Amazon se află sub supravegherea Comisiei Federale de Comerţ (FTC) în timp ce de Google se ocupă Departamentul de Justiţie, a anunţat Washington Post.
Acţiunea este rezultatul unei înţelegeri între FTC şi Departamentul de Justiţie, care au decis tacit să îşi împartă supravegherea ambilor giganţi ai tehnologiei, ziarul aprecizând că planurile FTC pentru Amazon şi interesul Departamentului de Justiţie în Google nu sunt foarte clare.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
Matematica este regula de bază când vine vorba de realizarea unei investiţii, iar randamentul investiţional trebuie să fie unul peste medie pentru ca un dezvoltator să propună un proiect. Cu toate acestea, în ultimii ani, dincolo de „cuburile de birouri au apărut tot mai multe proiecte care pun accent pe arhitectură şi chiar pe reabilitarea unor zone care au stat (prea) mult timp abandonate vegetaţiei.
În vara anului 2017 NEPI-Rockcastle a finalizat proiectul Aviatorilor 8 din Piaţa Victoriei, din imediata vecinătate a Guvernului. Pe lângă clădirea de birouri, proiectul include şi Vila Oromolu, complet restaurată, alături de zona pietonală.
„Proiectul Aviatorilor 8 nu s-a numărat printre cele mai profitabile dezvoltări, având un randament investiţional de circa 7%. Trebuia să facem o clădire mult mai înaltă pentru a ajunge la un randament de 12-13%. Spre exemplu, numai sticla curbată de la clădirea de birouri a reprezentat 10% din costul total de construcţie. Conceptul a fost gândit astfel încât faţada clădirii de birouri să reflecte vila din faţă. Contribuţia principală acolo a fost impactul asupra aspectului general al Pieţei Victoriei, care înainte găzduia o vilă degradată. Acum este un punct social cu un interes tot mai mare din partea publicului. În continuare vom dezvolta proiectul cu elemente de peisagistică, spaţiu verde şi copaci, explică Alex Morar, CEO al NEPI Rockcastle.
Un alt proiect similar care ar putea demara în perioada următoare este Dacia One de pe Calea Victoriei la intersecţia cu bdul Dacia, proiect aflat în portofoliul belgienilor de la Atenor, care include atât o componentă de birouri, cât şi una de reabilitare a fostului Casino Victoria, vila care în perioada interbelică era sediul legaţiei germane la Bucureşti.
Un proiect de regenerare urbană, de transformare a unei clădiri vechi şi degradate într-un centru de interes, necesită o investiţie mai mare, însă şi beneficiul comunităţii este unul pe măsură. Prin urmare, pot fi convinşi investitorii să mizeze tot mai mult pe astfel de proiecte?
„În România puterea de cumpărare este scăzută, iar chiriile sunt mici comparativ cu ţările vestice. În Vest avem o putere de cumpărare mai mare, iar chiriile şi costurile de construcţie sunt proporţionale. Orice investiţie este o funcţie a puterii de cumpărare dintr-o regiune economică. La astfel de proiecte, de regenerare urbană, pot contribui şi autorităţile, a spus Alex Morar. El a subliniat că autorităţile locale pot oferi anumite stimulente precum o perioadă de autorizare mai rapidă sau o reducere de taxe. În alte ţări se oferă chiar şi o reducere de 25% a taxelor la astfel de investiţii.
„Orice construcţie cu cât este realizată mai repede cu atât generează venituri mai repede. Noi suntem foarte deschişi în a construi clădiri verzi, spre exemplu. 50% din portofoliu este reprezentat de proiecte astfel certificate şi vrem să avem o cotă şi mai mare în viitor, subliniază CEO-ul NEPI Rockcastle.
Portofoliul imobiliar al NEPI în România este evaluat la 2,1 miliarde de euro în 2018. Astfel, la finalul anului trecut proiectele NEPI din România au ajuns să reprezinte numai 36% din valoarea portofoliului fondului, faţă de 42% la finalul anului 2017, în contextul în care fondul de investiţii a realizat achiziţii totale de aproape 600 milioane de euro anul trecut. Portofoliul fondului a ajuns la finalul anului trecut la 5,9 miliarde de euro.
În 2018, NEPI Rockcastle a realizat investiţii de 854 milioane de euro în regiune: peste 594 milioane de euro au fost investiţi în achiziţia de proprietăţi premium, iar peste 260 milioane de euro au fost investite în terenuri şi în dezvoltarea proiectelor premium.
Sibiul este principalul oraş în vizorul celor de la NEPI, în condiţiile în care acolo vor dezvolta atât un nou mall de la zero, cum este Festival, cât şi o reconfigurare şi o extindere a centrului Shopping City Sibiu. În cazul Festival, viitorul mall de 42.200 mp suprafaţă închiriabilă va veni cu primul Kaufland aflat într-un centru comercial din România, alături de o ofertă pe fashion care va include H&M, Inditex (Zara, Massimo Dutti, Oysho, Bershka, Pull & Bear etc.) şi New Yorker. Proiectul este estimat a fi livrat până la finalul anului, în condiţiile în care construcţia a demarat la finalul lunii mai a anului trecut.
„La Sibiu lucrăm cu tehnologia de prefabricate şi suntem în grafic cu lucrările deoarece componentele au fost comandate în avans şi sunt montate. Costurile sunt mai ridicate aşa, însă depinde mult de modul de analiză a randamentului. O mărire a costului investiţional poate fi de multe ori balansată de venit adiţional, datorită unei deschideri mai devreme sau obţinerii unei cote de piaţă mai bune, a explicat Alex Morar.
Al doilea mall al NEPI Rockcastle ce va fi livrat în România anul acesta implică extinderea centrului Aurora Shopping Mall din Buzău, unde suprafaţa comercială va creşte cu 6.000 mp pentru a include un cinematograf Cinema City, un food court şi noi chiriaşi din zona de fashion.
Târgu-Mureş va fi destinaţia celui mai nou proiect al NEPI, acesta fiind cel mai nou şantier anunţat de fondul de investiţii. Potrivit raportului financiar, compania este în curs de a obţine o autorizaţie de construire pentru dezvoltarea unui centru comercial de 41.300 mp în partea de sud-est a oraşului.
„Târgu-Mureş Shopping City este în prezent închiriat în proporţie de 30% şi va avea ca ancoră un hipermarket Carrefour“, au spus într-un comunicat oficialii de la NEPI, subliniind că acesta va fi livrat cel mai probabil în trimestrul al doilea din 2020, în funcţie de momentul în care vor primi autorizaţia de construire.
Pe lângă proiectele din România NEPI va mai extinde Solaris Shopping Centre din Opole, Polonia, Arena Centar din Zabreb, Croaţia, şi Focus Mall Zielona Gora, Polonia. Astfel, singurele proiecte noi ce vor fi demarate, respectiv livrate în acest an de NEPI Rockcastle se află în România.
În afară de acestea, oficialii de la NEPI subliniază faptul că fondul de investiţii are în proiect şi alte dezvoltări, însă acestea depind de autorizări şi condiţii de piaţă. Printre acestea s-ar putea număra şi demararea lucrărilor la extinderea mallului Promenada din nordul Capitalei. Fondul de investiţii a primit la începutul acestui an autorizaţia pentru a începe lucrările la subsolul viitoarei extensii a mallului Promenada din nordul Capitalei, potrivit datelor de la Urbanism. Acesta este primul pas spre obţinerea autorizaţiei de construire la suprafaţă, moment în care lucrările la extinderea centrului comercial şi construcţia viitoarei clădiri de birouri vor putea demara.
Miza obţinerii autorizaţiei pentru subsol este una mare, în contextul în care viitorul centru multifuncţional va avea şapte subsoluri, fiind unul dintre cele mai adânci din Bucureşti. Potrivit documentaţiei, viitorul centru va avea în afara celor şapte subsoluri, parter şi trei corpuri de clădire de două, patru, respectiv 11 etaje, cu o înălţime maximă de 80 de metri.
„În planul iniţial am prevăzut ca extinderea Promenada să aibă şapte niveluri subterane, astfel încât o parte să fie pentru retail, iar restul pentru clădirea de birouri, aşa cum avem şi acum, unde subsolurile -2 şi 3 sunt pentru mall. Extinderea va prelua o secţiune de retail, iar pentru zona de birouri este nevoie de suficient spaţiu de parcare astfel încât experienţa să fie una bună. Vom avea o rampă care va merge din stradă până la nivelul -4 pentru birouri. Va fi cea mai adâncă parcare din România, dar nu cea mai adâncă din Europa. Este o provocare tehnică, dar fezabilă cu resursele şi cunoştinţele pe care le avem, a explicat CEO-ul NEPI Rockcastle.
El spune că aşteaptă în continuare Planul Urbanistic Zonal, iar în cazul în care lucrările ar demara în acest an, inaugurarea ar putea avea loc în 2021, an când mallul Promenada va avea şi un cinematograf. „Promenada este, din punctul meu de vedere, cel mai şic mall din ţară. Ai în apropiere şi o zonă rezidenţială atractivă şi un centru hotspot. Terasa este cheia în această ecuaţie, unde şi chiriaşii au făcut o treabă bună în a avea concepte atractive, a spus Alex Morar.
În ceea ce priveşte extinderea în România, dincolo de proiectele în derulare, el a subliniat că analizează oraşele unde încă nu sunt prezenţi şi au inclusiv o achiziţie în derulare.
„Nu ne uităm activ la terenuri în Bucureşti. Consider că avem suficientă expunere în Capitală şi avem un proiect semnificativ la Promenada. La nivel naţional ne uităm în oraşe unde nu suntem prezenţi. Avem unul în progres şi este singura achiziţie în derulare din România în acest moment. Vorbim de un oraş secundar, cu peste 100.000 de locuitori, a declarat CEO-ul NEPI.
El a subliniat că deschiderea unui centru comercial are un impact direct asupra economiei locale şi implicit aduce creşterea veniturilor necesară funcţionării unui astfel de centru.
„Spre exemplu, când am deschis la Târgu-Jiu un mall, am primit multe opinii care spuneau că nu este un proiect rentabil. S-au înşelat. Dacă deschizi un mall într-o zonă, acest lucru duce şi la o creştere economică în oraşul respectiv. Cu astfel de investiţii sperăm că vom da şi un impuls pozitiv în regiune. La Târgu-Mureş deja discutăm despre un centru comercial semnificativ, a spus Alex Morar.
În ceea ce priveşte veniturile mallurilor din acest an, el estimează că acestea vor continua să crească şi în 2019. „Cifra de creştere organică, a venitului operaţional net, a fost de 4,9% (în 2018 vs. 2017), care se situează peste media ponderată a creşterii economice din ţările unde suntem prezenţi. Faptul că avem cele mai bune proprietăţi şi în cele mai bune zone duce la un randament mai bun decât media performanţei economice a ţărilor unde operăm. Anul acesta în România prognoza economică este mai scăzută şi mă aştept să văd asta în ritmul de creştere a vânzărilor. Anterior, ritmul de creştere din 2017 a fost peste cel din 2018, a declarat Alex Morar. În primele două luni din acest an am înregistrat o creştere în România. Centrele noastre au înregistrat performanţe peste aşteptări. Dar vom vedea ce se va întâmpla după sărbătorile pascale. Sunt multe puncte sensibile care afectează cifra de afaceri în centrele noastre. Noi monitorizăm acest aspect în mod constant, astfel încât la jumătatea anului ştim cum merge economia.
NEPI Rockcastle au fost parte din cea mai mare tranzacţie cu birouri parafată în afara Bucureştiului, semnând în aprilie alături de Ovidiu Şandor vânzarea birourilor The Office din Cluj către Dedeman, într-un deal estimat la 130 milioane de euro, aceasta fiind valoarea din raportul NEPI. Este pentru a doua oară când fraţii Pavăl, care controlează imperiul Dedeman, sunt parte a unei tranzacţii record, după ce în vara anului trecut au cumpărat de la Forte Partners birourile The Bridge cu 200 mil. euro.
„Eu cred că sunt câţiva investitori locali, cinci-şase, care au suficientă lichiditate pentru a realiza investiţii. Pentru un investitor român este confortabil şi mai motivant să investească în piaţa locală. Sunt câteva businessuri locale care au mers bine şi au generat cash. Pe mine mă încurajează acest lucru. Investitorii locali caută investiţii care au securitatea activelor sau care pot genera un cash-flow bun. O proprietate cum este The Office din Cluj este nouă, atractivă, într-un oraş dinamic şi care are chiriaşi de top, prin urmare şi calitatea venitului este una ridicată, a spus Alex Morar.
În 2018, NEPI Rockcastle şi-a consolidat poziţia de cel mai important investitor, dezvoltator şi operator de proprietăţi în Europa Centrală şi de Est. Grupul şi-a extins acoperirea geografică, ajungând la un număr de nouă ţări, şi a beneficiat de performanţe solide. Compania şi-a adaptat constant strategia în sectorul de retail şi s-a concentrat pe stabilitatea şi creşterea veniturilor pe termen lung. Anul trecut, NEPI Rockcastle a realizat investiţii de 854 milioane de euro în regiune: peste 594 milioane de euro au fost investiţi în achiziţia de proprietăţi premium, iar peste 260 milioane de euro au fost investiţi în terenuri şi în dezvoltarea proiectelor premium.
Portofoliul NEPI Rockcastle la 31 decembrie 2018 cuprinde achiziţii şi proiecte de dezvoltare. NEPI Rockcastle a finalizat achiziţii şi dezvoltări semnificative în 2018, portofoliul său ajungând la 5,9 miliarde euro. Principalele achiziţii au fost Aura Centrum – Olsztyn, Polonia; Ozas Shopping and Entertainment Centre – Vilnius, Lituania; Galeria Mlyny Shopping Centre – Nitra, Slovacia şi Mammut Shopping Centre – Budapesta, Ungaria. Principalele proiecte de extindere şi dezvoltare finalizate în 2018 au fost: Platan Shopping Centre (extindere) – Zabrze, Polonia; Promenada Novi Sad – Serbia; Shopping City Satu Mare – România; Solaris Shopping Centre (extindere) – Opole, Polonia.
UPDATE IGPR anunţă, oficial, capturarea lui Mazăre în Madagascar: A fost arestat pentru o perioadă de 6 zile
Inspectoratul General al Poliţiei Române anunţă oficial că fostul primar Radu Mazăre a fost capturat, miercuri, de către autorităţile din Madagascar, fiind arestat pentru o perioadă de 6 zile.
„Autorităţile din Madagascar au comunicat Inspectoratului General al Poliţiei Române, prin Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, faptul că un cetăţean român, urmărit internaţional pentru punerea în aplicare a unui mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de 9 ani, a fost arestat, la data de 8 mai a.c., pentru o perioadă de 6 zile. Poliţia Română a fost în permanentă legătură cu autorităţile din Madagascar, colaborând cu acestea în vederea depistării şi arestării persoanei urmărite internaţional”, au precizat reprezentanţii Inspectoratului General al Poliţiei Române, printr-un comunicat de presă.
Surse judiciare au precizat, pentru MEDIAFAX, că fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, a fost capturat de autorităţi în Madagascar.
Radu Mazăre se află, de la finele anului 2017, în Madagascar.
Judecătorii instanţei supreme l-au condamnat, în 8 februarie, la 9 ani de închisoare cu executare pe fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, decizia fiind definitivă. De asemenea, o pedeapsă cu executare a fost dispusă şi pentru Cristian Borcea, acesta primind 5 ani. Borcea s-a întors în detenţie după ce a fost eliberat condiţionat în urmă cu câteva luni.
Mazăre a fost acuzat, alături de alţi funcţionari, de atribuirea nelegală a unor terenuri (plaje şi faleze din Constanţa), prejudiciul estimat de DNA ridicându-se la 114 milioane de euro. Decizia instanţei a venit după nouă ani de procese şi alte opt amânări consecutive de pronunţare a unei sentinţe.
Am vrut să iau un Uber de la aeroportul Otopeni luni, pe 6 mai, pe la 1 după amiaza. În aeroport era aglomeraţie, iar oamenii se îmbulzeau la ieşire şi aşteptau taxi-urile în număr mai mare decât de obicei – din cauza încheierii vacanţelor prelungite de 1 mai şi Paşti, mi-am spus. Obişnuiesc să iau un Uber de cele mai multe ori când vin sau merg spre aeroport, astfel că am cerut venirea acestuia în zona parcării de la sosiri internaţionale, unde pot şoferii de Uber să îi aştepte pe pasagerii care s-au întors din călătorii în străinătate. Parcarea era însă blocată şi câţiva muncitori turnau asfalt – pe ploaie.
Alternativa pentru şoferul de Uber era să mă aştepte în zona sosirilor interne, unde am coborât pe scări, tot din cauza unei aglomeraţii de nedescris din zona lifturilor. După câteva minute, şoferul îmi spune că nu are cum să intre nici în zona parcărilor interne – şi că a încercat „şi pe la intrare, şi pe la ieşire”.
După un dialog absurd, în care eu încercam să îi explic şoferului că nu are de ce să încerce să intre pe la ieşire, am ieşit în zona giratoriului de lângă aeroport – unde l-am găsit pe şofer învârtindu-se în cerc fiindcă nu avea unde să oprească. Autorităţile blocaseră intrarea – şi ieşirea – din parcare, iar în situaţia lui se aflau de altfel cei mai mulţi dintre cei care sosiseră pentru a aştepta pe cineva la aeroport (cu excepţia maşinilor de taxi). Lângă mine, un grup de turişti însoţiţi de un preot – pesemne întorşi din vreun pelerinaj – încercau să găsească şi ei o soluţie pentru a se urca într-un autobuz – aflat tot în sensul giratoriu cu pricina.
Câţiva reprezentanţi ai autorităţilor erau acolo şi păzeau intrarea în parcare, astfel că i-am întrebat cât timp va mai dura această situaţie. Mi-au răspuns : „Cât timp este nevoie”. Nu ştiu dacă întâmplarea are legătură cu vizita oficilităţilor pentru summitul UE, însă nu de puţine ori m-am lovit de un astfel de răspuns în interacţiuni cu „angajatul statului”– care parcă are rolul să te facă să simţi mic – mai ales când vine vorba de primirea „celor mari”.
Mi-am amintit de o întâmplare povestită chiar de CEO-ul unui operator aerian, Michael O Leary, despre experienţa sa din perioada comunistă, când Ryanair şi-a început activitatea folosind aeronave TAROM. El mi-a spus într-un interviu pentru Business MAGAZIN: „Să mergi spre Bucureşti în perioada respectivă era un coşmar. Coşmarul începea de la intrarea pe Otopeni, unde trebuia să intri în sala de protocol, care era păzită de gărzi armate, iar acolo se aflau mulţi oameni de la TAROM, dar şi alţii care scriau şi nu spuneau nimic, aşa că nu ştiai niciodată cine e cel responsabil de decizii. Moneda de schimb atunci erau ţigările Kent, dacă aduceai ţigări, puteai să cumperi orice, dacă veneai cu bani, nu puteai să cumperi nimic.“
O’ Leary a povestit şi cum, în perioada respectivă, zburând de pe aeroportul Heathrow din Londra la Bucureşti cu TAROM, a avut parte de cea mai proastă experienţă de zbor din viaţa sa. „Stăteam cu toţii în avion, iar avionul a avut o întârziere de două ore pentru că a aşteptat un politician. S-a urcat în avion cu două cuptoare cu microunde şi trei televizioare şi lumea a fost mutată de pe scaunele lor pentru ca acele televizioare să fie bine aşezate“.
Nu ştiu dacă aglomeraţia şi haosul de ieri sunt cauzate într-adevăr de sosirea oficialităţilor care vor participa la summitul UE de la Sibiu sau de vizita recentă a ministrului Cuc acolo, însă o colegă m-a auzit povestind în redacţie despre această întâmplare, care i-a amintit de o fotografie. În poză erau reprezentaţi câţiva muncitori care turnau asfalt pe zăpadă înainte să treacă „tovarăşul” pe acolo. Autorul fotografiei se numeşte Andrei Pandele şi a realizat o serie de fotografii interzise din Epoca de Aur, intitulate „Aberaţia ca normalitate”. În continuare, aberaţia pare să nu lipsească parte din normalitatea noastră.
Două hoteluri de patru stele din Mamaia vor fi sancţionate de comisarii de la Protecţia Consumatorului din cauza condiţiilor improprii descoperite în unele camere şi în bucătării. Zeci de kilograme de produse au fost retrase de la consum, iar mai multe camere vor fi oprite temporar de la închiriere.
Potrivit reprezentanţilor Comisariatului Judeţean pentru protecţia Consumatorului Constanţa, miercuri la prânz au fost efectuate controale la două hoteluri clasificate la patru stele din zona Mamaia Nord, în urma reclamaţiei depuse de către un client.
„Controlul a fost pe baza unei sesizări şi îndemn toţi consumatorii să procedeze la fel. Hotelul este renovat în ultimii ani, dar administrat necorespunzător. (…) Bucătăria are parte de dotări peste nivelul multora dintre bucătăriile controlate de noi, dar gestionarea acestora este lamentabilă. Întreţinerea echipamentelor şi a dotărilor ţine de modul în care angajaţii înţeleg să-şi respecte locul de muncă. Repet, dotările sunt la un nivel bun”, a explicat şeful CJPC Constanţa, Horia Constantinescu.
El spune că din cauza abaterilor constate, mizeria fiind una dintre acestea, conducerile unităţilor de cazare au fost invitate, joi, la sediul Comisariatului cu documentele ce privesc administrarea acestora, urmând să le fie comunicate atunci şi sancţiunile.
Lanţurile de supermarketuri Sainsbury şi Asda renunţă la tranzacţia de 9,4 miliarde dolari care ar fi creat cel mai mare lanţ de supermarketuri din Marea Britanie, după ce autorităţile de concurenţă din ţară au respins deal-ul pe motiv că ar duce la preţuri mai mari şi alegeri limitate pentru clienţi, potrivit Bloomberg.
„Concluzia autorităţilor conform căreia noi am creşte preţurile în urma fuziunii ignoră natura dinamică şi competitivă a pieţei de alimente din Marea Britanie”, spune Mike Coupe, CEO-ul Sainsbury.
Lovitura este cu atât mai puternică pentru Mike Coupe încât ultima parte a carierei lui s-a concentrat pe gestionarea acestei tranzacţii despre care spune el că ar fi „transformaţională”.
Sainsbury nu are o variantă mai bună decât lanţul Asda, deţinut de Walmart, încât nu are puterea de cumpărare a liderului de piaţă Tesco şi operează într-o industrie din ce în ce mai competitivă pe fondul dezvoltării discounterilor Aldi şi Lidl şi a operaţiunilor online.
Acţiunile Sainsbury au scăzut cu peste 5% imediat după anunţ. Per total, valoarea acţiunilor a scăzut cu aproape o treime de acum un an când a fost anunţată tranzacţia prima dată.
Astfel, autorităţile din Nevada City, o localitate din statul american California, afectat periodic de astfel de incendii, s-au gândi să apeleze la capre care să mai „tundă” din vegetaţia care creşte între zonele de case şi chiar să cureţe complet fâşii de teren care să întârzie astfel propagarea incendiilor, scrie CNN. Cum obţinerea de bani de la guvern e dificilă, primăria localităţii a lansat o campanie de strângere de fonduri pe internet (crowdfunding) – Goat Fund Me — pentru a putea închiria capre de la o firmă specializată în astfel de servicii.