Agenţia şi-a revizuit ambiţiile spaţiale, atenuându-le, întrucât proiectul său iniţial viza capturarea unui asteroid cu scopul de a-i modifica traiectoria. În cele din urmă, acea misiune a fost revizuită, iar NASA se va “mulţumi” cu prelevarea unei roci de pe suprafaţa unui asteroid, informează huffingtonpost.fr.
Odată ajuns în proximitatea asteroidului ales, un vehicul automatizat va desfăşura un braţ telescopic pentru a extrage de pe suprafaţa acestuia o rocă al cărei diametru ar putea fi de patru metri. Vehiculul va tracta apoi acel asteroid şi îl va plasa pe o orbită lunară stabilă. După aproximativ şase ani, astronauţii americani vor ajunge pe acel asteroid, de pe care vor recolta diverse eşantioane.
NASA planificase iniţial să remorcheze un mic asteroid, în cadrul misiunii Asteroid Redirect Mission (ARM), iniţiată în urmă cu trei ani.
“Am aprobat conceptul misiunii şi ne-am dat acordul pentru continuarea fazei A”, a declarat Robert Lightfoot, un cercetător de la NASA, într-o conferinţă de presă telefonică.
“Misiunea ARM va oferi astfel o primă demonstraţie în ceea ce priveşte funcţionarea mai multor sisteme de zbor spaţial care vor fi necesare pentru expedierea de astronauţi către destinaţii îndepărtate în spaţiu, mai ales către Marte”, a subliniat acelaşi cercetător.
Vehiculul automatizat ARM va fi înzestrat cu un motor cu propulsie solar-electrică, un concept aflat încă în stadiu de dezvoltare, care va fi foarte util în misiunile de explorare a spaţiului cosmic îndepărtat. Acest sistem permite utilizarea unei cantităţi mai mici de carburant, efectuarea unor călătorii pe distanţe mai mari, într-un timp mai scurt şi cu costuri mai mici în comparaţie cu oricare altă tehnologie disponibilă în prezent, afirmă NASA.
După lansarea sa din 2020, vehiculul ARM va ajunge în jurul asteroidului în anul 2022.
NASA a selectat trei asteroizi potenţiali – Itokawa, Bennu şi 2008 EV5. Cel din urmă este considerat marele “favorit”. Însă agenţia americană continuă să caute şi alţii, întrucât, după lansarea misiunii ARM, şi-a crescut cu 65% capacitatea de detectare a asteroizilor ale căror orbite trec prin apropiere de Terra. Înainte de lansarea ARM, NASA are la dispoziţie aproximativ un an, până în 2019, să aleagă asteroidul cel mai potrivit pentru această misiune.
NASA va lansa, de asemenea, la mijlocul anilor 2020 doi astronauţi la bordul capsulei Orion, care vor zbura în spaţiu pentru a explora acel asteroid şi vor preleva eşantioane pe care le vor aduce pe Terra. Acea misiune va dura 24 sau 25 de zile, a anunţat agenţia spaţială americană.
Înaiunte ca asteroidul să ajungă la destinaţie, în jurul Lunii, agenţia americană va testa o serie de tehnici de protejare a Terrei contra unei eventuale coliziuni a planetei noastre cu un asteroid. În 2005, NASA a testat deja, în cadrul misiunii “Deep Impact”, o tehnologie ce constă în lovirea unui asteroid sau a unei comete, care ameninţă să se ciocnească cu Terra, cu un vehicul spaţial, cu scopul de a-i modifica traiectoria.
Vehiculul spaţial ARM oferă însă o altă opţiune. Este vorba de folosirea forţei gravitaţionale exercitate în spaţiu de orice corp cosmic, chiar şi de cele mai mici, precum un vehicul spaţial, pentru a modifica traiectoria unui asteroid. Astfel, un vehicul ARM, apropiindu-se şi rămânând foarte aproape de un astfel de corp cosmic, ar putea să îl atragă, lent, şi fără să îl atingă.
Eficienţa acestei manevre este mai mare dacă o anumită masă este extrasă din asteroid de către vehiculul care va preleva o rocă, au explicat cercetătorii de la NASA.
NASA a identificat până în prezent peste 12.000 de asteroizi ale căror orbite se intersectează cu orbita Terrei. Aproximativ 96% dintre ei au diametre mai mari de un kilometru. NASA nu a depistat totuşi niciun corp cosmic din această categorie de mărime care să prezinte un risc de ciocnire cu Terra în următorii 100 de ani. Însă asteroizi mai mici ar putea să devină un pericol. În 2011, 893 astfel de corpuri cosmice au fost reperate. Acest număr a ajuns la 1.472 în anul 2014.