mediilor studiate, au fost folosite la realizarea unor soluţii nutritive care să permită cultivarea bacteriilor şi înmulţirea lor în laborator.

    El a precizat că, în acest scop, au fost utilizate ”în premieră în România, capcanele microbiologice”, o metodă modernă de cultivare ”in situ” a microorganismelor.

    ”Capcanele microbiologice au fost confecţionate din spumă poliuretanică, tăiată în formă de cuburi. Acestea au fost îmbibate cu mediile de cultură speciale (în soluţiile nutritive care permit cultivarea şi înmulţirea bacteriilor – n.r.) şi aşezate, apoi, în mediile acvatice (lacuri, tinoave şi ape uzate – n.r.). Acolo au fost ţinute câteva săptămâni, timp în care microorganismele s-au înmulţit în capcane, putând fi transportate în laborator, unde au fost izolate”, a explicat Máthé István.

    Tulpinile bacteriene izolate au fost identificate pe baza ADN-ului şi studiate.

    Cercetătorii au făcut, de asemenea, studii de biologie moleculară independente de cultivare, numite ”studii metagenomice”, prin care s-a evidenţiat că numărul speciilor de bacterii din habitatele studiate este mult mai mare decât al celor izolate în laborator până în prezent.

    ”Am reuşit să izolăm mai multe specii de bacterii noi pentru ştiinţă, circa 20, din care cel puţin cinci reprezintă şi genuri noi, necunoscute până acum. Procentul de până la şapte la sută din numărul total de bacterii identificate pe baza studiilor metagenomice, pe care noi am reuşit să îl izolăm cu succes, este mare, în comparaţie cu alte studii internaţionale de până acum. Este o premieră mondială”, a afirmat microbiologul.

    Multe dintre bacteriile pe care specialiştii de la Universitatea din Miercurea Ciuc au reuşit să le izoleze din ape uzate, au capacitatea de a biodegrada fenolul şi compuşii fenolici, poluanţi toxici care pot provoca mutaţii genetice, chiar ereditare, şi tumori canceroase.

    Profesorul universitar chimist Alexandru Szép a explicat că astfel de poluanţi sunt prezenţi în apele uzate provenite din industria chimică organică, din gudroanele de la distilarea uscată a cărbunelui, a lemnului, din industria farmaceutică şi cea a adezivilor şi maselor plastice.

    Potrivit acestuia, bacteriile identificate cu proprietăţi depoluante ”se hrănesc” cu fenol şi compuşi fenolici, pe care îi utilizează ca sursă de carbon necesară dezvoltării lor, curăţând, astfel, mediul de substanţele toxice.

    ”Rezultatul ştiinţific cel mai important al acestor cercetări este că s-a diversificat grupa de microorganisme capabile să consume fenolul şi compuşii săi ca sursă de carbon”, a declarat Alexandru Szép.

    De asemenea, Máthé István a mai spus că potenţialul bacteriilor izolate de a degrada fenolul şi compuşii acestuia a fost testat, aşadar depoluarea cu microorganisme ar putea deveni ”alternativa mult mai prietenoasă” cu mediul înconjurător la metodele chimice de epurare a apelor uzate aplicate în prezent, dar şi a solurilor poluate cu fenoli şi compuşi fenolici.

    ”O parte dintre speciile noi izolate au fost depuse în colecţii internaţionale de microorganism şi sunt accesibile tuturor cercetătorilor interesaţi. Din ele se pot face preparate microbiene care, odată introduse în staţiile de epurare a apelor, fac ca depoluarea să fie mai eficientă şi mai rapidă. Am reuşit să izolăm peste 200 de tulpini bacteriene. Multe dintre acestea sunt bacterii necunoscute, cu un poţential ridicat de a fi aplicate în diferite procese biotehnologice. Este un pas important înainte în evoluţia ştiinţifică”, a declarat şi Felföldi Tamás, care a condus proiectul de cercetare, denumit ”Izolarea de noi tulpini bacteriene cu potenţiale aplicaţii în bioremediere şi în biotehnologie”.

    Proiectul a fost finanţat de Uniunea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, instituţie aflată în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

    Valoarea totală a proiectului condus Felföldi Tamás, cercetător la Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc şi lector la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta, este de aproximativ 800.000 de lei.

    Rezultatele studiilor au fost prezentate în cadrul unei conferinţe internaţionale care s-a desfăşurat la Universitatea Sapientia, catedra de Bioinginerie din Miercurea Ciuc. Rezultatele preliminarii au fost publicate în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate şi prezentate la conferinţe internaţionale de profil.

    În proiect au fost implicaţi şi studenţi ai universităţii, ale căror lucrări comunicate la diferite manifestări ştiinţifice studenţeşti din ţară şi din străinătate au fost premiate.

    Cercetătorii de la Sapientia susţin că mai mulţi specialişti din Italia, Coreea de Sud şi din Ungaria şi-au manifestat interesul pentru rezultatele acestui studiu.

  • Omul modificat genetic ar putea deveni realitate în următorii doi ani

    Editas Medicine plănuieşte să înceapă testările pe oameni pentru a modifica ADN-UL şi astfel ar putea vindeca orbirea infantilă moştenită, potrivit The Telegraph.

    Oamenii cu ADN-ul modificat genetic ar putea deveni o realitate în următorii doi ani după ce o companie biotech a anunţat planurile de a începe testările unei tehnici inovatoare.

    Editas Medicine plănuieşte să devină primul laborator din lume care să “editeze” ADN-ul pacienţilor care suferă de o boală genetică, în cazul de faţă amauroza congenitala Leber, o orbire infantila mostenita, cauzata de o anomalie a unei singure gene. Oamenii de ştiinţă de la Editas cred că pot repara această anomalie prin intermediul tehnicii Crispr. Katrine Bosley, şeful executiv al Editas Medicine, a declarat în timpul unei conferinţe de presă că speră ca firma să înceapă testele pe pacienţi orbi în 2017.

    Ar fi pentru prima dată când această tehnică ar fi folosită pe oameni. În momentul de faţă, editarea genetică este interzisă în Statele Unite, aşa că Editas Medicine ar avea nevoie de permisiune specială pentru teste.

    Această nouă tehnică este împrumutată de la bacterii. Bacteriile au în ADN-ul lor o serie de cod genetic ce aparţine viruşilor, astfel bacteriile pot recunoaşte momentul când viruşii se aproprie. Când bacteriile detectează viruşii, acestea elimină o enzimă care atacă viruşii. Oamenii de ştiinţă se folosesc de acest mecanism pentru a îndepărta zonele mutate din ADN.

    Potrivit MIT Technology Review, pacienţiilor Editas o să le fie injectate în ochii “supe de viruşi”, complexului de enzime CRISPR/Cas9, care duce la formarea de noi legături şi la desfacerea altora, în cadrul ADN-ului, în anumite regiuni cromozomiale. Enzimele pot fi programate să ţintească o anumită genă problematică, ce este astfel înlocuită sau reparată cu ajutorul unei alte molecule, introdusă simultan cu enzimele.

    Dacă tratamentul este un succes, aceeaşi tehnică ar putea fi folosit pentru oamenii care suferă de alte boli genetice precum boala Huntingon. 

    Tot anul aceasta, cercetătorii chinezi au modificat, în premieră mondială, genomul unor embrioni umani. Potrivit articolului din Protein & Cell, savanţii chinezi conduşi de Junjiu Huang, cercetător în domeniul genetic la Universitatea Sun Yat-sen din Guangzhou, au încercat să prevină îngrijorările de ordin etic utilizând embrioni “non-viabili”, care nu pot duce la naşterea unei persoane. Embrionii au fost obţinuţi de la clinici chineze de fertilitate. Savanţii au încercat să modifice gena responsabilă pentru talasemie (β-thalassaemia), o maladie a sângelui, potenţial mortală, folosind o tehnică de modificare genetică numită CRISPR/Cas9. Oamenii de ştiinţă au spus că rezultatele au indicat prezenţa unor obstacole majore în calea utilizării metodei în aplicaţii medicale.

  • Te-ai spălat pe mâini greşit toată viaţa. Aşa te speli corect

    Mâinile sunt o sursă importantă de transmitere de bacterii, iar majoritatea oamenilor nu se spală corect pe mâini, informează Business Insider.

    Mâinile acumulează bacterii în fiecare zi, fie de la telefon, clanţe, tastatură sau de la butoanele din lift. Iar modul de a elimina toate bacteriile este spălarea corectă.

    Potrivit Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din Statele Unite (CDC), o persoană ar trebui să-şi frece mâinile cu săpun cel puţin 20 de secunde şi să se acorde atenţie mare palmelor şi degetelor, apoi mâinile trebuiesc clătite bine şi uscate. Astfel poţi elimina până la 99% din bacterii.

  • Cartea care elimină bacteriile din apă. Câţi litri poate filtra o pagină

    Cartea ale cărei pagini pot fi rupte şi folosite pentru a filtra apa s-a dovedit a fi eficientă, scrie BBC

    Pagina conţine nanoparticule de argint si cupru, iar bacteriile sunt eliminate atunci când apa trece prin hârtie. Cartea a fost testată în 25 de ape contaminate din Sudul Africii, Ghana şi Bangladesh şi hârtia a eliminat 99% dintre bacterii.

    “Acest proiect a fost creat pentru comunităţile din ţările în curs de dezvoltate”, a spus Teri Dankovich, unul dintre creatorii proiectului. Acesta a menţionat că 663 de milioane de oameni din jurul lumii nu au acces la apă curată. “Tot ce trebuie să faci este să rupi o hârtie şi să torni apa contaminată prin ea, rezultând apă curată”, a adăugat ea.

    Potrivit testelor, o pagină ar putea fi folosită pentru 100 de litri de apă, astfel o asemenea carte ar putea filtra apa pentru o persoană timp de patru ani.

    Dankovich speră ca în viitor producţia să crească, în momentul de faţă ea imoreună cu studenţii ei fac hârtia, şi să poată oferii oamenilor oportunitatea de a încerca ei ănsăşi. “Trebuie să observe singur efectele hârtiei. Să se convingă singuri”, a spus ea.

    Deşi este evident că elimină bacteriile, încă nu este clar dacă acestă hârtie elimină şi micro-organismele care provoacă boli. “Aş vrea să vad rezultate în legătură cu eliminarea unor paraziţi, viruşi”, a spus Daniele Lantagne, inginer de protecţia mediului la Universitatea Tufts.

  • Un simplu obicei zilnic ascunde un PERICOL URIAŞ pentru orice român.„Există posibilitatea să se contamineze mai multe persoane”

    Facem zilnic acest lucru însă nu de fiecare dată ne gândim cât de periculos poate fi. Un obicei care ne pune în contact cu 3.000 de microbi, viruşi sau bacterii, iar medicii avertizează că „este mai periculos pentru că există posibilitatea să se contamineze mai multe persoane”.

    Un simplu obicei zilnic ascunde un PERICOL URIAŞ pentru orice român.„Există posibilitatea să se contamineze mai multe persoane”

  • Bacterii programate să depisteze tumorile hepatice, create de cercetătorii de la MIT

    Tal Danino, cercetător la prestigiosul MIT, spune că a “programat” acele bacterii prin modificări operate la nivelul codului genetic al acestora, potrivit bbc.com.

    Savantul american spune că aceeaşi metodă ar putea fi utilizată şi pentru detectarea altor tipuri de cancer.

    Deocamdată, metoda a fost testată doar pe şoareci. Rezultatele acestui studiu vor fi publicate în curând în revista Science Translational Medicine.

    Şoarecii din experiment au fost hrăniţi cu bacterii probiotice pre-programate – similare cu bacteriile introduse în anumite tipuri de iaurturi prin al căror consum se promovează stilul de viaţă sănătos.

    Acele bacterii produc enzime atunci când întâlnesc o tumoare, iar acele enzime modifică ulterior culoarea urinei.

    Până în prezent, metoda s-a dovedit exactă în detectarea cancerului hepatic.

    “Cancerul hepatic este dificil de detectat şi chiar este nevoie de o nouă tehnologie pentru a-l depista”, a declarat Tal Danino pentru BBC, înainte de prezentarea studiului său la TED 2015.

    În 2012, pe plan mondial, cancerul hepatic a ocupat locul al doilea în topul celor mai letale tipuri de cancer, provocând 745.000 de decese, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

    Tal Danino a fost primul dintre cei 21 de bursieri TED – tineri cercetători implicaţi în proiecte ce vizează dezvoltarea unor tehnologii revoluţionare – aleşi în fiecare an de organizaţia nonprofit TED. Discursurile lor de câte cinci minute deschid în fiecare an această conferinţă anuală.

    “Există mai multe bacterii în corpul uman decât stele în galaxia noastră”, a declarat Tal Danino.

    “În corpul nostru există un univers fascinant şi acum putem să programăm bacteriile la fel cum programăm computerele”, a adăugat el.

    Însă conjuncţia dintre biologie şi computere se află încă “într-un stadiu incipient”, consideră cercetătorul american.

    “Nu ştim care va fi impactul exact al acestei tendinţe”, a adăugat el pentru BBC.

    Bacteriile pot fi deosebit de utile în lupta împotriva cancerului.

    Studiile au arătat că adeseori există concentraţii mari de bacterii în interiorul tumorilor, în special în cele intestinale, iar anumiţi experţi au sugerat faptul că bacteriile se ascund în tumori, deoarece acestea reprezintă “locuri” în care nu pot fi atacate de sistemul imunitar.

    Următoarea etapă în studiul coordonat de Tal Danino va consta în utilizarea bacteriilor reprogramabile pentru a detecta mai multe tipuri de cancer şi, eventual, pentru dezvoltarea unor tratamente.

  • Idei de afaceri: detectorul genetic de mâncare contaminată

    Soluţia găsită de DNATrek este pulverizarea pe alimente a unei substanţe care conţine o secvenţă unică de ADN care funcţionează ca un cod de bare ce poate fi citit de un dispozitiv special şi permite identificarea locului de provenienţă a produsului în cazul apariţiei unor probleme, scrie San Francisco Chronicle.

    Substanţa nu are gust şi nici miros şi, ca atare, nu afectează gustul produselor sau al fructelor şi al legumelor pe care este pulverizată, fiind deja acceptată ca aditiv alimentar adecvat consumului uman de către autorităţile americane. Soluţia DNATrek urmează să fie testată pe scară largă anul viitor, iar compania susţine că va putea fi folosită şi la depistarea alimentelor falsificate.

    Anthony Zografos, CEO al companiei, sugerează că tehnologia ar putea rezolva astfel problema depistării unei surse de infecţie pe traseul producţiei, al ambalării şi al livrării produselor alimentare, având în vedere că atunci când oamenii încep să aibă simptomele infectării cu salmonella sau E. coli, multe indicii despre sursa contaminării sunt deja dispărute.

  • Lucruri mai mult sau mai puţin amuzante despre bani

    Greşiţi dacă vă închipuiţi că banii nu cresc în copaci. Din secolul 3 înainte de Hristos până în secolul IX, clasele superioare din China îşi turnau banii sub forma unor copacei cu monede drept fructe. Monedele se rupeau la nevoie, iar în final scheletul copacului era topit şi refolosit.

    Studiile au identificat 93 de tipuri de bacterii, incluzând E.coli şi S.aureus pe suprafaţa banilor. În Japonia există ATM-uri care dezinfectează banii, trecându-i printre două role încinse.

    Un studiu al Departamentului antidrog al SUA a demonstrat că mai mult de jumătate din bancnotele de 50 şi de 100 de dolari furnizate de ATM au urme de cocaină pe ele. Alte teste au arătat că 70% din bancnotele folosite în Chicago, Miami şi Huston sunt în această stare. Obiceiul americanilor de a priza cocaina cu ajutorul unei banconte rulate nu este, oricum, la baza situaţiei; cocaina este o pulbere fină, care se transmite de la o bancontă la alta, în interiorul unui ATM.

    Cea mai valoroasă monedă din lume este cea de 20 de dolari, din aur, bătută în 1933 şi cunoscută sub numele de Double Eagle. În acelaşi an preşedintele Roosevelt a decis să renunţe la standardul aur şi a ordonat ca toate monedele de aur să fie distruse. Una singură a apărut în 1996, iar şase ani mai târziu a fost vândută la licitaţie pentru 7,95 milioane dolari.

    Regina Marii Britanii Elisabeta a II-a este persoana care apare pe cele mai multe banconte şi monede, în întreaga lume.

    În 1994, în fosta Iugoslavie apărea o bancnotă de 500.000.000.000 de dinari, fiind hârtia cu cele mai multe zerouri din lume.

    Cel mai mare depozit de aur din lume se află în Manhattan. Mai mare decât Fort Knox, în seif, administrat de Rezerva federală din New York, se află 90 de miliard de dolari în lingouri de aur, aparţinând unor bănci, organizaţii sau naţiuni. 

    Termenul de milionar a fost folosit pentru prima oară de scriitorul Benjamin Disraeli, în 1826, în romanul “Vivian Grey

    În lume există în jur de 7 milioane de milionari. 80% dintre aceştia conduc maşini la mâna a doua.

  • Şase produse ale capitalismului cu origini antice – GALERIE FOTO

    1. Bomboanele cu mentă

    Igiena dentară nu s-a aflat printre priorităţile egiptenilor, chiar dacă sunt renumiţi pentru alte invenţii precum piramidele sau foile de papirus. După ce au ajuns să se confrunte cu mirosurile rezultate în urma bacteriilor bucale, au conceput primele bomboane mentolate: o mixtură din mai multe ingrediente, printre care şi tămâia şi scorţişoara pe care le fierbeau apoi în miere şi le modelau corespunzător. Bomboanele au fost menţionate mai întâi în papirusul Ebers, un document din secolul 16î.Hr.. şi erau folosite atât în ceremonii religioase, cât şi din motive medicale.

    2. Paraşutele

    Majoritatea atribuie inventarea paraşutelor lui Leonardo da Vinci, dar, de fapt, chinezii antici sunt  cei cărora le-a venit ideea, potrivit listverse.com. Dovezi scrise demonstrează că împăratul Shun, un bărbat care a trăit în urmă cu mai bine de 4000 de ani în urmă, a fost forţat să se arunce de pe o clădire înaltă de către tatăl lui. Shun a folosit două pălării din bambus şi a coborât astfel lin pe pământ. Scrieri ulterioare povestesc cum acrobaţii chinezi foloseau echipamente asemănătoare paraşutelor pentru a distra nobilimea, cu mai bine de 1700 de ani înainte de presupusa invenţie a lui da Vinci.

    3. Încuietorile

    Cele mai vechi lacăte găsite aparţin egiptenilor antici şi, potrivit dovezilor, au fost realizate cu cel puţin 2000 de ani î.Hr.. Se crede însă că există de mai mult timp. Ce diferă la încuiterorile egiptenilor este că erau alcătuite în totalitate din lemn, inclusiv cheia.  Se crede că egiptenii au făcut încuietori complexe pentru a păzi lucuri valoaroase sau cu importanţă religioasă.

    4. Automatul pentru produse alimentare

    Primul automat de snack-uri oferea un singur produs: apă sfinţită. În schimbul unei monede echivalente cu circa 4,40 dolari, putea să ofere o cantitate mică de apă sfinţită folosită în temple. Aparatul era format dintr-o cutie cu un spaţiu în care se introducea o monedă. Moneda lovea un braţ care clătina suportul în care se afla apa sfinţită astfel încât aceasta să cadă.

    5. Popcornul

    Aztecii nu au inventat tehnic popcornul, dar l-au descoperit ca urmare a invaziei spaniole. Când Columb a interacţionat cu tribul Arawak, a primit un corsaj din popcorn. Se credea că este o componentă fundamentală în imperiul lor şi juca un rol important în cultura aztecă. Era folosit deseori în construirea de coliere sau a altor bijuterii şi în decorarea statuetelor religioase. Un ritual aztec implica aruncarea unei cantităţi mari de porumb în foc, ca sacrificiu pentru zei.

    6.Frigiderul

    “Yakhcal”-ul, strămoşul frigiderului, era o ridicătură de aproximativ 18 metri făcută din noroi. Sub aceasta, era săpată o groapă de aproximativ 5000 metri cubi. Gheaţa era făcută în canale din yakhchal umplute cu apă şi care îngheţau în timpul nopţii, când temperaturile erau foarte scăzute.