BusinessMagazin

Tag: asiguratori

  • Perspective noi în era pandemică

    Asigurătorul austriac Uniqa mizează anul acesta pe o creştere importantă în zona asigurărilor pentru companii mici şi mijlocii, mai ales dacă luăm în considerare şi programele de susţinere lansate de Guvern anul trecut, precum IMM Invest. Este un segment Care merită explorat .mai mult în 2021, crede Paul Cazacu, numit recent în funcţia de preşedinte al Directoratului Uniqa Asigurări.

    Anul 2021 a început cu perspective noi pentru asigurătorii de pe piaţa locală. În timp ce volumul primelor brute subscrise îşi reia trendul ascendent pierdut pe drum în 2020, un an al incertitudinilor, blocajelor şi restricţiilor, companiile de asigurări încep să îşi paveze drumul prin diferite obiective, prin redefinirea modelelor de business şi prin intrarea într-un nou ciclu strategic. Uniqa Asigurări, companie orientată pe zona asigurărilor generale, care face parte din grupul austriac Uniqa, a intrat, începând cu 1 ianuarie 2021, într-un nou ciclu al strategiei, după cum spune Paul Cazacu, preşedinte al Directoratului Uniqa Asigurări. „Ne redefinim modelul de business prin desenarea a trei piloni principali.

    Unul de retail, unde vrem să avem o experienţă standardizată, cu produse flexibile care răspund nevoilor clientului imediat, iar procesul de vânzare este unul fără întreruperi şi fără niveluri de autoritate superioare. Unul pe canalul corporate, unde vrem să desenăm soluţii personalizate cu clienţii noştri, să înţelegem mai bine businessul lor. Iar al treilea pilon este cel de bancassurance care se dezvoltă în principal prin parteneriatul nostru strategic cu Raiffeisen la nivelul pieţelor în care activăm”, susţine Paul Cazacu.

    Preşedintele Directoratului Uniqa Asigurări a fost numit în această funcţie începând cu luna ianuarie a anului 2021, iar activitatea a început-o spre finalul lunii februarie, odată cu avizul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). „Am terminat facultatea în 2001, pe finanţe bănci şi asigurări, specializat pe burse de valori şi bănci, că aşa era la vremea respectivă, dar destinul m-a dus mai aproape de zona asigurărilor. Toată experienţa mea profesională a fost în zona serviciilor financiare. Am început la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (actuala ASF). Am stat un an de zile, după care mi-am luat zborul spre industrie. În ultimii 10 ani am ocupat poziţia de Chief Financial Officer (CFO) în cadrul Uniqa, iar începând de la 1 ianuarie am preluat poziţia de preşedinte al Directoratului”, povesteşte Paul Cazacu. Grupul Uniqa este prezent în 18 ţări, cu 40 de companii, având o concentrare mai puternică în Austria, Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria, care sunt considerate ţări strategice. În România, prezenţa grupului este atât prin compania de asigurări Uniqa Asigurări, pe zona asigurărilor generale, cât şi prin intermediul Uniqa Asigurări de Viaţă, companie specializată pe segmentul asigurărilor de viaţă. „Acest model de business cu două companii, una pe asigurări generale şi alta pe asigurări de viaţă, ne creează şi nouă sincope operaţionale.

    Ne-am fi dorit să avem o licenţă compozită. Din păcate, din 2007-2008 nu mai există posibilitatea în România să ai licenţă compozită. În momentul în care Uniqa a intrat în România a fost nevoită să îşi înfiinţeze două societăţi separate. Practic, pe zona asigurărilor de viaţă am preluat fosta societate Agras, care era o societate de asigurări generale. Ulterior am schimbat licenţa în licenţă de asigurări de viaţă şi am pornit de la zero. Dacă aveam posibilitatea să avem o licenţă compozită cu siguranţă ne-am fi uitat la acest lucru”, a spus Paul Cazacu. Recent, în luna octombrie a anului 2020, s-a finalizat tranzacţia de achiziţie de către grupul Uniqa a operaţiunilor AXA în Polonia, Cehia şi Slovacia, care s-a ridicat la 1 mld. euro. „Este o tranzacţie de anvergură care necesită un proces de integrare masiv în zonele respective şi care cumva va canaliza toată energia grupului în perioada următoare. Nu ne aşteptăm să existe un apetit imediat pentru achiziţii suplimentare, dar asta nu înseamnă că la nivel strategic Uniqa nu îşi doreşte să se extindă. Dacă apar oportunităţi pe piaţa din România, ne vom uita, dar cu siguranţă în anul 2021 nu va fi cazul”, susţine Paul Cazacu.

    „La nivelul pieţei RCA, decontarea directă răspunde uneia din problemele existente, aceea de decontare a despăgubirilor, dar în continuare sunt şi alte aspecte pentru care trebuie să se găsească soluţii.”

    Această tranzacţie a adus un volum de prime brute subscrise în valoare de 800 de milioane de euro în pieţele respective pentru grupul Uniqa, împreună cu un volum de clienţi suplimentari de peste 5,5 milioane. Din punctul de vedere al evoluţiei Uniqa pe piaţa din România, obiectivul celor două societăţi constau într-o dezvoltare sustenabilă, cu o concentrare de segmente care nu sunt foarte dezvoltate la nivelul pieţei, mai spune Paul Cazacu. „Vrem să ne concentrăm pe segmente care nu sunt foarte generoase la nivelul pieţei. Dacă ne uităm la piaţa de asigurări generale, vorbim despre un segment de 25% din piaţă pentru că segmentul auto reprezintă 75% din piaţă, iar noi nu ne asumăm un nivel de creştere pe segmentul auto. Pe segmentul asigurărilor de viaţă, la nivelul pieţei generale, ponderea este undeva la 20%. Avem o strategie ceva mai agresivă decât cea a pieţei pe segmentele respective, care nu includ  zona de auto, dar având în vedere că felia este una destul de mică nu ne permitem să creştem foarte accelerat şi să accesăm poziţii mai mari în clasament”, spune el.

    Cu toate acestea, strategia Uniqa vizează o dezvoltare, atât pe asigurări generale, cât şi pe asigurări de viaţă sau de persoane, susţine Paul Cazacu. „Suntem ca ADN un grup care a avut o prezenţă destul de mare pe segmentul auto şi încercăm să ne redefinim uşor, să creştem într-un mod sustenabil cu o aplecare mai mare pe asigurări non-auto şi de persoane. Ne uităm atât la potenţialul de creştere, dar mai ales la potenţialul de valoare adaugată.” Astfel, pe zona auto, fie facultative sau obligatorii, apetitul companiei este rezervat, iar concentrarea este mai degrabă pe optimizarea rezultatelor.

    „Dacă ne uităm la trendul pieţei vedem că avem o dinamică accelerată la costul reparaţiei, ceea ce pe termen lung o văd ca pe o provocare la nivelul pieţei. Trebuie să intervenim rapid cu măsuri de creare a unui echilibru între creştere şi optimizarea rezultatelor pe auto. Degeaba acopăr ceva astăzi şi realizez mâine că nu mai am capacitatea să o fac şi atunci e bine să construim soluţii care să presupună o disciplină mutuală la nivelul produselor din zona auto”, a mai explicat Paul Cazacu. Astfel, la începutul anului 2021, la iniţiativa ASF, clauza de decontare directă va deveni obligatorie la poliţele RCA. Achiziţia poliţei RCA cu decontare directă le permite şoferilor păgubiţi să solicite plata despăgubirii propriului asigurător RCA şi nu asigurătorului şoferului care a provocat dauna. Asigurătorul care a plătit dauna îşi recuperează apoi prejudiciul de la asigurătorul RCA al şoferului vinovat. „Credem că decontarea directă are capacitatea de a crea nişte efecte pozitive la nivelul pieţei. Ne aşteptăm ca pe termen scurt să vedem o creştere a lichidităţii la nivelul pieţei, deci o rapiditate mai mare în stingerea daunelor, dar trebuie să ne asigurăm în acelaşi timp că mecanismul decontării directe are prevăzute măsuri de recuperare a sumelor plătite în baza decontării directe într-un mod destul de rapid pentru că într-un altfel de caz riscăm să creăm o problemă la nivel sistemic.” El a mai spus că, în acelaşi timp, depinde foarte mult de ce aşteptări sunt de la decontarea directă. „Dacă ne aşteptăm să creeze un impact pozitiv la nivelul plăţilor imediate, aşa cum spuneam, mă aştept să se întample, dar dacă ne aşteptăm să vedem o migrare a apetitului clienţilor în funcţie de serviciile oferite şi să se uite mai degrabă la calitatea serviciului decât la preţul asigurării, acesta este un fenomen care ar trebui să se întâmple pe un interval mediu sau lung, cel puţin din punctul meu de vedere.”

    La nivelul pieţei RCA, decontarea directă răspunde uneia din problemele existente, aceea de decontare a despăgubirilor, dar în continuare sunt şi alte aspecte pentru care trebuie să se găsească soluţii, a mai adăugat el. Din perspectiva asigurărilor de viaţă, aşteptarea pentru anul 2021 este ca trendul să fie un ascendent, atât pe asigurările tradiţionale, cât şi pe cele cu componentă de investiţie, este de părere Paul Cazacu. „Pe asigurările tradiţionale, de riscuri biometrice, de supravieţuire şi tradiţionale cu componentă de acumulare (investiţie), trendul a fost unul ascendent la nivelul pieţei în 2020 şi ne aşteptăm la un trend asemănător în 2021. Astfel, pentru anul acesta, aşteptarea mea este ca trendul să fie unul ascendent pe toate segmentele asigurărilor de viaţă, dacă nu experimentăm din nou o stare de urgenţă, pe care nimeni nu şi-o doreşte.” Cu toate acestea, anul trecut s-a văzut un fenomen de ajustare minor pe zona asigurărilor de viaţă, în special pe zona asigurărilor de tip unit-linked şi pe zona asigurărilor vândute pe segmentul bancassurance. „Având în vedere că este o activitate secundară celei bancare şi ţinând cont că au fost restricţii de distanţare, în special în trimestrul doi al anului 2020, în perioada respectivă am observat inclusiv în portofoliul nostru scăderi mai puternice pe acest segment, pe care am reuşit să le recuperăm în a doua parte a anului”, a mai adăugat Paul Cazacu. Iar prin prisma asigurărilor cu componentă investiţională, în România, circa 1% din veniturile pensionarilor pot fi atribuite unor astfel de asigurări. „Aşadar, pe de o parte avem un potenţial foarte mare de creştere, dar trebuie să înţelegem în acelaşi timp că această creştere nu se va materializa niciodată dacă nu creştem gradul de încredere în asigurări în România şi dacă nu creştem gradul de educare financiară a populaţiei încă de la vârste fragede.” Ca specific al pieţei din România, curba vârstei în anul 2020 se afla la vârsta medie de 43 de ani, datorită exodului mare din ultima perioadă, în special pe banda de vârstă tânără în populaţia activă. „Ne aşteptăm ca în următorii 20 de ani vârsta medie să crească spre 46-47 de ani, iar populaţia în vârstă de peste 45 de ani să reprezinte mai mult de 50% din populaţia generală. Acest aspect pune o presiune foarte mare pe abilitatea statului de a finanţa fondul de pensii de stat. Aşadar avem o obligaţie suplimentară de a transmite mesaje către populaţie cu privire la educarea financiară şi construirea unor programe de acumulare care să ne ajute să susţinem în mod viabil sistemul de pensii de stat în viitor.”

    Un alt segment care a prins un elan puternic în anul 2020 este cel al asigurărilor de garanţii, reuşind să depăşească volumul subscrierilor pe segmentul asigurărilor de sănătate. Cu toate acestea, Uniqa nu este un jucător pe acest segment. „Noi nu suntem prezenţi pe zona asigurărilor de de garanţii. Ele sunt un segment de nişă al pieţei. Este adevărat că au avut un trend ascendent în 2020, probabil stimulat şi de proiectele de infrastructură lansate de stat, care au avut nevoie de garanţie, si probabil alimentat şi de înăsprirea condiţiilor impuse de bănci la scrisorile de garanţie şi s-a văzut ca o alternativă. Noi nu suntem prezenţi pe zona aceasta, iar din punct de vedere strategic nu intenţionăm să intrăm pe această zonă. Avem analize de risc la nivelul grupului şi nu se află în apetitul nostru strategic.” În ceea ce priveşte segmentul asigurărilor de sănătate, Paul Cazacu este de părere că în perioada următoare acest segment va intra pe o pantă accentuată de dezvoltare. „Legat de asigurările de sănătate, dacă urmărim trendul din ultimii cinci ani, a fost unul extrem de accelerat şi este un segment care, la nivel macro, mizez foarte tare. În perioada următoare vom fi martorii unei dezvoltări accentuate pe segmentul asigurărilor de sănătate. Aici, la fel ca şi la asigurările de viaţă, este datoria noastră să promovăm aceste produse şi să construim o piaţă matură a asigurărilor private, mai ales că acum cinci ani de zile nu exista o piaţă a asigurărilor de sănătate în România.”

    Digitalizarea nu ocoleşte asigurările în pandemie

    Odată cu debutul pandemiei de COVID-19, companiile de asigurări au fost nevoite să îşi accelereze planurile de digitalizare pentru a face faţă unui nou normal. Uniqa a reuşit să migreze toate procesele pe zona de online în mai puţin de o saptămână. „Călătoria aceasta de digitalizare a început în Uniqa ceva mai demult. Motiv pentru care putem spune fără falsă modestie că pandemia ne-a prins într-un moment destul de favorabil. Pe de o parte am echipat toată forţa noastră angajată, atât la nivelul centralei, cât şi la nivelul forţei de vânzări cu echipamente mobile şi deşi nu aveam o procedură de lucru de la distanţă am putut să acomodăm rapid acest proces în doar câteva zile fără sincope la nivelul relaţiei cu clienţii”, susţine Paul Cazacu. El a mai explicat că anul trecut, compania a implementat o procedură de semnătură electronică internă la nivelul departamentelor care asigura continuitate în modul în care se raporta autorităţilor, semnarea contractelor şi actelor adiţionale, dar şi aprobarea documentelor de plată.

    „De asemenea, am investit foarte mult în soluţiile de vânzare şi continuăm să investim în soluţiile de vânzare. Vrem să echipăm forţa de vânzare proprie cu tunuri digitale astfel încât să aibă o experienţă independentă de vânzare şi performată, total de la distanţă. Vrem să avem toată paleta de produse prinsă în aplicaţia POS de vânzare cu clienţii şi există un prioiect deschis privind semnătura electronică.” Pe zona de daune, Uniqa a lansat în urmă cu ceva timp platforma ANA, care a ajuns la circa 40.000 de sesiuni de interacţiune cu clienţii, unde circa 70% din daunele raportate de către clienţi în 2020 s-a făcut prin această platformă. „Ne propusesem la nivelul anului 2020 obiective micuţe de penetrare cu utilizarea acestei platforme. Pandemia ne-a accelerat aceste obiective şi putem spune că în cursul anului 2020 am avut undeva la 40.000 de sesiuni prin platforma ANA şi am cuprins în platformă toate produsele şi am dat posibilitatea clienţilor să facă notificări de daună pentru toate produsele din portofoliul nostru. Pentru produsele Property şi Casco am dat posibilitatea clienţilor să acceseze inclusiv o ofertă financiară în cazul în care doreau ca decontarea să se facă în regie proprie. Circa 70% din daunele raportate de către clienţii noştri în 2020 s-a făcut prin platforma ANA. Intenţionăm să extindem funcţionalităţile platformei”, susţine Paul Cazacu. Din perspectiva zonei operaţionale, compania a implementat o soluţie de management al proceselor, care presupune fluxuri integrate de lucru pe procese dedicate. „Am lansat-o mai întâi pentru zona de colectare de prime, comunicare cu intermediarii şi a alocărea primelor şi dorim să extindem această soluţie pe zona de comunicare a sumelor de plată la momentul scadenţei şi bineînteles pe zona de management al comisioanelor. Pe zona de contact center, la momentul în care a intervenit pandemia, am adaptat sistemele pentru a accesa contact centerul în mod remote independent din mai multe locaţii şi am asigurat clienţilor aceeaşi rată de acces ca în perioada nonpandemică cu o preluare a apelurilor de peste 90%.” Pentru următorii trei ani, compania a alocat un buget de investiţii în sisteme digitale cuprins între 500.000 de euro şi 800.000 de euro.

    Odată cu restricţiile aduse de pandemie, compania a stabilit un program în ture, atât la nivelul centralei, cât şi la nivelul unităţilor teritoriale, spune Paul Cazacu. „La începutul lunii iulie 2020 am avut o tentativă de a aduce oamenii la birou în trei ture, o săptămână la birou cu două săptămâni acasă. La sfârşitul lunii iulie am revizuit această procedură pe fondul creşterii ratei de infectare şi am decis să lucrăm integral de acasă şi doar opţional pe bază de voluntariat, dar cu o prezenţă de maximum 10% din angajaţi la birou. În luna martie 2021 am decis să revenim la acest program de trei ture la nivelul centralei şi monitorizăm să vedem dacă este necesară ajustarea acestui proces în continuare având în vedere creşterea ratei de infectare din nou.” Migrarea proceselor în mediul online, la începutul pandemiei, s-a realizat în mai puţin de o săptămână, iar avantajul companiei a fost decizia luată înainte de debutul pandemiei de a echipa toţi angajaţii cu laptopuri şi soluţii mobile. „Am beneficiat de un ecosistem favorabil. Luasem deja decizia să echipăm toţi angajaţii cu laptopuri şi soluţii mobile şi a contat foarte mult în adaptarea rapidă. Am păstrat această comunicare cu o frecvenţă zilnică pe perioada stării de urgenţă, iar ulterior am redus frecvenţa pe măsură ce am câştigat nivelul de confort al muncii de la distanţă. La momentul declanşării stării de urgenţă nu aveam o procedură de muncă de la distanţă.” Din perspectiva planurilor pe zona digitală, compania va lansa portal pentru clienţi, care va permite accesarea mai rapidă şi neconstrânsă a produselor. „Zona vânzărilor de la distanţă va câştiga o pondere din ce în ce mai mare în perioada următoare şi clienţii au învăţat din beneficiile vânzării de la distanţă în 2020. Acest customer portal va permite accesarea mai rapidă şi neconstrânsă a produselor noastre standard şi va asigura un punct unic de comunicare cu compania. Clienţii vor putea vedea produsele achiziţionate, când au rate de plătit, ce dosare de daune au deschise şi stadiul dosarelor de daună. Încercăm să creăm un one stop shop pentru clienţi.”

     

    Din ce este format businessul Uniqa în România

    Grupul Uniqa este prezent pe piaţa din România prin intermediul a doua companie de asigurări, Uniqa Asigurări şi Uniqa Asigurări de Viaţă. Volumul cumulat al primelor brute subscrise de cele două companii a ajuns la 93,8 mil. euro, la finalul anului 2020, în scădere uşoară cu 3,4%, comparativ cu anul 2019. Pe segmentul asigurărilor nonauto subscrierile au ajuns la o valoare de 33,7 mil. euro, cu 11% mai mult faţă de anuil 2019, în timp ce pe segmentul asigurărilor de viaţă, primele subscrise au fost în linie cu evoluţia pieţei, înregistrând o scădere cu 3%, până la 17,1 mil. euro.

  • Ce spun asigurătorii despre piaţa RCA după introducerea decontării directe obligatorii: O modalitate pentru a contracara posibila creştere a preţurilor RCA este crearea unei case de clearing, la care asigurătorii să contribuie în timp

    ♦ Adrian Stelian Comănescu, Consiliul Concurenţei: Consiliul Concurenţei, la iniţiativa Ministerului Finanţelor, pe această contractare obligatorie a poliţei RCA, a făcut o propunere în sensul în care propune un mecanism privind stabilirea unui tarif de referinţă la ora de manoperă pentru reparaţiile auto ♦ Cristian Roşu, ASF: Tariful de referinţă la ora de manoperă va fi calculat pe baza datelor reale din piaţă, care vor fi colectate de RAR, urmând ca informaţiile să fie publicate pe site-ul BAAR şi al societăţilor de asigurare.

    Proiectul de lege privind decontarea di­rectă obligatorie la poliţele RCA va conţine şi o completare privind un tarif de referinţă la ora de manoperă pentru reparaţiile auto, iar per­spectivele din piaţă se în­dreap­tă şi spre o casă de clearing, ase­mănă­toa­re cu un fond de acu­mu­lare, a spus Cris­tian Roşu, vice­preşe­dinte al Au­tori­tă­ţii de Su­pra­veghere Finan­cia­ră (ASF), în cadrul unei video­conferinţe or­ga­ni­­za­te de Biroul Asigu­ră­to­rilor de Auto­vehicule din România (BAAR).

    „În contextul analizării opi­­niilor venite din piaţă, în pe­rioada de dezbatere publică a pro­iec­tului privind de­contarea di­rectă obligatorie, am avut câteva în­tâlniri cu Consiliul Concu­ren­ţei, în care am discutat idei pentru ca func­ţio­nalitatea să fie cât mai bună“, a spus Cristian Roşu.

    Astfel, pe lângă impunerea obligativităţii clau­zei de decontare directă la poliţele RCA, se va introduce şi un tarif de referinţă pentru ora de manoperă la reparaţiile auto, pentru a con­tra­cara premisele unor creşteri ale pre­ţu­rilor la poliţele RCA, având în vedere costurile ri­di­cate asociate cu introducerea decontării directe.

    Adrian Stelian Comănes­cu, director la di­recţia de servicii din Consiliul Con­cu­ren­ţei, a spus în cadrul aceleiaşi vi­deo­con­ferinţe că prin­ci­palele pro­iecte de acte nor­mative, care se află acum în discuţie, ur­măresc înlătu­rarea în­gri­jo­rărilor Comisiei Euro­pene pri­vind in­fringe­mentul din le­gis­laţia pe asigurările auto, îm­bunătăţirea func­ţio­nă­rii meca­nismului de re­gres, dând o anumită certi­tu­dine asigurătorului per­soa­nei prejudiciate că îşi va primi banii în anumite condiţii.

    „Această obligativitate de contractare a decon­tării directe, crează premisele ca preţu­rile să crească. Noi ne gândim la modalităţi, ca în final tariful pe poliţă să nu fie unul schimbat, ci în aceiaşi parametri. Consiliul Concurenţei, la iniţiativa Ministerului Finanţelor, pe această contractare obligatorie a decontării directe la poliţa RCA a făcut o propunere în sensul introducerii unui mecanism privind stabilirea unui tarif de referinţă la ora de manoperă“, a spus Adrian Stelian Comănescu.

    În acelaşi timp, el a mai adăugat că o altă modalitate pentru a contracara această posibilă creştere a preţurilor la poliţa RCA este crearea unei case de clearing, prin care fiecare asigurător să contribuie în timp, pentru a acumula sumele necesare plăţilor de daune.

    „O altă modalitate, destul de grea, este crearea aşa numitei clearing house, care necesită o perioadă destul de lungă de timp pentru creare, iar mecanismul ar fi ca din acest fond, fiecare asigurător care plăteşte daunele respective să îşi tragă bani de acolo, urmând să fie completate sumele pe masură ce trece timpul. Este o măsură greu de implementat şi trebuie gândită cu grijă pentru a fi implementată bine de la început“, a mai spus Adrian Stelian Comănescu.

    Din perspectiva tarifelor de referinţă la ora de manoperă, Cristian Roşu a explicat că acestea nu sunt tarife care se vor impune, ci va fi un benchmark (reper) la care se poate raporta oricine şi unde poate vedea în ce măsură deconturile sunt exagerate sau nu.

    „Aceste tarife de referinţă nu sunt tarife care se vor impune nimănui. Aşa cum nici tarifele de referinţă la poliţele RCA nu se impun niciunei societăţi de asigurare, aşa cum cursul valutar nu se impune niciunei bănci în decontări, acest tarif de referinţă va avea exact denumirea lui de referinţă pentru a fi un benchmark (reper) la care se poate raporta oricine şi a vedea în ce măsură deconturile sunt exagerate sau nu“, a explicat Cristian Roşu.

    El a mai menţionat că tarifele de referinţă nu sunt stabilite, ci calculate pe baza datelor reale din piaţă, urmând ca Registrul Auto Român (RAR) să fie împuternicit pentru a colecta aceste date din piaţă.

    „Pentru ca datele să fie corect colectate, se va împuternici RAR-ul să colecteze aceste date din piaţă, având obligativitatea supravegherii dintr-un anumit punct de vedere al tot ce înseamnă altceva decât zona asigurărilor, aici ne referim în special la unităţile reparatoare din toate zonele ţării. Ei vor avea obligaţia publicării unei liste cu service-urile autorizate de către RAR, iar această informaţie va fi preluată de către BAAR şi societăţile de asigurare, pe care le va pune pe site-urile lor. De asemenea RAR va colecta aceste informaţii în legătură cu preţurile practicate, vor fi furnizate unei societăţi cu expertiză din zona financiară, cam de tip Big Four care face tarifele de referinţă RCA“, a mai adăugat Cristian Roşu.

    De asemenea, toate elemente organizatorice şi procedurale se vor reglementa printr-un grup de lucru din care vor face parte reprezentanţi ai societăţii civile, transportatori, ASF, BAAR şi mediul academic pentru a certifica instrumentele folosite. Odată calculate tarifele de referinţă, ele se vor publica şi vor fi publicate anual, susţine vicepreşedintele ASF.

    „În afară de acest lucru, am fost de acord cu posibilitatea de a crea o casă de clearing, care va fi pusă tot în sarcina BAAR. Aceasta va trebui construită când piaţa va fi echilibrată şi când vom avea puţine discrepanţe, astfel încât o casă de clearing să fie functională corect. Pentru a o construi, vor trebui acumulate fonduri în timp. De exemplu, pentru ca Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) să poată să susţină cele două falimente care au bulversat piaţa asigurarilor auto în anii 2015-2016, el a fost construit prin anii 1995. De-a lungul anilor s-au acumulat sume, astfel încât atunci câand au început plăţile din fondul de garantare se acumulase peste 1 mld. lei“, a mai spus Cristian Roşu.

    Astfel, din analizele ASF, pentru ca o casă de clearing să înceapă să funcţioneze este nevoie de o perioadă minimală de 2-3 ani, pentru a se strânge o sumă suficientă.

    Proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea legii RCA, prin care clauza de decontare directă la poliţele RCA devine obligatorie, a fost anunţat de Nicu Marcu, preşedintele ASF în urmă cu două luni.

    Acest proiect urmăreşte reducerea numărului de reclamaţii şi petiţii din piaţă şi ar trebui să contribuie la creşterea gradului de conştientizare a rolului poliţei de asigurare RCA, dar şi la o echilibrare a pieţei, în condiţiile în care există o concentrare de peste 75% la doi jucători RCA City Insurance şi Euroins.

    De asemenea, decontarea directă aduce două prevederi noi – beneficiarul despăgubirii se va adresa în mod direct propriului asigurător, care îi va face tot procesul de daună, iar pentru a nu mări nejustificat valorile regreselor administrative, în termen de 10 zile, asigurătorul persoanei care a provocat accidentul are obligaţia de a plăti despăgubirea înaintată de către asigurătorul persoanei păgubite, aceasta având titlu executoriu.

    Decontarea directă este permisă din iulie 2017 şi este opţională pentru clienţi, însă asigurătorii sunt obligaţi să o oferteze.

    Piaţa RCA a ajuns la subscrieri de 3,97 mld. lei la finalul anului 2020, cu 5% mai mult faţă de 2019, în contextul în care anul trecut a fost o perioadă de incertitudini şi de restricţii din cauza pandemiei de COVID-19. În ultimii 10 ani, piaţa RCA a înregistrat o creştere mai mult decât dublă a primelor brute subscrise.

  • Schimbări majore: Nicu Marcu, preşedintele ASF a anunţat că decontarea directă la poliţele RCA va deveni obligatorie. Asigurătorii aşteaptă propuneri de text în acest sens

    Clauza de decontare directă ar putea deveni obligatorie printr-o ordonanţă pregătită de Guvern, la iniţiativa Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), după cum a anunţat Nicu Marcu, preşedintele ASF în cadrul unui interviu, dar asigurătorii sunt în aşteptarea unei propuneri de text în acest sens, a spus Adrian Marin, preşedintele Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR), pentru ZF.

    “În prezent, suntem în aşteptarea unei propuneri de text în acest sens, conform declaraţiilor recente ale oficialilor ASF. Este foarte important ca un astfel de sistem de decontare directă să includă şi acele pârghii juridice şi operaţionale prin care să fie asigurată o bună funcţionare, în beneficiul tuturor părţilor implicate”, a spus Adrian Marin.

    Decontarea directă este permisă din iulie 2017 şi este opţională pentru clienţi, însă asigurătorii sunt obligaţi să o oferteze.

    Achiziţia poliţei RCA cu decontare directă le permite şoferilor păgubiţI să solicit plata despăgubirii propriului asigurător RCA şi nu asigurătorului şoferului care a provocat dauna. Asigurătorul care a plătit dauna îşi recuperează apoi prejudiciul de la asigurătorul RCA al şoferului vinovat.

    Astfel, această modificare legislativă ar impune ca decontarea directă să fie obligatorie pentru toţi şoferii care achiziţionează o poliţă RCA. Prin urmare, firmele de asigurări se vor deconta între ele, fără a mai implica şoferul.

     

     

  • Semne bune anul (asigurătorilor) are

    Un nivel ridicat de incertitudine din cauza faptului că pandemia încă nu s-a încheiat face ca previziunile pe termen lung să nu fie relevante în acest moment, chiar şi în industria asigurărilor. François Coste, CEO al Groupama Asigurări, este însă optimist în ceea ce priveşte anul 2021.

    Odată cu criza generată de pandemia de COVID-19, oamenii au început să conştientizeze mai bine riscurile din jurul lor, acordând o importanţă mai mare sănătăţii lor şi a celor dragi, susţine François Coste, CEO al Groupama Asigurări, sucursala locală a grupului francez cu acelaşi nume.

    „Astfel, atât la nivel global, cât şi în România, trendul este unul pozitiv pentru segmentul asigurărilor de sănătate într-o piaţă locală de asigurări dominată de asigurările generale, acestea având o pondere de 81% din totalul primelor brute subscrise de societăţile de asigurare.”

    El a mai spus că potenţialul de creştere pentru această linie este influenţat şi de evoluţia crizei sanitare, iar previziunile sunt greu de făcut în aceste condiţii.

    „Totodată, în urma unui studiu realizat de compania de cercetare şi consultanţă IRSOP pentru Groupama, am observat că, dacă în anii anteriori lipsa încrederii în asigurători era un criteriu care influenţa în mod negativ decizia de cumpărare, anul trecut a existat o scădere notabilă în rândul celor sceptici, de la 22% în 2018, la 14% în 2020.”

    Acelaşi studiu a relevat şi un potenţial de creştere pe liniile de asigurări facultative, în special în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani, care sunt mai preocupaţi de încheierea unei asigurări de locuinţă decât în anii anteriori.

    „O schimbare a direcţiei pentru piaţa de asigurări din România poate veni însă nu doar dintr-o anumită linie de business, ci şi dintr-un segment de clienţi, cum e cazul celor cu venituri mai mici, al căror interes pentru asigurări este de asemenea în creştere. În ce măsură va avea acest segment şi un potenţial disruptiv în piaţă, rămâne de văzut”, a mai adăugat François Coste.

    Un alt potenţial de creştere, pe care îl vede CEO-ul Groupama Asigurări, este pe segmentul agriculturii, în special având în vedere că este atuul strategic pentru securitatea alimentară a României.

    „Pe măsură ce schimbările climatice duc la fenomene meteo extreme an de an, afectând în mare măsură recoltele fermierilor, asigurările au început să joace un rol important pentru fermieri. De aceea, acordăm o atenţie deosebită acestui segment, venind în întâmpinarea agricultorilor cu servicii dedicate pentru nevoile lor.”

    François Coste consideră că pandemia de coronavirus a dus la comportamente prudente, concentrate în principal pe siguranţa personală.

    „Este foarte probabil ca şi după ce va trece pandemia, clienţii să continue să aibă un comportament prudent şi orientat către prevenţie, prioritizând şi conştientizând riscurile din jurul lor şi acţionând în consecinţă pentru a le reduce. Totodată, observăm şi o intensificare a operaţiunilor online, un lucru firesc având în vedere contextul generat de criza sanitară, dar şi o preferinţă pentru servicii simple, uşor accesibile, de la distanţă”, a mai adăugat el.

    În linie cu aşteptările şi tendinţele globale, François Coste speră ca piaţa asigurărilor să aibă o revenire în V şi, odată ce criza sanitară va lua sfârşit şi şocurile generate de aceasta vor fi îndepărtate, piaţa să revină la tendinţele şi performanţele pre-coronavirus.

    Acest lucru este de aşteptat prin prisma faptului că şocul în industria asigurărilor nu a fost atât de mare precum în alte industrii, iar fluctuaţiile înregistrate în piaţa locală în anul 2020 nu au fost extrem de mari.

    „Cu toate acestea, încă avem în faţă un nivel ridicat de incertitudine, pandemia încă nu s-a încheiat şi astfel previziunile pe termen lung nu pot fi relevante în acest moment. Ne menţinem optimişti însă, că lucrurile se vor îmbunătăţi începând cu 2021.”

    În ceea ce priveşte anul trecut, François Coste susţine că 2020 a fost fără îndoială, un an dificil, din foarte multe perspective.

    „Am reuşit însă să înregistrăm o evoluţie bună pe linii facultative, în special în ceea ce priveşte segmentele property, sănătate, accidente şi viaţă. Este o evoluţie firească, corelată cu schimbările aduse de criza sanitară, care ne-au făcut pe fiecare dintre noi mai atenţi la sănătatea noastră şi a celor dragi, la siguranţa locului pe care îl numim acasă. La toate acestea se adaugă şi decizia luată în premieră de Groupama, contrar practicilor standard, aceea de a acoperi riscurile generate de Covid-19.”

    Pe de altă parte, au fost şi linii de business a căror evoluţie nu a fost la fel de bună ca în cazul celor facultative, segmentul auto, care include RCA şi Casco, fiind una dintre ele.

    „La fel şi în cazul asigurărilor de călătorie există o scădere, de altfel firească, această industrie fiind puternic afectată de pandemia de coronavirus. În ceea ce priveşte primele brute subscrise la finalul primelor nouă luni din 2020, acestea însumează 791,6 milioane de lei, în scadere cu 3.9% faţă de anul trecut, dar în creştere cu 4,1% dacă excludem linia RCA”, a mai spus CEO-ul Groupama.

    Printre segmentele care s-au evidenţiat în portofoliul Groupama, se regăseşte segmentul de viaţă, unde compania a înregistrat o creştere de 34% a primelor brute subscrise, dar şi segmentul de sănătate şi accidente, unde creşterea a fost de 22%.

    „În ceea ce priveşte segmentul asigurărilor pentru fermieri, în special asigurările de culturi, primele brute subscrise au crescut cu 18,5 procente faţă de anul anterior, în contextul în care în 2019 a fost introdusă şi subvenţia pentru asigurările de culturi, ceea ce a făcut produsul mai accesibil pentru fermieri. Marja noastră pe acest segment a fost însă puternic afectată de seceta extremă din acest an, pagubele produse de fenomenele climatice fiind, de altfel, din ce în ce mai mari de la an la an. În 2020, Groupama a plătit daune agricole în valoare de 90 milioane de lei, majoritatea cauzate de secetă, furtuni şi grindină”, a mai explicat François Coste.

    El a mai spus în continuare că portofoliul companiei include şi zone unde nu s-au observat creşteri sau scăderi semnificative, cum ar fi în cazul asigurărilor de călătorie.

    „În contextul restricţiilor aduse de pandemia de coronavirus, am reuşit totuşi să obţinem stabilitatea acestei linii, printr-un răspuns rapid la schimbările din piaţă şi la nevoile clienţilor, respectiv lansarea în luna septembrie a anului trecut a asigurării de călătorie în România.”

    Piaţa locală a asigurărilor rămâne dominată în proporţie de 81% de asigurările generale, însă anul acesta s-a observat o tendinţă ascendentă a asigurărilor de viaţă, mai ales pe fondul pandemiei şi pe fondul unei creşteri a nivelului de conştientizare a riscurilor.

    „Este posibil ca aceste schimbări să aducă piaţa de asigurări din România mai aproape de specificul pieţelor vestice, acolo unde asigurările de viaţă sau cele de sănătate deţin o pondere mult mai mare. Însă pentru ca acest trend să se şi materializeze într-o schimbare de mentalitate, de comportament, devenind o certitudine şi nu doar o tendinţă, avem în continuare nevoie de produse corect adaptate la cerinţele pieţei, de eforturi susţinute de creştere a conştientizării riscurilor şi a încrederii în industria de asigurări”, a explicat CEO-ul.

    Restricţiile de circulaţie venite odată cu pandemia de coronavirus au avut un impact negativ asupra vânzărilor Casco şi RCA, iar vânzarea de autovehicule noi a scăzut. Astfel, am putea asista la noi scăderi pe aceste segmente, susţine François Coste.

    „Pe de altă parte, pandemia a avut şi un impact pozitiv temporar, pe perioada lockdownului, de scădere a numărului de evenimente, impact care nu aduce însă o redresare sustenabilă a rezultatelor liniei RCA în special. Asigurările auto vor rămâne în viitor o parte importantă a pieţei, însă diversificarea este vitală pentru a avea o piaţă echilibrată şi sănătoasă.”

    Impactul real pe care pandemia de COVID-19  l-a avut asupra pieţei asigurărilor este dificil de evaluat, întrucât nu am depăşit această criză şi gradul de incertitudine se menţine ridicat, a mai adăugat CEO-ul. „Uitându-ne la datele de până acum, se poate observa că impactul asupra pieţei asigurărilor a fost mai mic în comparaţie cu alte industrii, iar piaţa locală de asigurări pare că a arătat o rezistenţă mai mare în faţa şocurilor iniţiale venite pe fondul apariţiei crizei sanitare.”

    O confirmare a rezistenţei este consolidarea de la finalul primelor nouă luni din 2020, unde piaţa asigurărilor a înregistrat o creştere cu 4,8% a primelor brute subscrise faţă de perioada similară a anului 2019, ajungând la un volum de 8,5 mld. lei.

    „Pentru industria de asigurări, anul care s-a încheiat a fost şi o lecţie despre nevoia de digitalizare, ceea ce a deschis drumul către noi posibilităţi de transformare a sectorului financiar. Am fost puşi în faţa unor noi vulnerabilităţi, ceea ce, la fel, a făcut loc în portofoliile companiilor de asigurări pentru noi produse şi servicii”, susţine François Coste.

    CEO-ul Groupama a explicat în continuare că speră ca în 2021 această direcţie constructivă să se păstreze, având o abordare prudentă, cel puţin până ce mediul economic va atinge un nivel minim de stabilitate.

  • Cum a evoluat piaţa românească a asigurărilor în pandemie

    Asigurările, o industrie de aproape 11 miliarde de lei în 2019, a început anul 2020 cu estimări de creşteri ale volumului de prime brute subscrise asemănătoare cu cea înregistrată la finalul anului 2019, dar criza generată de pandemia de COVID-19  a adus incertitudini. Estimările privind impactul crizei se vor putea realiza după prima jumătate a lunii iulie, spunea Cristian Roşu, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), la începutul lunii mai.

    Cu toate acestea, asigurătorii încep să vadă efectele pe care cele aproape 3 luni în care a fost instituită starea de urgenţă de către autorităţi le-au avut asuprabusiness-urilor.

    „Piaţa asigurărilor s-a adaptat rapid noului context, aplicând soluţii de telemuncă pentru angajaţi şi soluţii digitale pentru clienţi, prin intermediul cărora pot fi accesate serviciile asigurătorilor – achiziţie, plata primelor, notificarea şi constatarea daunelor şi plata despăgubirilor. A avut loc o digitalizare accelerată, care reprezintă una dintre oportunităţile acestei pandemii, dacă ar fi să privim partea pozitivă a lucrurilor”, a spus Adrian Marin, preşedintele Uniunii Naţionale a Asigurătorilor din România (UNSAR) şi directorul general al Generali Asigurări.

    Adaptarea la noul context în cel mai scurt timp a fost principala povocare încă dinaintea impunerii de către autorităţi a stării de urgenţă. Cu toate acestea, preşedintele UNSAR spunea la începutul lunii mai că piaţa asigurărilor ar putea avea de gestionat o scădere de două cifre la nivelul primelor brute subscrise.

    „Estimăm că piaţa asigurărilor a înregistrat o scădere importantă a subscrierilor în perioada stării de urgenţă comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut”, a mai spus Adrian Marin, la începutul lunii iunie.

    Cu toate acestea, industria aisgurărilor nu a fost afectată pe cât se aşteptau asigurătorii. În primul trimestru din 2020, care a inclus o perioadă foarte scurtă a stării de urgenţă, respectiv finalul lunii martie, volumul primelor brute subscrise a înregistrat o creştere de 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la o valoare de aproape 3 miliarde de lei, conform datelor preliminare ale ASF.

    „Este posibil ca o parte din rezultatele înregistrate în primul trimestru din 2020 să compenseze eventualele scăderi care se vor înregistra în trimestrul 2 din 2020, dar nu va fi una totală. Trebuie să vedem cum se va închide primul semestru din 2020 comparativ cu perioada similară a anului trecut. Aşa vom putea vedea cum se formează un trimestru bun cu unul mai puţin bun, iar după aceea vom vedea dacă putem să intuim şi să construim o prognoză”, a spus recent vicepreşedintele ASF. 

    În ceea ce îi priveşte pe asigurători, Asirom, a doua cea mai mare companie de asigurări din portofoliul local al grupului austriac Vienna Insurance Group (VIG), a înregistrat în primele trei luni din 2020 creşteri de două cifre ale volumului subscrierilor pe principalele trei clase de asigurări generale, respectiv Casco, RCA şi asigurări de bunuri şi proprietăţi.
    „Primul trimestru al anului curent a fost unul relativ bun din perspectiva vânzărilor, mai cu seamă la nivelul lunilor ianuarie şi februarie. S-au înregistrat creşteri de două cifre ale volumului subscrierilor pe principalele 3 clase de aigurări generale din portofoliul Asirom, respectiv Casco, RCA şi asigurări de bunuri şi proprietăţi. Vânzările de poliţe de asigurări de sănătate aproape s-au dublat, în timp ce portofoliul de asigurări de viaţă a rămas relativ stabil”, a spus Cristian Ionescu, directorul general al Asirom.
    El a explicat că decretarea stării de urgenţă la mijlocul lunii martie a indus o încetinire a vânzărilor care s-a resimţit semnificativ şi în luna aprilie. De asemenea, scăderi relevante au fost în vânzarea de poliţe de călătorie, dată fiind imposibilitatea de a călători.
    Paul Swoboda, directorul general al Grawe România, susţine că din perspectiva vânzărilor nu s-a resimţit o scădere majoră, iar pentru că este o perioadă destul de nesigură, nu e momentul în care să se renunţe la un factor de siguranţă precum asigurarea.
    „Este dificil să faci previziuni pentru viitorul apropiat bazându-te pe ceea ce s-a întâmplat în ultimele trei luni. Suntem cu toţii într-o stare de expectativă activă, ne facem planuri, urmărim cifrele, deciziile autorităţilor, şi ne adaptăm din mers situaţiei. Desigur că ne recalibrăm planurile pentru anul 2020, dar asta se întâmplă într-un ritm alert, nu ne permitem să fim altfel decât flexibili”, susţine şeful Grawe.
    El a explicat că pandemia, care afectează viaţa tuturor în această perioadă, poate totuşi să deschidă ochii spre noi oportunităţi, pe lângă care s-a trecut înainte şi care nu aveau relevanţă.
    Societăţile de asigurare au luat diferite măsuri în ultima perioadă, atât pentru a sprijini clienţii prin eventuale amânari ale plăţii primelor, cât şi prin includerea riscului de COVID-19, cu toate că pandemia era exclusă din orice poliţă de asigurare.
    „Societăţile de asigurări au făcut şi fac tot posibilul pentru a-şi ajuta clienţii aflaţi în dificultate în această perioadă, sprijinind repornirea economiei româneşti. Astfel, mai mulţi asigurători au renegociat contractele cu clienţii, au reeşalonat plata primelor şi au acordat perioade de graţie, au inclus riscul de COVID-19 în asigurările de viaţă şi de sănătate, demonstrând astfel flexibilitate şi atenţie la nevoile clienţilor. Companiile de asigurări vor continua să facă acest lucru, deoarece suntem cu toţii parte a unui mecanism şi doar împreună putem ajuta economia să îşi revină”, a mai spus Adrian Marin.
    Din punctul de vedere al adaptării la noile condiţii impuse de autorităţi, toate companiile au fost nevoite să implementeze, într-o perioadă foarte scurtă de timp, metode şi soluţii digitale care să poată susţine atât activitatea societăţii, cât şi protecţia angajaţilor şI clienţilor.
    „Adaptarea la regulile de distanţare socială a fost, pentru noi, una fără sincope, toate procesele derulându-se cu succes de la distanţă. Astfel, am înregistrat o creştere exponenţială a utilizării instrumentelor de plată electronică de către clienţi. De la declararea stării de urgenţă, plăţile realizate online prin intermediul site-ului s-au multiplicat de 4-5 ori, de la o lună la alta. De asemenea, în luna aprilie, majoritatea covărşitoare a inspecţiilor de risc pentru poliţele Casco s-au realizat online, de către clienţi, de altfel ca şi întreg procesul de daună”, a explicat şeful Asirom.
    Cristian Ionescu a mai spus că tendinţa susţinută de digitalizare a întregului proces de despăgubire a contribuit la reducerea timpilor de lichidare a dosarelor RCA şi Casco. Toate etapele, începând cu notificarea online, continuând cu auto-constatarea, transmiterea electronică a tuturor documentelor şi acceptarea pe bază de semnătură electronică şi plata direct în cont a despăgubirii, au funcţionat foarte bine. Astfel, în luna aprilie, peste 90% din dosarele de daună auto înregistrate de Asirom au fost lichidate electronic.
    Perioada stării de urgenţă impusă ca urmare a pandemiei de COVID-19 a limitat deplasările tuturor persoanelor. Astfel, lunile de situaţie de urgenţă au redus volumul daunelor, susţine Paul Swoboda, dar nu au rezolvat problemele pe termen lung.
    „Piaţa asigurărilor RCA din România, înainte de criză, era caracterizată de o rată a daunelor nesustenabilă şi mult mai mare faţă de cea de pe alte pieţe europene. Desigur, lunile de situaţie de urgenţă au redus volumul daunelor, dar aceasta va ajuta piaţa să aducă rata daunelor la un nivel normal doar pe termen scurt, fără a rezolva şi pe termen lung problemele existente”, a explicat directorul general al Grawe.
    În acelaşi timp, preşedintele UNSAR consideră că este posibil ca în perioada stării de urgenţă frecvenţa accidentelor auto să fi scăzut, însă nu se poate spune acelaşi lucru şi despre severitatea acestora.
    „Să nu uităm că un trafic ceva mai lejer a permis dezvoltarea de viteze mai mari, deci şi accidente cu o dinamică mai accentuată. Aceasta nu înseamnă însă că, brusc, după o lună şi jumătate, a dispărut presiunea daunalităţii din piaţa asigurărilor. Pe majoritatea segmentelor pieţei, daunele au continuat să se producă, iar pe unele linii au potenţial să crească, exemple fiind asigurările care acoperă riscul de şomaj sau asigurările de credite comerciale”, a explicat Adrian Marin. Preşedintele UNSAR a mai spus că vânzările pe segmentul Casco au fost influenţate de restricţiile impuse de starea de urgenţă, când a scăzut semnificativ numărul maşinilor noi înmatriculate. „Astfel, datele APIA arată că înmatriculările de autoturisme noi în România au scăzut în aprilie 2020 cu 50% faţă de aprilie 2019, până la 4.321 unităţi. Acest lucru se va resimţi în mod direct şi în piaţa asigurărilor CASCO, dar şi pe RCA.”
    Primele trei luni din anul 2020 au adus în piaţa asigurărilor un volum al subscrierilor de 2,98 mld. lei, cu 10% mai mult faţă de perioada similară a anului trecut. Segmentul asigurărilor generale a crescut cu 10% în primul trimestru din 2020, până la 2,35 de miliarde de lei, în timp ce asigurările de viaţă au ajuns la o valoare de 626 mil. lei, cu 9% mai mult faţă de primul trimestru din 2019, potrivit datelor preliminare ale ASF.
    Rezultatele pozitive înregistrate în piaţa asigurărilor în primul trimestru din 2020 au fost posibile pentru că starea de urgenţă a fost decretată pe 16 martie, a doua jumătate a ultimei luni din trimestru.

  • Un produs căutat în vremuri de criză

    În această perioadă sunt multe schimbări în legătură cu riscurile acoperite de poliţele de asigurare. Acestea nu numai că trebuie menţinute, dar trebuie revizuite pentru a reactualiza programul de asigurare cu noile riscuri, crede CEO-ul societăţii de brokeraj în asigurări Marsh România.
    „Noi susţinem că în perioadă de criză asigurarea este şi mai necesară decât în condiţii normale. Din punct de vedere financiar, pentru companie poate reprezenta un cost, dar beneficiul poliţei este infinit mai mare în perioada de criză. Dacă companiile au un risc care nu este asigurat, problemele sunt destul de mari, pentru că se adaugă la alte probleme existente, iar capacitatea financiară devine mult mai redusă, băncile sunt reticente în perioada aceasta, mai ales cu businessurile care sunt în picaj, iar asigurarea este foarte importantă.”
    Cristian Fugaciu, care se află în cadrul companiei de brokeraj în asigurări Marsh România de circa 23 de ani, din anul 1997, susţine că asigurările trebuie adaptate pentru a acoperi riscurile de COVID-19 şi trebuie neapărat protejat prin asigurare ce poate fi protejat prin asigurare, precum riscul de neplată, de faliment sau de insolvabilitate. „Există asigurarea care despăgubeşte în momentul în care un partener nu plăteşte factura, serviciile, produsele altui partener. Asigurarea ajută ca ciclul economic să continue. Dacă nu ar exista asigurarea, unul nu ar plăti, celălalt ar da faliment, sau cel care nu poate să plătească deja a dat faliment şi automat îi bagă şi pe alţii în situaţie de insolvenţă sau faliment. Toate aceste lucruri sunt ca piesele de domino”, a explicat CEO-ul Marsh.
    Criza provocată de pandemia de COVID-19 a forţat toate companiile din toate industriile să se digitalizeze 100%  în timp record pentru a putea face faţă restricţiilor impuse de autorităţi.
    „S-au întâmplat lucruri la care piaţa nu se aştepta să se întâmple din punctul de vedere al digitalizării. În această perioadă este clară nevoia de flexibilitate pe piaţă. Lucrurile trebuie corelate cu contextul în permanenţă. Totul trebuie corelat cu profilurile de risc care sunt în continuă schimbare”, a adăugat Cristian Fugaciu.
    El a spus în continuare că această criză a creat o dificultate interesantă, unde anumiţi asigurători nu fac faţă cererilor, ceea ce ar însemna că munca de acasă creează anumite dificultăţi şi din această cauză răspunsurile din partea asigurătorilor sosesc mai greu.
    În ceea ce priveşte măsurile pe care majoritatea companiilor de asigurări le-au luat de la izbucnirea pandemiei se numără posibilitatea angajaţilor de a munci de acasă, actualizarea şi dezvoltarea sistemelor digitale pentru a putea oferi în continuare servicii clienţilor, dar şi amânarea plăţilor la anumite poliţe de asigurare.
    „Sunt oarecum solicitaţi asigurătorii în perioada asta şi durează puţin mai mult să transmită ofertele, dar este bine că merge businessul. Iniţial au solicitat anumiţi clienţi amânări, iar asigurătorii au dat dovadă de flexibilitate şi au răspuns pozitiv. Acestea sunt amânări binevenite şi demonstrează că asigurătorii nu strâng cu uşa într-un moment dificil. Cu toate acestea, amânările nu sunt făcute la modul general, ci prin analize în funcţie de fiecare client”, a mai spus Cristian Fugaciu.
    Starea de urgenţă a contribuit la adăugarea unui nou risc în poliţele de asigurare de sănătate, acela de COVID-19. Printre alte riscuri care s-au intensificat în această perioadă, dată fiind utilizarea intensă a serviciilor online, este securitatea cibernetică.
    „Cyber-security este un risc care în ultimii ani a crescut foarte mult. În perioada asta în care mulţi s-au mutat spre digital, riscul este şi mai mare. Aici există consultanţă, dar şi un produs de cyber-insurance care acoperă acest risc în creştere. De trei ani încercăm să îl promovăm, dar deocamdată nu vedem un apetit mare din partea companiilor, iar noi punem acest lucru pe o lipsă de înţelegere a companiilor, dar şi pe lipsa mediatizării unor daune destul de mari care au avut loc din cauza diferitelor metode de atac cibernetic. Aşa cum ne asigurăm maşina, putem să ne asigurăm şi de evenimente cibernetice, iar impactul la companii poate fi fatal. Dacă sunt sistemele atacate şi nu funcţionează, pot fi probleme mari”, a mai spus CEO-ul Marsh.
    El a mai adăugat că poliţa cyber nu este standardizată, iar pentru fiecare companie se realizează o analiză şi se creează o poliţă customizată.  
    Cu toate că pandemia de COVID-19 nu s-a încheiat pentru a putea realiza o comparaţie între criza din prezent şi cea din 2008, Cristian Fugaciu susţine că încă nu consideră că aceasta este cea mai dificilă perioadă a companiei pe care o reprezintă.
    „Încă nu consider că este cea mai grea perioadă pe care o traversează Marsh, pentru că am trecut şi prin criza din 2008, care la noi s-a concretizat prin anul 2010, atunci s-au văzut rezultatele. Atunci a fost o perioadă mai dificilă pentru că efectele au fost destul de ample, iar companiile şi piaţa de asigurări nu erau destul de solide şi bine pregătite. Acum premisele sunt altele. Atunci era totul mult mai şubred, iar impactul a fost puternic. Eu vorbesc neştiind cum o să arate criza asta după ce se va încheia, ca să pot să fac o comparaţie, dar cel puţin din cum se vede până acum, din punctul de vedere al lichidităţii din piaţă şi al stării companiilor, acum
    12 ani companiile din România erau mult mai puţine, mult mai mici, oamenii aveau mai puţini bani în bancă şi PIB-ul era mult mai mic.”
    În prezent, piaţa asigurărilor a înregistrat la finalul anului 2019 un volum al primelor brute subscrise de aproape 11 mld. lei, în creştere cu 8% faţă de anul 2018. Volumul primelor intermediate de brokeri a depăşit pragul de 7 mld. lei, în creştere cu 13% la finalul anului 2019 comparativ cu anul precedent.
    Pentru Marsh România, unul din liderii clasamentului de brokeraj de pe piaţa locală, anul 2019 a adus un volum al primelor intermediate de circa 503 mil. lei, în creştere cu 14% faţă de anul 2018.
    „Anul 2019 a fost un an extraordinar pentru noi, nu la fel de bun cum se prefigura anul 2020, dar mai bun decât 2018. Ne-am consolidat, am reuşit să atragem colegi şi clienţi noi. Avem aproximativ 750 de clienţi companii din toate industriile, din toata România”, a subliniat Cristian Fugaciu. 

  • Piaţa asigurărilor intră într-un nou ritm. Ce tendinţe se remarcă

    Mihai Tecău, CEO al societăţii de asigurare Omniasig, cea mai mare companie din portofoliul local al grupului austriac Vienna Insurance Group (VIG), este de părere că 2018 şi 2019 au fost ani buni pentru companie, dar în continuare sunt linii de business care nu şi-au atins penetrabilitatea maximă. „Spaţiu există în continuare dacă ne uităm la asigurările de locuinţe şi la asigurările de sănătate. Asigurările de sănătate au crescut cu două cifre, asta datorită volumului mic, dar odată cu creşterea volumului nu va mai fi un nivel de creştere aşa mare”, observă Mihai Tecău. El a explicat că volumul total de prime în România a rămas relativ constant, dar acest lucru nu este un lucru bun pentru industria pe care o reprezintă. Potenţialul care mereu a fost vehiculat despre piaţa românească de asigurări îi obligă pe asigurători să se gândească la creşterea businessurilor lor.
    În ultimii trei ani, tendinţa clienţilor de a se uita tot mai mult la tehnologie au îndreptat jucătorii din piaţa asigurărilor către digitalizarea proceselor. Ideile pentru dezvoltarea soluţiilor au fost vehiculate încă din anul 2018, iar 2019 a fost anul în care o parte din ele au fost implementate şi dezvoltate.
    „Digitalizarea a fost un subiect deschis în anul 2018, care s-a accentuat în 2019 şi care va continua şi în 2020. Noi avem în vedere o aplicaţie care va integra toate serviciile într-o singură soluţie. Sperăm să lansăm aplicaţia în partea a doua a anului 2020. Această soluţie vine ca răspuns al tendinţei clienţilor de a se îndrepta tot mai mult spre tehnologie, aplicaţii, device-uri. Vrem să venim în întâmpinarea unei noi clase de clienţi. Lucrurile au început să intre într-un alt nivel de viteză datorită unor lucruri create pe plan internaţional. Cred că parcursul va fi spre asumarea mai multor procese în digital”, a spus CEO-ul Omniasig.
    Luând în calcul posibilitatea unei digitalizări complete a proceselor, Mihai Tecău este de părere că „o digitalizare pură merge bine pe retail pentru că produsele sunt foarte uşor scalabile şi emiterea lor este electronică. Lucrurile se complică când intri în zona de poliţe corporate, unde nu există o predictibilitate”. Asigurătorul îşi desfăşoară activitatea mai mult pe segmentul corporate, având un portofoliu compus dintr-o pondere de 66% pe linia auto şi 33% pe liniile nonauto.
    „Vindem poliţe atât pe segmentul auto, cât şi pe segmentul non-auto. În segmentul auto, clasa predominantă este Casco, dar oportunitatea de pe piaţă este de creştere accelerată în zona de non-auto. Cu toate acestea nu dorim să părăsim zona de auto. Pe driverul de profitabilitate partea de non-auto este o zonă în care vrem să ne dezvoltăm mai mult. Există un potenţial imens în România, mai ales pe asigurările de locuinţe, unde ne dorim să fim mult mai prezenţi. Noi mai aşteptăm şi investiţiile pentru zona de infrastructură, care vor aduce şi o componentă de asigurări. Această componentă va crea o zonă care va aduce o creştere la nivelul pieţei”, a spus Mihai Tecău.
    În ceea ce priveşte segmentul RCA, este o afacere inclusă în portofoliul Omniasig. „Piaţa RCA s-a scindat mai nou pentru că toată concentraţia de 80% pe doi jucători este un lucru de discutat. Stabilitatea unui sistem înseamnă o continuitate în timp”, a adăugat CEO-ul. Odată cu creşterea pieţei asigurărilor de la an la an au existat deopotrivă intrări şi ieşiri de pe piaţă. „De-a lungul istoricului am avut şi intrări şi ieşiri în piaţa asigurărilor, dar marii jucători la nivel global sunt prezenţi în România. Probabil că este de aşteptat ca un nou jucător mare să intre pe piaţă sau eventual să aibă loc o achiziţie. Dacă ne uităm în Europa de Est vedem aceleaşi mişcări ca şi în România. Principalii mari jucători au rămas fideli şi sunt în continuare în piaţă. Pe de altă parte, AXA este un exemplu de jucător pe piaţa asigurărilor care a părăsit România acum câţiva ani”, a explicat Mihai Tecău. În prezent, singurele variante de intrare pe piaţa asigurărilor sunt fie prin preluarea unei cote de piaţă de la alţi asigurători, fie printr-o achiziţie, dar dacă piaţa va ajunge la o creştere organică, cu siguranţă vor fi noi intrări, a mai spus CEO-ul.
    Piaţa asigurărilor din România a înregistrat o creştere de 9% în primele nouă luni din 2019, atingând o valoare de 8,13 miliarde de lei. Omniasig s-a clasat în topul celor mai mari 5 jucători pe piaţa asigurărilor generale şi de viaţă după primele nouă luni din 2019 pe locul 3, cu un volum al subscrierilor de 945 mil. lei. Asigurătorul şi-a păstrat poziţia câştigată la finalul anului 2018, când a depăşit societatea de asigurări Euroins raportând un volum al subscrierilor de 1,17 miliarde de lei.
    Analizând evoluţia asigurătorului în ultimii cinci ani, Omniasig şi-a crescut nivelul subscrierilor cu 28%, de la 914,7 mil. lei, valoarea pe care o avea la finalul anului 2015. În perioada 2016-2017 asigurătorul a raportat un volum total al subscrierilor în scădere cu 2%. Acest rezultat a fost influenţat de o scădere cu 4,26% a subscrierilor cumulate pe segmentul auto la acea vreme.

  • Cât ne costă încălzirea globală?

    La începutul săptămânii trecute, biroul asigurătorilor din Australia şi-a crescut estimările pentru daunele incendiilor la mai mult de 700 de milioane de dolari australieni (aproximativ 485,59 milioane de dolari).

    Prim-ministrul Scott Morrison, care a fost criticat pentru modul în care a gestionat criza, a promis 2 miliarde de dolari australieni (1,4 milioane de dolari) pentru Agenţia Naţională de Recuperare a Incendiilor de Vegetaţie.

    Incendiile de vegetaţie uciseseră până la începutul săptămânii trecute peste 25 de persoane şi aproximativ jumătate de miliard de animale, potrivit profesorului Chris Dichman de la universitatea din sydney.

  • Vicepreşedinte ASF: Intermediarii şi asigurătorii sunt pregătiţi să aplice legea IDD

    El consideră că rolul intermediarilor va deveni mai complex odată cu implementarea directivei IDD, iar in centrul preocuparilor lor va trebui să afle consumatorul şi necesitatea de protejare a acestuia prin diverse mecanisme, precum promovarea unei conduite oneste si transparente în relaţia cu clienţii.

    „Transparenţa în relaţia cu clientul nu se rezumă numai la informaţii standardizate cu privire la produse, ci se referă şi la furnizarea de informaţii cu privire la calitatea în care lucrează intermediarii, la posibilele conflicte de interese şi la natura remuneraţiei. În acest context, o atenţie deosebită trebuie acordată aspectelor ce ţin de competenţa şi de formare profesională, pentru a administra corect relaţia dintre asigurat şi asigurător”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • „Nu căutaţi un titlu, ci bucurie în ceea ce faceţi”

     „Avem o creştere constantă a businessului, care cu siguranţă se va menţine şi în următorul an”, descrie Carmina Dragomir perspectivele sale pentru anul în curs. Potrivit ei, creşterea va fi susţinută de structura de distribuţie a companiei, care oferă un avantaj competitiv: distribuţia prin intermediul consultanţilor din agenţii, prin bancassurance, direct către consumator, printr-o echipă de distribuţie de asigurări de grup către corporaţii şi IMM-uri, prin intermediul brokerilor.

    Anterior acestui rol, pe care l-a preluat în octombrie 2017, Dragomir, care are o experienţă de aproape două decenii în servicii financiare, a condus timp de aproape patru ani asigurătorul Metlife Italia. De-a lungul timpului, a avut mai multe funcţii de management în operaţiuni, finanţe, produse, IT, project management şi risk management. După 10 ani în care a avut funcţii de conducere în cadrul departamentului de operaţiuni, Carmina Dragomir a fost numită manager general al AVIVA în România şi s-a ocupat de integrarea operaţiunilor companiei în subsidiara MetLife România. În ianuarie 2014, a fost deputy general manager & COO al sucursalei MetLife Italia, fiind în continuare membru al Consiliului de Administraţie Metropolitan Life. Este absolventă a Facultăţii de Informatică a Academiei de Ştiinţe Economice Bucureşti şi deţine un certificat Fellow Life Management LOMA Institute şi un certificat Harvard în leadership.

    1. Care a fost cel mai dificil moment din carieră şi cum l-aţi depăşit?

    Eram angajată de aproape un an în industria asigurărilor de viaţă, în aceeaşi companie, acum 14 ani. Îmi doream să fac mai mult, să se întâmple lucrurile mai repede, simţeam că nu am suficiente provocări, aşa că la momentul la care am primit o ofertă de job am fost descumpănită. Ar fi însemnat să mă întorc în mediul bancar, de unde venisem cu experienţa profesională anterioară, dar şi să renunţ la o industrie care, chiar dacă era la început, era cu şi despre oameni.

    A fost o alegere dificilă: să rămân în compania care mă ajuta să îmi dezvolt noi competenţe sau să revin în mediul bancar, la un rol cunoscut şi care îmi plăcea? Am ales să rămân şi nu am regretat niciodată această decizie.

    2. Ce aţi învăţat din această experienţă?

    Am învăţat că trebuie să ai răbdare, să descoperi oamenii şi să faci lucrurile împreună cu ei, pentru a te bucura de rezultate. Am învăţat că e important să te dăruieşti în continuare, să rămâi şi să lupţi, iar oamenii vor aprecia implicarea şi rezultatele obţinute împreună. Am învăţat că atunci când eşti în faţa unei decizii dificile nu e rău să discuţi cu alţi oameni, să ai un mentor care să te ajute să faci alegerea cea mai bună.
    3. Care sunt greşelile pe care le îngăduiţi altora?

    Îngăduiesc greşelile atât timp cât nu sunt făcute din indiferenţă, din absenţă. Atunci când oamenii greşesc cu bună credinţă, ei învaţă ceva. Desigur, e important de evaluat impactul pe care acele greşeli le au în viaţa celorlalţi.

    4. Ce altă profesie v-ar fi plăcut?

    Orice profesie care are la bază lucrul în echipă mă atrage. Şi, în plus, care oferă satisfacţia rezultatului obţinut după un proces intens.
    Aş fi putut deveni şi profesor; pentru mine a fi profesor este o alegere nobilă, frumoasă, în care ai şansa să creşti oameni, să îi ajuţi să iubească şi să fie pasionaţi de o materie, un concept, o idee. Le poţi da un start frumos în viaţă, îi poţi ajuta să dezvolte abilităţile potrivite profilului lor. Este o meserie cu o responsabilitate enormă.

    5. Ce profesie nu aţi fi ales niciodată?

    Nu aş fi putut să lucrez ca teoretician în afara echipei. Am nevoie să simt direct rezultatele, să găsesc soluţii împreună cu oamenii din echipă.

    6. Un sfat pentru tineri la început de carieră.

    Să pună pasiune în ceea ce fac, să se dăruiască pe sine, să fie prezenţi în viaţa – personală sau profesională – pe care aleg să o aibă. Să nu zăbovească prea mult în zona de confort – pentru că miracolele se întâmplă întotdeauna în afara ei. Să fie pregătiţi pentru efort, să rămână curioşi, să nu se oprească din a învăţa şi înţelege. Să aibă obiective. Să nu caute un titlu, dar să caute bucurie în ceea ce aleg să facă.

    PREFERINŢE

    CUVÂNT: Pasiune

    CARTE: Micul Prinţ – carte pe care am descoperit-o în liceu, la o lecţie de limba franceză. Am pierdut-o şi redescoperit-o când fiica mea era mică. Am cumpărat-o în mai multe ediţii, în mai multe limbi. Am dăruit-o la rândul meu. Este o carte pentru copii cu mesaje pentru adulţi – o întoarcere la simplitate, sinceritate, regăsirea sinelui, întoarcerea către ceilalţi, firesc.

    PERSONALITATE: Îmi place să mă dăruiesc activităţilor despre şi pentru oameni, să îi văd pe cei din jur că reuşesc, implicit şi eu reuşesc prin ei. Sunt activă şi pasionată de ceea ce fac, îmi plac provocările şi simt schimbarea ca o oportunitate.

    PERSOANĂ CARE MĂ INSPIRĂ: Maria Montessori, pentru că metoda sa de dezvoltare a copiilor, implicit a oamenilor, este centrată pe experienţe şi este actuală şi acum după multe zeci de ani.