BusinessMagazin

Tag: apa calda

  • Cum arată primul camping de lux din România şi ce servicii oferă

    S-a deschis primul camping de lux din România. Acesta se adresează oamenilor care preferă drumeţiile, dormitul în cort, dar care nu vor să se renunţe totuşi la confortul urban.

    Fiecare cort are 4 paturi iar în preţ sunt incluse: 3 mese pe zi în restaurantul propriu, acces la sauna, la ciubere cu apă caldă, ghid de grup pentru activităţi montane, drumeţii sau bicicletă. Preţurile încep de la 250 de lei pentru un adult şi 100 de lei pentru un copil peste 3 ani.

    Vezi aici cum arată primul camping de lux din România şi ce servicii oferă – FOTO

  • Izvoare cu apă caldă, active, descoperite pe unul dintre sateliţii planetei Saturn

    Cercetătorii bănuiau deja de mai mulţi ani că sub stratul gros de gheaţă care acoperă Enceladus se află apă în stare lichidă. În prezent, ştiinţa a făcut un pas înainte, iar oamenii de ştiinţă au anunţat că sub acel strat gros de gheaţă s-ar putea afla primele forme de viaţă extraterestre ce ar putea fi descoperite de oameni, iar acestea nu sunt fosilizate, ci vii.

    Analizele datelor transmise de sonda spaţială Cassini, aflată în acea zonă a Sistemului Solar, au stat la baza a două studii recente care i-au făcut pe oamenii de ştiinţă să spere că vor descoperi în viitor forme de viaţă care trăiesc pe alte corpuri tereşti, nu doar pe Terra. Primul studiu, publicat joi în revista Nature, a analizat o serie de fragmente minuscule minerale, expulzate de gheizerele de pe Enceladus.

    Acele bobiţe de siliciu, spun oamenii de ştiinţă, nu pot să provină decât din puţuri hidrotermale situate pe fundul unui ocean de apă lichidă, care ejectează apă caldă încărcată cu minerale, la o temperatură de cel puţin 90°C.

    Astfel de izvoare cu apă caldă există pe fundul oceanelor de pe Terra şi ele reprezintă zone în care au loc o serie de schimburi intense între apă şi rocă, dezvoltând un mediu în care bacteriile, printre alte vieţuitoare, pot să prospere. De altfel, bobiţele de siliciu de pe Enceladus sunt “tinere”, dovadă a faptului că activitatea geotermală a satelitului lui Saturn se desfăşoară în prezent şi, fără îndoială, de câteva milioane de ani deja.

    Al doilea studiu a analizat norii de vapori şi de gheaţă de la polul sudic al satelitului Enceladus, care conţin şi metan. Studiul afirmă că activitatea geotermală reprezintă una dintre cele două explicaţii posibile care justifică prezenţa metanului în acei nori.

    Până în prezent, activitatea geotermală nu a fost identificată pe niciun alt corp ceresc în afară de Terra, iar prezenţa apei calde care interacţionează cu un fund oceanic stâncos reprezintă un indiciu serios care atestă prezenţa unor organisme vii. Cercetătorii se află însă, deocamdată, doar într-o etapă a supoziţiilor. După ce sonda Cassini îşi va încheia misiunea, în 2017, mai multe proiecte ce vizează lansarea unor noi vehicule spaţiale către Saturn şi sateliţii săi vor fi demarate în Europa, Statele Unite şi Japonia.

  • Reportaj: Vacanţa pe insula Maldive. De ce merită fiecare euro cheltuit pentru un sejur exotic

    Adriana Sohodoleanu (călător pasionat, gastronom în training şi antreprenor, proprietar al boutique-ului online de deserturi şi cadouri www.biscuit.ro)

    Spre dimineaţă, când soarele abia ieşise somnoros din scutecele mării, am debarcat. Malul era înalt, iar plante înalte cu frunze puţine şi mari ascundeau privirii tot ce era în spate. 

    Atmosfera era calmă, nici somnoroasă, nici apatică, ci toropită, în ciuda zgomotelor de ici-colo – fremătat timid de apă, o pasăre sau două?; lilieci mari smolesc cerul când şi când; apă caldă, liniştită şi populată de micuţi peşti coloraţi ce ţi se-ncurcă printre picioare. Cerul este simplu, linear, albastru infinit; când apare un nor din el se scutură ploi calde, repezi şi tăcute.

    Plaja este albă, un cimitir fin de corali măcinaţi de apă şi soare sub picioare străine insulei. Relativ îngustă, ea nu se opreşte în faţa arbuştilor şi a copacilor, ci îşi continuă desfăşurarea până hăt spre mijlocul insulei, printre căsuţe şi palmieri în coadă de păun.

    Mai târziu, după ce am bătut insula cu piciorul în lung şi-n lat, fapt ce îţi ia cam zece minute la pas domol, am văzut umbrele de stuf şi mici căsuţe pe plajă iţindu-se printre copaci pitici şi contorsionaţi.

    Insula era locuită. Un om micuţ cu pielea ciocolatiu-negricioasă specific populaţiilor insular-indiene ne-a servit cu o băutură făcută din struguri storşi. L-am numit Sâmbată, căci a doua zi era duminică. L-am revăzut ulterior în multe ipostaze şi avataruri; mai mic, mai slab, mai gras-spre-normal, aducându-ne fructe sau prosoape, măturând potecile. Părea să îi facă plăcere să fie în preajma noastră, pentru că zâmbea mult, dezvelind dinţi albi ce articulau binişor în engleză.

    Ne-am grăbit să găsim adăpost, deşi noaptea venea acolo mai târziu cu trei ore ca acasă. Condiţiile erau mulţumitoare, culcuşul moale, aveam răcoare când voiam şi apă caldă la orice oră. Nu era bună de băut, dar Sâmbătă avea grijă să ne lase nevăzut apă îmbuteliată lângă pat. Tot Sâmbătă se ocupa şi de mâncare, deşi s-a aflat repede că nu se prea pricepe şi nici nu prea avea din ce, pentru că nu creştea nimic pe insulă. Acest lucru a întristat pe mulţi; era totuşi o naufragiere benevolă şi costisitoare. Noroc cu tonul cu aripioara galbenă, pescuit mai peste tot şi delicios la grătar.

    Nu prea era nimic de făcut, dar acest lucru este relativ. Era cald şi femeile s-au aşezat pe plajă, la umbra palmierilor. Copiii au rămas pe lângă adăposturi, să se bălăcească în golful cuminte cu peşti albi; nu a trecut mult şi au domesticit pisici de mare. Crabii au fost îndărătnici, aşa că au sfârşit rău, înecaţi în sos de piper negru.

    O parte din bărbaţi au plecat pe mare să pescuiască. Au venit cu mâna goală şi tolba plină de poveşti despre monştri din adâncuri ce se lasă văzuţi o clipă şi luptă aprig pentru viaţă. Prin urmare, orgoliul masculin a plecat a doua zi capul şi s-a mulţumit să vadă peştii la mică sau mare adâncime prin ochi mari, de împrumut. Alţii au mers pe apă cu vântul în spate, pe bărci sau plute, cu zmee sau plăci.

    Apa era albastru-alb-lăptoasă şi calmă, fără valuri, ceea ce face ca oamenii să arate a cireadă de hipopotami scufundaţi la adăpost de soare. Erau cam singurele lucruri de făcut în afară de stat cu burta la soare şi urmărit linia orizontului. Stăteam cu ochii în soare aşteptând barca salvatoare. Cineva a citit în stele că va veni după prima zi a anului nou. Altcineva a împrăştiat corali morţi pe nisipul fierbinte şi a proorocit că salvarea ne va duce înapoi la loc cu frig şi zăpadă murdară. Era un vis de care ne deziceam şi ne agăţam, pe rând.

    Astfel ar putea suna o descriere cvasi-atemporală a unui timp petrecut pe o insulă în Maldive. Izolarea unei insule mici poate da această impresie de naufragiu a la Robinson Crusoe unui călător activ, avid de experienţe.

    Mica insula Furanafushi din atolul North Male, în Maldive (Oceanul Indian / Marea Arabiei), oferă plajă, somn, diving şi scuba diving în recife cu viaţă subacvatică intensă şi colorată, windsurf, pescuit şi cam atât. Posibilităţile de explorare a spiritului uman în exprimarea lui arhitectural-culinar-culturală sunt nule pe insulă, căci arhitectura hotelului este cea clasică pentru cinci stele de lanţ, incursiunile gastronomice se înfundă în abordări etnice cuminţite, iar urmele materiale de cultură locală de la boutique se vând la preţuri exorbitante pentru nişte obiecte standard din oferta de suveniruri a hotelurilor din toată lumea.

    Că eşti în Maldive o ştii după repetarea cuvântului în literatura din cameră, altfel insula cu tot ce este pe ea ar putea fi mutată pe oricare mare sau ocean al lumii fără confuzii geografic-identitare. În ciuda eforturilor, resorturile de lanţ hotelier de pe insule sunt toate la fel: neutre, speriate să nu îşi scufunde oaspeţii într-o experienţă locală autentică. They play it safe. În definitiv, destinaţiile precum Maldive sunt, în primul rând, locul unde se duc să ierneze poşetele Vuitton.

    Pe insulă nu există decât un hotel/resort, care constă în water bungalow-uri pe o parte şi island cottages şi vile scunde pe cealaltă, ascunse de-a lungul plajei printre copaci. Dacă nu ar fi şezlonguri pe plajă, venind de pe mare în sud, insula ar părea nelocuită. Sentimentul este de singurătate, de linişte şi izolare.

  • Primarul Sucevei le cere scuze locuitorilor cu plăţile la zi care nu au apă caldă

    Lungu a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că speră că în câţiva ani se va putea ajunge ca locuitorii care nu plătesc energia termică să fie debranşaţi individual, fără să fie afectaţi şi consumatorii care îşi plătesc la zi facturile.

    Primarul a spus că s-a ajuns în situaţia de blocaj financiar care a generat oprirea centralei electro-termice a Bioenergy din cauza neplăţii facturilor de către populaţie, arătând că, potrivit unor estimări, 70-77 la sută dintre abonaţii la sistemul centralizat de termoficare au restanţe.

    El a mai spus că în luna septembrie s-au achitat, în medie, 38 de lei de apartament branşat la sistemul centralizat, mai puţin decât abonamentul la cablu TV.

    Primarul a mai susţinut că sucevenii ale căror locuinţe sunt racordate la sistemul centralizat de termoficare vor avea apă caldă şi căldură doar dacă vor achita serviciile de care beneficiază.

    Ion Lungu şi-a exprimat încrederea că până la sfârşitul săptămânii va fi reluată furnizarea apei calde în municipiu şi că între Termica SA, care distribuie agentul termic, şi producător, Bioenergy, va fi încheiat un protocol prin care 42 la sută din încasări să fie virat în contul producătorului de energie termică, iar dacă nu se respectă acest grafic municipalitatea va face plăţi directe către Bioenergy, până la concurenţa cu suma convenită.

    Până în prezent, în cursul ultimului an, Termica SA a încasat de la populaţie 31 de milioane de lei, dar a plătit 11 milioane producătorului.

    Primarul a mai spus că se impune ca în cursul acestei luni să fie achitat cel puţin un milion de euro din datoria populaţiei, ceea ce reprezintă aproximativ 200 de lei de apartament.

    Centrala electro-termică a municipiului Suceava a fost oprită, marţi după-amiază, după ce au fost consumate cantităţile disponibile de biomasă, iar furnizarea de apă caldă în municipiul Suceava şi de energie electrică în sistemul energetic au fost sistate.

    Vasile Ilie, directorul Bioenergy Suceava, care deţine centrala de cogenerare, a declarat corespondentului MEDIAFAX că biomasa disponibilă a fost consumată în totalitate.

    “Înţelegem situaţia grea în care se află acum jumătate din populaţia municipiului. Sperăm în ajutorul celor care pot face lucruri utile în această privinţă, astfel încât să se reia furnizarea apei calde”, a declarat corespondentului MEDIAFAX Vasile Ilie, directorul Bioenergy Suceava, care deţine centrala de cogenerare.

    Compania Bioenergy Suceava, singurul producător de energie termică şi apă caldă din municipiul Suceava, anunţa, luni, că dacă nu se vor găsi soluţii pentru plata serviciilor prestate va opri livrarea de apă caldă din cauză că nu mai are bani pentru achiziţia de biomasă.

    Adrian Bodea, acţionar Adrem Invest, care deţine 49% din acţiunile Bioenergy, a explicat că firma este în blocaj financiar, din cauză că apa caldă pe care a produs-o şi a livrat-o este neplătită.

    “Furnizorul de biomasă a sistat livrările, iar acum suntem în imposibilitatea de a furniza apă caldă în următoarea perioadă”, a declarat Bodea.

    Furnizorul de biomasă este Holzindustrie Schweighofer, care este şi acţionar al Bioenergy. Firma Holzindustrie Schweighofer reclamă o datorie de 1,7 milioane de euro pe care o are de recuperat de la Bioenergy.

    Investiţia în centrala în cogenerare pe biomasă din Suceava s-a ridicat la aproape 90 milioane de euro, fiind realizată de Bioenergy.

    Compania produce energia termică şi apă caldă pe care le vinde firmei Termica SA, care aparţine Consiliului Local Suceava şi care este în insolvenţă.
    Din noiembrie 2013 şi până în septembrie 2014, Bioenergy a vândut către Termica energie termică în valoare de 28,1 milioane de lei, din care a încasat însă doar 12 milioane de lei, iar datoria Termica SA către Bioenergy este de 16 milioane de lei.

    Bodea a precizat că a propus Termica SA ca din sumele pe care le va încasa de la consumatori să plătească Bioenergy 42%. Deocamdată, Termica SA nu a dat un răspuns acestei propuneri.

    Bioenergy alimentează cu căldură şi apă caldă 60.000 de clienţi din 20.000 de locuinţe din Suceava, plus 2.000 de firme.

    Bodea spunea că Bioenergy negociază cu mai multe firme achiziţia de biomasă, din care una aparţine omului de afaceri Jean Valvis.

    Bioenergy consumă anual circa 200.000 tone de biomasă, a căror valoare depăşeşte 11 milioane de euro, luând în calcul 56 euro costul mediu al unei tone de biomasă.

    Potrivit lui Bodea, Holzindustrie Schweighofer vindea biomasa către Bioenergy la 80 euro, dar recent a majorat preţul la 92 euro pe tonă.

    Bodea a adăugat că doreşte să convertească toată centrala pe biomasă din Suceava în producător de energie electrică, renunţând la activitatea de energie termică. În prezent, centrala operată de Bioenergy are o capacitate electrică de 30 MW şi o putere termică instalată de 130,5 MW. Compania primeşte certificate verzi pentru energia termică produsă în cogenerare şi livrată clienţilor.

  • Oprescu: Bucureştenii ar putea să nu plătească apa caldă pentru zilele în care nu au avut-o

    Mai precis, potrivit edilului, respectivii locuitori ar putea să nu plătească la preţul de apă caldă consumul pentru zilele în care nu au avut-o la robinet.

    Pe de altă parte, Oprescu a spus că municipalitatea are bani pentru a compensa preţul la gigacalorie până la sfârşitul anului “şi după aceea”. În prezent, preţul gigacaloriei în Capitală este de 341 de lei, din care populaţia plăteşte circa 170 de lei, iar municipalitatea suportă, prin subvenţie de la bugetul local, 171,18 lei, adică peste 50% din cost.

    Bucureştenii din sectoarele 2, 3, 4, 5 şi 6 nu au mai avut apă caldă începând din 2 octombrie. ELCEN, furnizorul Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET), a explicat că apa caldă nu a mai fost livrată la temperaturile obişnuite în urma reducerii cantităţii de gaze primite de la Distrigaz.

    RADET a anunţat pe site, sâmbătă, că a fost nevoită să reducă temperatura apei calde, în sectoarele 2, 3, 4 şi 5, din cauza reducerii presiunii şi cantităţii de gaze livrate către ELCEN.

    Începând din 30 septembrie, Distrigaz a limitat cantitatea de gaze livrată către ELCEN, din cauza unei datorii de 88,86 de milioane de lei. Sâmbătă, Distrigaz a anunţat că a reluat furnizarea la parametri normali.

    “Creşterea temperaturii se face gradual. În prezent, ELCEN distribuie căldură la parametri optimi, dar intervine consumul la nivel local. Devine o chestiune de timp până consumatorul final va avea acces la apa caldă”, a explicat Gabriel Ignat, directorul general al ELCEN.

    Reprezentanţii ELCEN declarau duminică după-amiază, pentru MEDIAFAX, că apa caldă va reveni la temperatura obişnuită, până la ora 18.00, în toate sectoarele afectate din Capitală.

    ELCEN a precizat că a acumulat datorii în valoare de peste 88 de milioane de lei către Distrigaz, în timp ce are de recuperat de la RADET aproximativ 2,5 miliarde de lei, fără a mai calcula şi penalităţile, pentru energia termică livrată şi neplatită în perioada noiembrie 2012 – septembrie 2014.

    Edilul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a formulat o sesizare la ANPC privind problema apei calde, în care susţine că RADET a încălcat clauzele contractuale care prevăd o anumită temperatură de livrare a apei, iar consumatorii vor fi nevoiţi să achite un serviciu de care nu au beneficiat.

  • Instanţa a decis deschiderea procedurii de faliment în cazul CET Bacău

    Magistraţii Tribunalului Bacău au decis deschiderea procedurii de faliment pentru societatea CET SA Bacău, care asigură furnizarea căldurii şi apei calde pentru 17.000 de locuinţe racordate la sistemul centralizat de termoficare din municipiu şi care a acumulat datorii de peste 119 milioane de lei.

    Decizia Tribunalului Bacău a fost luată ca urmare a respingerii de către Adunarea Generală a celor 60 de creditori a planului de reorganizare a unităţii.

    Intrată mai întâi în insolvenţă la cererea creditorilor, CET SA Bacău are datorii de peste 119 milioane lei către diverşi furnizori de materii prime, precum şi către bugetul de stat, bănci şi instituţii publice.

    Conducerea CET Bacău susţine că, chiar dacă unitatea a intrat în faliment, populaţia va beneficia în continuare apă caldă şi căldură,.

    ”Indiferent de evoluţia societăţii CET SA Bacău, în calitate de operator, continuitatea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat în municipiul Bacău nu va fi afectată, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”, a declarat, miercuri, directorul general al CET SA Bacău, Neculai Olaru.

    Activitatea societăţii CET SA Bacău va fi preluată, potrivit unei hotărâri a Consiliului Local Bacău din această lună, de o nouă societatea de termoficare, Thermoenergy Grup SA. Cu acţionari Consiliul Local şi Primăria Bacău, noua societatea este în prezent în curs de autorizare şi obţinere de licenţe de la instituţiile abilitate ale statului necesare pentru a-şi putea desfăşura activitatea. Pe lângă active, Thermoenergy Grup SA ar urma să îi preia şi pe cei 400 de angajaţi ai CET SA Bacău.

  • Oraşul din România care rămâne timp de o săptămână fără apă caldă

    Primăria din Oradea va sista furnizarea apei calde în perioada 4-11 august, ca urmare a unor lucrări de modernizare a reţelei.

    Paralel cu aceste lucrări, se va realiza în această perioadă contorizarea la limita dintre Termoficare şi Electrocentrale şi, în acelaşi timp, şi o subtraversare pe sub şoseaua Borşului. Cu acest prilej se va face şi verificarea reţelelor, operaţiune efectuată de obicei în septembrie sau octombrie, scrie voceatransilvaniei.ro.

    ”Am purtat discuţii cu firmele care execută lucrările de reabilitare a Magistralei 1 şi 3 pentru ca şi ei să fie pregătiţi şi să efectueze cu prilejul acestor opriri lucrările care ar mai necesita alte opriri ale furnizării apei calde. În felul acesta încercăm să reducem disconfortul pe care îl creăm cetăţenilor”, a menţionat Mircea Mălan, viceprimarul Oradei, citat de aceeaşi sursă.

    Stănel Necula, directorul Electrocentrale a declarat că deşi disconfortul creat de aceste întreruperi ale furnizării apei este în prezent mare, după efectuarea lucrărilor de reabilitare a magistralelor se va reduce mult posibilitatea apariţiei unor astfel de neajunsuri.

  • Producţia industrială a crescut cu peste 10% în primul trimestru

     Producţia industrială (serie brută) a crescut în primul trimestru în urma avansului industriei prelucrătoare cu 11,7% şi producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu 1,3%. Industria extractivă a scăzut cu 0,9%, se arată într-un comunicat al INS.

    Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (+14,9%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+11,8%), industria bunurilor intermediare (+9,1%), industria bunurilor de uz curent (+6,4%) şi industria energetică (+3,1%).

    Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, avansul producţiei industriale a fost susţinut de industria prelucrătoare (+12,1%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+2,7%). Industria extractivă a scăzut cu 0,5%.

    Cititi mai multe pe www. mediafax.ro

  • Producţia industrială a crescut la zece luni cu 7,4% faţă de perioada similară a anului trecut

     Creşterile din perioada menţionată au fost susţinute de industria prelucrătoare, care a urcat cu 8,8% în serie brută şi cu 8,2% în serie ajustată, şi de industria extractivă, care a crescut cu 2,6% în serie brută şi cu 2,2% în serie ajustată. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 2,5% ca serie brută şi cu 3,1% ca serie ajustată.

    Şi pe marile grupe industriale s-a înregistrat creşteri la majoritatea categoriilor de bunuri, atât ca serie brută, cât şi ajustată. Astfel, industria bunurilor de folosinţă îndelungată a urcat cu 10,3% ca serie brută şi cu 10,4% ca serie ajustată, industria bunurilor de capital cu 11,5% ca serie brută şi 11,8% ca serie ajustată, industria bunurilor intermediare cu 8,2% ca serie brută şi cu 6,8% ca serie ajustată, iar industria bunurilor de uz curent a crescut cu 5% brut şi cu 4,7% ajustat. În schimb, industria energetică a scăzut cu 2,4% atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INS: 30.100 de locuri de muncă vacante în trimestrul al doilea. În ce domenii s-au înregistrat cele mai multe

     Rata locurilor de muncă vacante a fost de 0,70% în trimestrul al doilea, în creştere cu 0,04 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent şi cu 0,11 puncte procentuale faţă de perioada similară a anului trecută, a precizat INS.

    Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activităţile de spectacole, culturale şi recreative (3,43%), alte activităţi de servicii (2,76%), respectiv în administraţie publică (1,61%).

    La polul opus, cu cele mai mici valori ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit activităţile de învăţământ (0,13%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,14%), respectiv cele din industria extractivă (0,15%).

    Ca şi în trimestrul precedent, în industria prelucrătoare s-a concentrat mai puţin de o treime (9.800 locuri vacante) din numărul total al locurilor de muncă vacante, fiind înregistrată o rată de 0,94%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro