BusinessMagazin

Tag: autoritate

  • Moscova îşi continuă şantajul: Vladimir Putin a semnat un ordin executiv prin care dă Rusiei autoritatea de a opri exporturile către ţările „neprietenoase”

    Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un ordin executiv prin care îi permite Rusiei să oprească exporturile şi să anuleze contractele existente pentru persoanele şi entităţile aflate pe o viitoare listă de sancţiuni, scrie Business Insider.

    Directiva amplă urmăreşte „să protejeze interesele naţionale ale Federaţiei Ruse ca răspuns la acţiunile neprietenoase, care contravin dreptului internaţional, întreprinse de SUA şi cărora li s-au alăturat alte state străine şi organizaţii internaţionale”, potrivit unui document postat pe site-ul prezidenţial al Rusiei. 

    „Acţiunile neprietenoase” au lipsit Rusia, cetăţenii săi şi persoanele juridice de drepturile lor de proprietate, potrivit documentului.

    Ordinul lui Putin a intrat în vigoare marţi. De asemenea, el a ordonat guvernului rus să întocmească o listă de sancţiuni în următoarele zece zile.

    Ordinul executiv al lui Putin a venit în vreme ce economia Rusiei este pregătită pentru cea mai mare contracţie din ultimii 30 de ani, pe fondul sancţiunilor puternice din partea Occidentului.

    Diverse agenţii guvernamentale ruse estimează că PIB-ul Rusiei va scădea cu 8% până la peste 10% în acest an, potrivit Interfax, citând declaraţiile fostului ministru de finanţe Alexei Kudrin. Comparativ, Banca Mondială se aşteaptă ca economia Rusiei să se contracte cu 11,2% în 2022.

  • ASF a amendat iar Euroins, cu 3 mil. lei, dar şi pe Tanja Blatnik, CEO al Euroins, cu 98.500 lei

    Euroins România, noul lider al pieţei asigurărilor cu subscrieri de 2,19 mld. lei în 2021, a fost amendat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) cu 3 mil. lei în luna martie 2022, potrivit informaţiilor transmise de ASF. În acelaşi timp şi Tanja Blatnik, CEO al companiei, a fost amendată cu 98.500 lei pentru transmiterea unor raportări neconforme. 

    Pe lângă Euroins, ASF a mai sancţionat şi compania Groupama cu 62.900 lei pentru plata cu întârziere a despăgubirilor RCA, neplata penalităţilor şi constatarea unor daune RCA cu întârziere, iar Transilvania Broker a primit un avertisment scris pentru informaţii şi date incorecte şi neclare în contractul de asigurare. Suma de 3 mil. lei pe care Euroins o are de plătit este compusă din două amenzi, una de 2,39 mil. lei pentru înregistrarea unor fonduri neconforme şi una de 652.100 lei pentru neprezentarea tuturor documentelor solicitate de echipa de control, plata cu întârziere a despăgubirilor RCA, neplata unor penalităţi, constatarea daunelor RCA cu întârziere şi subevaluarea rezervei de daună avizată. Precedenta amendă pe care Euroins a primit-o de la ASF a fost în luna decembrie 2021, în valoare totală de 5,9 mil. lei. 

    Sancţiunea a fost compusă din două amenzi, una de 3,54 mil. lei şi una de 2,3 mil. lei, iar în cadrul sancţiunii compania trebuia să stabilească un plan de redresare, cu măsuri pentru restabilirea nivelului fondurilor propria eligibile care acoperă necesarul de capital de solvabilitate (SCR) sau pentru modificarea profilului de risc astfel încât în termen de 6 luni SCR să fie din nou respectat.

    În ceea ce priveşte amenda seria amenzilor din decembrie 2021, Euroins a contestat sancţiunile ASF, motivul fiind că sancţiunea a fost impusă ca urmare a unei acţiuni de control periodic, care a avut în vedere perioada mai-octombrie 2021, iar reperzentanţii Euroins au explicat atunci că seria ed majorări de capital în valoare totală de 300 mil. lei şi infuziile de capital au dus la remedierea tuturor provocărilor financiare, inclusv cele existente în trecut şi identificate de ASF.

    Seria amenzilor ASF a început încă din luna septembrie a anului 2019, când compania a fost sancţionată de către ASF cu 50.000 lei pentru transmiterea cu întârziere a ofertei de despăgubire, a plăţii despăgubirilor şi a constatărilor.

    Ulterior, în luna februarie 2020 ASF a impus o nouă sancţiune companiei în valoare de 100.000 lei pentru întârzierea plăţilor despăgubirilor, iar la o diferenţă mică de timp, în aceeşi lună, compania a mai primit o amendă în valoare de 500.000 de lei, întrând în acelaşi timp sub administrarea temporară a Fondului de Garantare a Asiguraţilor (FGA).

    În luna aprilie a anului 2020, Euroins România a ieşit de sub administrarea FGA la numirea unui nou Consiliu de Adminsitraţie, dar sancţiunile ASF nu s-au oprit. În luna septembrie 2020, asigurătorul a fost lovit de un cumul de sancţiuni în valoare totală de 2,1 mil. lei, pentru calculul rezervelor tehnice şi înregistrarea eronată a unor operaţiuni de recunoaştere a comisioanelor din reasigurare. Din suma de 2,1 mil. lei, valoare de 600.000 lei a fost amenda ASF în urma unui control inopinat, iar 1,5 mil. lei a fost amenda în urma unui control periodic.

    Pe lângă amenzile cumulate de 2,1 mil. lei din luna septembrie 2020, ASF a dispus, în acelaşi timp, retragerea aprobărilor acordate directorilor executive ai societăţii de la vremea respectiveă, Mihnea Tobescu şi Milena Guentcheva, însemnând suspendarea acestora din funcţii pe o perioadă nedeterminată.

    Odată cu debutul anului 2021, Euroins a fost din nou sancţionată de către ASF cu 450.000 de lei pentru plata cu întârziere a despăgubirilor aferente dosarelor de daună RCA, iar ulterior, în luna februarie 2021, Euroins a mai primit o amendă de 500.000 de lei pentru netransmiterea ofertelor de despăgubire sau a notificărilor privind motivele pentru care nu au fost aprobate pretenţiile de despăgubire şi plata cu întârziere a unor dosare de daună.

    În luna februarie 2022, reprezentanţii ASF au spus pentru ZF că în ultimii doi ani, respectiv 2020-2021, Euroins a primit amenzi în valoare de 7,87 mil. lei, rezultate în urma sancţiunilor impuse de ASF atât companiei, cât şi persoanelor din conducerea societăţii, iar până atunci Autoritatea a încasat o cotă de 50% din cei 7,87 mil. lei, adică 3,93 mil. lei.  

  • Autoritatea de supraveghere financiară din Marea Britanie vrea ca reclamele crypto să ajungă doar la bogaţi şi la investitorii cu experienţă

    Autoritatea de supraveghere financiară din Marea Britanie (FCA) propune ca reclamele de promovare din industria crypto să se adreseze doar cetăţenilor înstăriţi şi investitorilor cu experienţă, în contextul în care britanicii încearcă să creeze un cadru pentru a proteja consumatorii în faţa investiţiilor cu grad de risc ridicat, potrivit Bloomberg.

    FCA a transmis miercuri că plănuieşte să încadreze criptomonedele drept „investiţii cu acces restricţionat”. Asta înseamnă că un client „poate acţiona în urma unei reclame care promovează active crypto doar dacă se încadrează în rândul investitorilor sofisticaţi sau a celor cu averi ridicate”.

    Propunerea a venit după ce autorităţile britanie au anunţat marţi că plănuieşte să aducă reguli mai stricte în ceea ce priveşte campaniile de promovare pentru criptomonede, pentru a se asigura că acestea sunt „corecte, clare şi nu induc în eroare”.

    Piaţa crypto atrage atenţia autorităţilor de reglemetare la nivel global, ca urmare a volatilităţii ridicate din piaţă. Totodată, produsele din piaţă devin din ce în ce mai complexe, iar între acestea şi consumatori nu există niciun strat de protecţie.

    FCA aşteaptă recomandări şi opinii referitoare la propunerile sale până în data de 23 martie şi intenţionează să implementeze noile reguli în timpul verii.

  • Şefa FMI riscă să-şi vadă autoritatea subminată în urma unei anchete având legătură cu China

    Kristalina Georgieva riscă să-şi vadă autoritatea ca şefă a Fondului Monetar Internaţional subminată cu numai câteva săptămâni înainte de o reuniune anuală a miniştrilor de finanţe din întreaga lume după ce aceasta a fost acuzată că a influenţat un raport în favoarea Chinei în perioada în care a lucrat la Banca Mondială, scrie Bloomberg.

     

  • City Insurance, cel mai mare asigurător RCA din piaţă, în aer? Investitorul olandez i3CP nu a venit cu banii pentru majorarea de capital. Plătiţi cu 15.000 euro pe lună, membrii boardului ASF au asistat la falimentul City Insurance, de 150 milioane de euro, fără să facă nimic

    City Insurance, ldierul pieţei asigurărilor, nu a reuşit să asigure suma de 150 mil. euro pentru a acoperi cerinţa de capital minim până la data de 6 septembrie 2021, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    Astfel, “ ASF a fost informată de către Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA), în calitate de administrator temporar al City Insurance, că până la data de 6 septembrie 2021, ora 24:00, în conturile societăţii nu a fost efectuată nicio plată aferentă contravalorii acţiunilor subscrise de către acţionarul minoritar i3CP Holding, astfel încât nu sunt îndeplinite cerinţele privind restabilirea, în termenul de trei luni, a nivelului fondurilor propria de bază eligibile care acoperă cerinţa minimă de capital (MCR), conform Deziciei ASF 714/03.06.2021.”

    Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară va analiza situaţia de fapt şi va lua deciziile care se impună, în conformitate cu prevederile legale.

     

  • Radu Hanga, preşedinte BVB: Estimăm că în următoarele 30 de zile vom avea indicele reprezentativ pentru piaţa AeRO

    Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, spune că operatorul bursier local a notificat Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), supraveghetorul pieţei de capital locale, cu privire la constituirea unui indice pentru piaţa AeRO, estimat a fi lansat în următoarele 30 de zile.

    “Astăzi trebuie să plece către Autoritatea de Supraveghere Financiară notificarea privind constituirea indicilor pentru piaţa AeRO şi alte modificări la unii dintre indicii administraţi de Bursa de Valori Bucureşti. Estimăm că în cuvinte 30 de zile o să avem indicii în piaţă ”, a declarat Radu Hanga joi dimineaţă la sediul BVB.

    Radu Hanga a fost prezent în cadrul unui eveniment derulat cu ocazia admiterii la tranzacţionare a acţiunilor companiei de evaluări Appraisal & Valuation (simbol bursier APP).

    În luna mai, Radu Hanga a afirmat în cadrul unui alt eveniment că pe ordinea de zi a Comisiei Indicatorii se află o propunere despre înfiinţarea, în a doua parte a anului, a unui indice antreprenorial, reprezentativ pentru piaţa secundară a bursei.

    “Va fi construit după modelul pe care îl aplică şi la ceilalţi indici. (…) Va fi un animal viu, va fi un indice care pe măsură ce o să vină companii, ne aşteptăm să vină companii tot mai mari, inclusiv din zona de tehnologie, sigur se va dezvolta şi se va diversifica. Acesta este obiectiv, ca în a doua jumătate a anului să avem un indice care să fie reprezentativ şi care să dea o indicaţie privind evoluţia pieţei AeRO ”, a declarat Radu Hanga în urmă cu câteva luni.

     

  • Noua configuraţie a inspecţiei fiscale când există indicii cu privire la săvârşirea unor fapte penale. Beneficii şi incertitudini

    Regulile privind încheierea unei inspecţii fiscale au fost schimbate odată cu apariţia Legii nr. 295/2020, care a adus o serie de modificări importante la Codul de procedură fiscală. Printre acestea se numără şi modificarea articolului 131 astfel încât, în cazul în care, pe parcursul inspecţiei, autorităţile fiscale constată existenţa unor indicii cu privire la săvârşirea unei fapte penale, acestea nu vor mai întocmi raportul de inspecţie fiscală la finalul procedurii de control, ci un proces-verbal de sesizare a organelor de urmărire penală. Modificarea este benefică pentru contribuabili, dar ridică şi numeroase semne de întrebare.

    Modificarea legislaţiei a avut la bază decizia pronunţată în cauza Lungu contra României, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat statul român pentru aplicarea unui tratament juridic diferenţiat în două litigii separate, deşi faptele imputate erau identice.

    Adoptată la şase ani de la cauza Lungu, noua reglementare urmăreşte să evite situaţiile în care o instanţă de contencios validează tratamentul fiscal aplicat de contribuabil (ca urmare a contestării rezultatului inspecţiei fiscale) şi dispune exonerarea acestuia de la plata taxelor aferente, iar instanţa penală consideră că aceeaşi faptă întruneşte elementele unei infracţiuni de evaziune fiscală şi obligă contribuabilul la plata taxelor şi a penalităţilor către stat.

    Cum aplicarea în practică a modificărilor aduse Codului de procedură Fiscală putea să ridice o serie de întrebări, autorităţile au detaliat, în procedura privind aplicarea articolului 131 din Codul de procedură fiscală (aprobată prin Ordinul ANAF nr. 1071/2021 publicat în Monitorul Oficial la data de 15 iulie) modalităţile în care organele fiscale vor proceda într-o astfel de situaţie.

    Încercarea de a stabili o procedură cât mai riguroasă de aplicare a articolului 131 este lăudabilă şi în măsură să minimizeze riscurile care decurg din lipsa de sincronizare a autorităţilor statului, însă aceasta nu poate să acopere toate situaţiile apărute în practică.

    Abordarea anterioară

    Modificarea articolului 131 schimbă în mod radical practica abuzivă a autorităţilor fiscale, permisă de legislaţia anterioară. În concret, dacă pe parcursul unei inspecţii fiscale inspectorii suspectau existenţa unor practici de evaziune fiscală, pe de o parte sesizau organele de urmărire penală, iar pe de altă parte emiteau un raport de inspecţie fiscală şi o decizie de impunere, prin care stabileau obligaţii fiscale în sarcina contribuabilului.

    Dincolo de situaţia de incertitudine, inclusiv financiară, căreia contribuabilul trebuia să îi facă faţă timp de mai mulţi ani, până la soluţionarea cauzei penale, riscul cel mai mare decurgea din posibilitatea pronunţării a două hotărâri incompatibile: una favorabilă contribuabilului, prin care instanţa de contencios administrativ valida tratamentul fiscal şi dispunea restituirea sumelor deja plătite de acesta, şi una de condamnare, prin care instanţa de penal sancţiona contribuabilul pentru evaziune fiscală şi îl obliga să restituie statului prejudiciul reprezentat de obligaţiile fiscale principale şi accesorii.

    Ce se schimbă?

    Reglementările adoptate recent prevăd că, în situaţia în care, în timpul unei inspecţii, autoritatea fiscală încheie un proces-verbal de sesizare a organelor de cercetare penală, contribuabilul nu va mai primi un raport de inspecţie fiscală (cel puţin pentru perioadele şi obligaţiile ce fac obiectul sesizării penale), ci o adresă de înştiinţare cu privire la neîntocmirea raportului prin care i se va transmite, totodată, şi faptul că, până la finalizarea cauzei penale, se suspendă termenul de prescripţie a dreptului autorităţilor de a stabili creanţe fiscale.

    Însă Codul de procedură fiscală nu lămureşte ce se întâmplă cu inspecţia fiscală după finalizarea dosarului penal. În situaţia în care instanţa penală pronunţă o hotărâre de condamnare şi, pe parte civilă, stabileşte că statul este îndreptăţit să recupereze taxele neachitate şi accesoriile aferente, lucrurile par a fi destul de clare, întrucât autoritatea fiscală nu va putea dubla sancţiunea printr-un control ulterior. În caz contrar, deşi Codul de procedură fiscală nu o prevede expres, o astfel de iniţiativă ar invalida cauza Lungu.

    Totuşi, dacă procesul penal se sfârşeşte fără o condamnare, autoritatea fiscală poate iniţia o nouă inspecţie. În lipsa unor dispoziţii exprese, începerea noii inspecţii pare că reprezintă o opţiune, şi nu o obligaţie a organului fiscal. În aceste condiţii, ţinând cont că prima inspecţie fiscală nu a fost finalizată prin emiterea unui raport şi a unei decizii de impunere şi că termenul de prescripţie a fost suspendat, până la expirarea acestui termen, contribuabilul riscă în orice moment să fie supus unei noi inspecţii fiscale pentru perioada iniţială (adică cu foarte mulţi ani în urmă).

    Consecinţele încheierii unei inspecţii fără  întocmirea raportului de inspecţie fiscală

    Situaţia în care autoritatea informează contribuabilul că nu va întocmi raportul de inspecţie fiscală echivalează, practic, cu renunţarea la efectuarea inspecţiei fiscale. Astfel, dacă ar fi să considerăm că neîntocmirea raportului de inspecţie fiscală reprezintă un caz particular de finalizare a controlului, rămân fără răspuns câteva chestiuni de interes pentru contribuabil.

    Prima dintre ele se referă la posibilitatea contribuabilului de a contesta această înştiinţare emisă de organul fiscal ori procesul-verbal de sesizare a organelor de urmărire penală. Analizând retrospectiv Decizia Curţii Constituţionale nr. 783 din 28 noiembrie 2019, prin care s-a stabilit că procesul-verbal întocmit de inspectorii antifraudă nu reprezintă un act administrativ-fiscal (ce poate fi contestat), este de aşteptat ca instanţele de judecată să respingă acţiunile de anulare a acestor acte, în defavoarea contribuabililor.

    Tot astfel, ulterior întocmirii procesului-verbal, contribuabilul nu mai poate solicita autorităţii fiscale emiterea unei decizii de impunere provizorii în vederea achitării eventualelor obligaţii fiscale suplimentare (cu scopul de a limita acumularea de dobânzi şi penalităţi).

    De asemenea, după ce fiscul renunţă la efectuarea inspecţiei fiscale, contribuabilul ar putea depune declaraţii rectificative chiar cu privire la obligaţiile fiscale analizate de organele penale, cu scopul de a evita plata unor obligaţii accesorii ridicate. Dar o astfel de decizie va trebui analizată cu atenţie, pentru că există riscul să fie interpretată de organele penale ca o recunoaştere implicită a unui comportament fiscal ilicit.

    Mai mult, în contextul creat de adoptarea ordinului privind procedura de urmat în situaţia sesizării organelor de cercetare penală, autoritatea fiscală pare a nu mai avea suportul legal pentru a dispune suspendarea inspecţiei fiscale pe perioada în care se derulează procesul penal. Într-o astfel de situaţie, în care autoritatea fiscală este cea care sesizează organelor de urmărire penală o posibilă infracţiune, aceasta ar fi abilitată să dispună suspendarea inspecţiei pe motiv că există un caz temeinic justificat, însă pentru o perioadă de maximum şase luni. Procedura adoptată recent de ANAF prevede totuşi că organul fiscal trebuie să formalizeze propunerea de finalizare a controlului prin neîntocmirea raportului de inspecţie, motiv pentru care se poate considera că legiuitorul a urmărit să excludă varianta suspendării inspecţiei, deşi o astfel de măsură ar fi putut prezenta câteva avantaje pentru contribuabilul aflat în această situaţie.

    Aşadar, ca de obicei, în relaţia cu autoritatea fiscală, multe dintre răspunsurile cu privire la interpretarea şi aplicarea reglementărilor în vigoare se vor clarifica în timp, fie cu bună-credinţă din partea ambilor actori (fisc şi contribuabil), fie tranşate de către instanţele judecătoreşti competente.

     

     

  • Conducerea ASF sub presiune: Un nou scandal legat de angajările din Autoritate şi de situaţia de la Euroins şi City Insurance iese la iveală

    Un nou scandal a izbucnit pe piaţa de asigurări după ce un angajat al ASF, Cristian Muntean, a acuzat conducerea Autorităţii că a angajat fără concurs zeci de persoane, pe criterii politice şi de rudenie, inclusiv pe ginerele liderului PSD Olt Paul Stănescu, pe numele său Robert Marius Modan, potrivit informaţiilor apărute în presă.

    Cristian Muntean a participat miercuri la o audiere în Comisia de finanţe, bănci şi piaţă de capital din Senat, unde a făcut o serie de acuzaţii la adresa preşedintelui ASF Nicu Marcu şi a vorbit de mai multe nereguli în activitatea Autorităţii, inclusiv cu privire la situaţia de la Euroins şi City Insurace, cei mai importanţi asigurători de pe piaţa de RCA.

    “În primele 30 de zile de la instalarea în funcţie a lui Nicu Marcu, acesta a numit prin delegare, fără concurs, în funcţie de conducere pe ginerele leaderului PSD Paul Stănescu, care se numeşte Robert Marius Modan. În acest fel, ginerele lui Paul Stănescu a ajuns să câştige 4.000 de euro net/lună + prime, toată lumea din instituţie ştiind faptul că ginerele lui Paul Stănescu este protejatul lui Nicu Marcu”, a spus Muntean, citat într-un articol din ziarul Bursa.

    Memoriul prezentat de acesta parlamentarilor include o serie de fapte care ar fi generat pierderi de 30 de milioane de euro pentru bugetul de stat. De asemenea, Cristian Muntean susţine că au fost făcute promovări doar pe criterii politice de către actualul şef al ASF.

    O altă problemă semnalată în faţa Comisiei se referă la neregulile constatate la City Insurance şi Euroins, societăţi amendate de către ASF, dar care au contestat ulterior sancţiunile în instanţă şi au câştigat. Cristian Muntean a spus că cele două societăţi de asigurare au câştigat procesele pe considerente care ţin de vicii de procedură ale actelor întocmite de ASF. Mai exact, instanţele au dat câştig de cauză asigurătorilor deoarece actele de sancţionare au fost întocmite incorect de către angajaţii ASF.

    În cazul City Insurance, memoriul prezentat ieri în Comisia din Senat susţine că ASF nu ştie în prezent cine este reasiguratorul către care City Insurance cedează majoritatea primelor de asigurare încasate, pentru că societatea refuză prezentarea contractului.

    Potrivit ziarului Bursa, într-un alt proces, în care City Insurance a contestat decizia ASF prin care societatea de asigurări era obligată să îşi majoreze capitalul social cu 16,5 milioane de lei şi să recalculeze rezervele tehnice pentru 100.000 de dosare de daună, Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) a formulat cereri de intervenţie accesorie în favoarea ASF, urmărind să sprijine apărările formulate de Autoritate. ASF a solicitat însă în instanţă respingerea cererii Confederatiei Transportatorilor (COTAR) de intervenţie ca parte în proces de partea ASF.

    “Decizia stabilită de către ICCJ este definitivă si ar fi trebuit realizată «de îndată» de către City Insurance. (23 martie 2021). De la pronunţarea acestei decizii definitive şi care ar fi trebuit dusă la îndeplinire «de îndată» de către City Insurance, ASF aşteaptă de aproape 2 luni ca City Insurance să transmită documente doveditoare privind îndeplinirea criteriilor de lichiditate”, a spus Muntean în faţa senatorilor.

    El a mai precizat că a sesizat şi Direcţia Naţională Anticorupţie în calitate de avertizor de integritate pentru situaţia de la ASF.

    Cristian Muntean a fost preşedinte al Asociaţiei Service-urilor Auto Independente, iar în 2017 a devenit consilierul Prim-vicepreşedintelui ASF, Ovidiu Wlassopol. După schimbarea conducerii ASF, el a rămas o perioadă consilier al actualului vicepreşedinte al ASF responsabil de sectorul de asigurări, Cristian Roşu.

  • Unde se află singurul oraş din lume unde nu există un sistem politic, nu sunt recunoscute religiile şi, poate cel mai imporntant, nu se folosesc bani – FOTO

    Imaginaţi-vă un loc în care nu există bani, religii sau politică. Un loc în care idealul societăţii este acela de a nu urma standardele cu care suntem obişnuiţi. Imaginaţi-vă că acel loc ar exista şi aţi putea ajunge acolo. Utopie? Nu chiar; faceţi cunoştinţă cu Auroville.

    Locul de care vă povestesc se află în India de Sud, la 150 de kilometri de Chennai. Auroville a fost fondat în 1968 şi este recunoscut de UNESCO ca un oraş internaţional – lucru firesc, din moment ce peste 100 de naţionalităţi sunt reprezentate aici. Aceşti oameni trăiesc la un loc aparent fără probleme, pentru că aici nu există un sistem politic, nu sunt recunoscute religiile şi, poate cel mai imporntant, nu se folosesc bani. Toată viaţa din Auroville se desfăşoară pe bază de troc.

    |n acest oraş epic, clădirile sunt experimente arhitecturale şi se schimbă în mod constant. Motivul, dincolo de imagine, este că structurile devin din ce în ce mai prietenoase cu mediul. Constructorii caută să optimizeze consumul de energie regenerabilă pentru a-şi atinge obiectivul declarat: reutilizare şi reciclare.

    Cine a pus bazele acestui experiment aproape utopic?

    ”Ar trebui să existe un loc pe Pământ pe care nicio naţiune să nu îl poată revendica; un loc în care toate fiinţele umane care aspiră la bine să poată trăi ca şi cetăţeni liberi ai lumii, respectând o singură autoritate, şi anume aceea a adevărului suprem. Un loc al păcii şi al armoniei, unde toate instinctele de luptă ale omului să fie folosite pentru a depăşi suferinţele, slăbiciunile şi ignoranţa, pentru a triumfa în faţa limitărilor şi a dizabilităţilor.“ Rândurile de mai sus îi aparţin Mirrei Alfassa, cunoscută celor din Auroville ca ”Mama“.

    Ea a avut ideea unei astfel de societăţi ca urmare a relaţiei cu filosoful indian Sri Aurobindo. ”Secolul al XIX-lea în India a fost unul imitativ, artificial“, scria Aurobindo în 1909. ”Dacă europenizarea noastră ar fi reuşit, ne-am fi pierdut capacitatea spirituală, forţa intelectuală, elasticitatea specifică şi puterea de a ne reinventa.“

    Mirra Alfassa a preluat ideile filosofului şi le-a transformat într-un proiect internaţional de ”realizare a unităţii umane şi stabilire a unei societăţi ideale“. Pe 28 februarie 1968, peste 5.000 de oameni din 124 de ţări au ajuns la locul stabilit: la acea vreme, Auroville însemna doar o zonă deşertică şi un vis.

    Alfassa a ales membrii societăţii privindu-i în ochi: mulţi îşi amintesc de moment ca o experienţă adânc spirituală şi chiar suprarealistă. Cei ”aleşi“ primeau şi prima sarcină: aceea de a planta un copac. |n câţiva ani, zona deşertică se transformase într-o pădure.

    Astfel, Auroville a fost construit de la zero de generaţia flower-power a anilor ’60; a fost o un soi de revoluţie psihologică a hipioţilor, după cum scria W.M. Sullivan în cartea sa ”Naşterea Auroville-ului“. Pe lângă lipsa banilor, a guvernului sau a religiei, aici nu există şosele şi oamenii nu au acces la ziare sau la ştiri legate de război, sărăcie sau genocid. Construit pentru 50.000 de oameni, Auroville mai are astăzi doar 2.500 de rezidenţi autoexilaţi din peste 100 de ţări. Iar numărul turiştilor este dublu – în orice moment, în Auroville se află în jur de 5.000 de vizitatori.

    Comunitatea defineşte modul de trai ca fiind unul sustenabil din punct de vedere ecologic. Astfel, pentru mâncare se folosesc 15 ferme ce acoperă mai bine de 160 de hectare. Aici sunt cultivate fruncte şi legume suficiente pentru hrana zilnică a celor din Auroville, în vreme ce animalele asigură lactate.

    Dar comunitatea nu este doar raiul hipioţilor, ci şi o imagine reprezentativă a Indiei: potrivit unei decizii a Curţii Supreme indiene din 1982, Auroville ”se află în conformitate cu cele mai înalte idealuri şi aspiraţii ale naţiunii“. Ca urmare, guvernul indian donează în jur de 200.000 de dolari anual comunităţii, în vreme ce UNESCO protejează proiectul încă de la naşterea sa, în 1968.

    Pentru un oraş aproape utopic, Auroville are însă destul de multe probleme: au fost raportate numeroase cazuri de viol, sinucideri şi chiar crime.

    Paradis sau înşelătorie?

    Elaine este o tânără din Auroville care a acceptat să răspundă mai multor întrebări adresate de cei de la Slate.com. Ea a venit în urmă cu mai bine de 10 ani, ca turistă, şi a decis apoi să devină rezidentă. ”Atunci când începi să verifici dincolo de suprafaţă, imaginea devine mult mai urâtă decât cea percepută din exterior“, a povestit ea. ”Începi să vezi problemele, iar acestea sunt deja stratificate în comunitate. Realitatea e cu totul alta atunci când devii parte din ea.“

    Ea a vorbit de crime, violuri şi alte acte de violenţă; cea mai mare problemă pare însă a fi cea legată de bani. ”Cine controlează banii într-o societate fără bani?“, se întreabă tânăra aproape retoric. În urmă cu şapte ani, ea a trebuit să facă o donaţie de 48.000 de dolari în contul casei pe care a primit-o; ulterior, a găsit imagini ale aceleiaşi case cu menţiunea că ar fi fost vândută pentru 20.000 de dolari. ”Nu ştiu ce s-a întâmplat cu banii. Nu ştiu cine controlează fondul“, a mai spus ea.

    Fondul de care vorbeşte Elaine este Fondul Unităţii, ”principalul canal pentru toate veniturile ce intră în Auroville“ – după cum menţionează site-ul oficial al comunităţii.

    Iar acest fond este unul care gestionează extrem de mulţi bani: pe lângă donaţiile ”oferite“ de cei care au nevoie de o casă, guvernul donează sume importante an de an; mai există donatori privaţi şi sumele date de cei care vizitează Auroville.

    Ce se întâmplă cu aceşti bani pare a fi, aşadar, o întrebare centrală. Şi una la care, pare-se, nu are cine să răspundă. |n lipsa unui guvern central, autoritatea este reprezentată de diverse comitete, formate uneori spontan, care gestionează oraşul: comitetul pentru case, comitetul pentru muncă, cel pentru siguranţa în muncă a femeilor, cel de gestionare a bunurilor şi aşa mai departe; sub comitete există o serie de consilii, grupuri private şi voluntari. Guvernul Indiei are de asemenea un reprezentant în Auroville, numit ”secretar permanent“. Reporterii de la Slate.com nu au reuşit însă să intre în contact cu niciun reprezentant: răspunsul cel mai des întâlnit era: ”Ne cerem scuze, dar sunt prea ocupaţi pentru a putea aranja o întâlnire“.

    |nsă aurovilienii nu sunt interesaţi de cine le gestionează banii; până la urmă, ideea de bază a fost aceea a unei societăţi fără valută. Cei mai mulţi locuitori sunt artişti, fermieri eco, aventurieri şi visători.

    Auroville va împlini, la anul, 50 de ani; ce ţine această comunitate în viaţă?

    ”Crezul“, explică Clare Fanning, una dintre femeile care au pus umărul la construcţia oraşului. ”Crezul e tot ceea ce contează.“

    Crezul, sau visul original, stă inscripţionat pe o placă în formă de lotus, la câţiva paşi de clădirea ce marchează centrul spiritual al oraşului. ”Auroville nu aparţine unei singure persoane. Auroville aparţine umanităţii. Dar pentru a trăi în Auroville, omul trebuie să fie servitor al Conştiinţei Divine.“

  • Premierul Florin Cîţu a schimbat conducerea Autorităţii Competente de Reglementare a Operaţiunilor Offshore la Marea Neagră: Constantin Gheorghe este înlocuit de Gabriela Dan

    Premierul Florin Cîţu a numit-o ieri pe Gabriela Dan în funcţia de preşedinte al Autorităţii Competente de Reglementare a Operaţiunilor Offshore la Marea Neagră, cu rang de secretar de stat, potrivit unei hotărâri publicate în Monitorul Oficial.

    Mandatul ei este pe o perioadă de 5 ani.

    În acelaşi timp, premierul l-a revocat din această funcţie pe Constantin Gheorghe.

    Printre atribuţiile Autorităţii se numără evaluarea documentelor emise de companiile din domeniu, supravegherea respectării legilor de către operatori şi proprietari, inclusiv prin inspecţii şi investigări, elaborarea planurilor anuale şi cooperarea cu autorităţile din alte state membre şi iniţierea şi avizarea unor acte normative.