BusinessMagazin

Tag: apa

  • Staţiunea din România care s-a transformat în 5 ani dintr-o baltă de nămol în care se scăldau bivolii într-o atracţie turistică de top

    Istoria staţiunii Figa a început 2008 când zona a fost inclusă într-un proiect, finanţat din fonduri PHARE – „Creşterea valorii potenţialului balnear al lacurilor sărate din regiunea de Nord-Vest”, proiectul în valoare de 4,2 milioane de euro vizând amenajarea a trei staţiuni unde au existat resurse de apă sărată. 

    1,8 milioane de euro au fost alocaţi pentru amenajarea staţiunii Băile Figa, restul banilor mergând la băile de la Cojocna şi la Dej. Până acum la Figa au fost investiţi peste 5 milioane de euro.

    Construcţia primelor bazine (unul deschis cu apă sărată şi unul închis) de la Figa a început în 2008 şi au fost finalizate în 2010. Încă de la deschidere turiştii, dornici de tratamente cu apă sărată au luat cu asalt staţiunea, în primul an peste 20.000 de turişti trecând porţile complexului balnear.

    Suprins de numărul mare de turişti care au venit la Figa, primarul oraşului Beclean, Nicolae Moldovan a început încă din 2011 un amplu proiect de extindere a parcului balnear care acum are 15 hectare de teren

    În 2011 administraţia oraşului a amenajat un râu leneş pe care iubitorii de apă se pot plimba în voie cu colaci de mari dimensiuni. În 2012 a urmat amenajarea unui nou bazin cu apă dulce şi a unui bazin rustic cu nămol dar şi a unui jacuzzi exterior. Un an mai târziu staţiunea avea deja mini Aqualand, cu tobogane cu jeturi de apă, saună şi un lac sărat. Iar investiţiile au continuat an de an.

    Şi sezonul 2016 vine cu noi surprize pentru turiştii care aleg să-şi petreacă câteva zile de relaxare, la Băile Figa. Autorităţile au pregătit un nou bazin cu apă dulce, au extins zonele de plajă, au adus nisip şi umbreluţe şi se pregătesc pentru a monta un nou topogan, de mari dimensiuni, pentru iubitorii de adrenalină.

     

    În numai cinci ani de la inaugurarea Băilor Figa sute de mii de turişti au trecut deja pragul complexului, numai anul trecut fiind vândute peste 200 de mii de bilete pentru acces în complex.

    „Reţeta de succes a Băilor Figa e încrederea şi viziunea pentru că atunci când ai o perspectiva, ai un proiect, trebuie să fie susţinut şi să ai multă încredere că se poate implementa. Băile Figa sunt o reţetă de succes. Ne pregătim pentru noul sezon şi cel mai important este să urmăreşti acest proiect de aproape şi să vi întotdeauna cum îmbunătăţiri. E nevoie de multă întreţinere, reabilitări tot timpul şi să fie şi o ofertă convenabilă pentru cea mai mare masă de turişti care au mai multe criterii pe baza căruia aleg o locaţie” a dezvăluit pentru Gândul, „reţeta succesului” primarul oraşului Beclean, Nicolae Moldovan.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Blugii viitorului vor deveni „verzi”. Ce se va întâmpla cu industria blugilor

    Pe măsură ce consumatorii sunt din ce în ce mai preocupaţi de aspecte legate de mediu, pionieri din industria globală a denimului încep să acorde şi ei mai multă atenţie asupra mijloacelor de producţie, potrivit unui articol publicat de BBC.
    „Oricine poate intra aici, chiar şi fără programare. Prin asta creăm transparenţă”, spune în materialul BBC Han Ates, fondatorul unei mici afaceri din domeniul producţiei blugilor, aflată în Londra.

    Transparenţa a devenit un cuvânt viral în fashion, pe măsură ce din ce în ce mai multe branduri au vrut să demonstreze cât de bine se poartă cu angajaţii şi cât de prietenoase sunt cu mediul. Prin deschiderea uşilor fabricii, Blachorse Lane Ateliers şi-a propus să arate potenţialilor clienţi că fabrica este curată, cei 20 de angajaţi sunt fericiţi şi blugii merită păstraţi – nu aruncaţi la finalul fiecărui sezon.
    Ates a spus că materia primă vine de la producători din Japonia, Italia şi Turcia care au fost vizitaţi anterior chiar de el pentru a se asigura că au practici sustenabile, în contextul în care producţia blugilor poate polua foarte mult.

    Vopseaua albastră de pildă nu este preluată imediat după aplicare de ţesătură, prin urmare, pentru a-şi păstra culoarea, blugii trebuie vopsiţi de mai multe ori.Apoi, un producător de blugi va spăla de mai multe ori ţesătura, pentru ca aceasta să aibă culoarea potrivită, creând şi mai multă apă reziduală, potrivit consultantului în industria fashionului Andrew Olah, citat şi el de către BBC.

    „Industria foloseşte o cantitate imensă de apă şi o cantitate imensă de energie”, adaugă Olah.

    Din ce în ce mai mulţi producători reciclează însă apa folosită: Saitex International, un producător din Vietnam de pildă, reciclează 98% din apa folosită, pentru restul de 2% are un sistem de evaporare special.
    Câteva dintre cele mai mari nume din această industrie lucrează împreună pentru a reduce impactul pe care îl au asupra mediului: un alt exemplu este al Wrangler, care a anunţat introducerea unei noi tehnologii prin care usucă denimul fără să folosească apă, ci o spumă specială.

     

  • Apa Calipso investeşte 8 milioane de lei pentru extinderea capacităţii de producţie şi depozitare

    Apa Calipso a închis 2018 cu o cifră de afaceri cu peste 5% mai mare ca în anul precedent. Creşterea a venit pe fondul investiţiilor realizate în ultimii 3 ani.
     
    “În 2018 am investit în modernizarea şi eficientizarea capacităţii de producţie. În contextul creşterii alarmante a nivelului de poluare, ne-am focusat pe reducerea amprentei de carbon şi am făcut investiţii în tehnologii care ne-au ajutat să reducem consumul de plastic cu aproximativ 70 tone anual. Ne dorim o creştere conştientă, fără efecte negative asupra mediului înconjurător”, a spus Daciana Siderache, director general Apa Calipso.
     
    Compania Apa Calipso a fost înfiinţată în anul 1991, având acum peste 170 de angajaţi, şi a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de aproximativ 64 de milioane de lei. Apa de izvor Calipso este extrasă dintr-un izvor situat la mare adâncime, în Codrii Vlăsiei.

  • Apa Calipso investeşte 8 milioane de lei pentru extinderea capacităţii de producţie şi depozitare

    Apa Calipso a închis 2018 cu o cifră de afaceri cu peste 5% mai mare ca în anul precedent. Creşterea a venit pe fondul investiţiilor realizate în ultimii 3 ani.
     
    “În 2018 am investit în modernizarea şi eficientizarea capacităţii de producţie. În contextul creşterii alarmante a nivelului de poluare, ne-am focusat pe reducerea amprentei de carbon şi am făcut investiţii în tehnologii care ne-au ajutat să reducem consumul de plastic cu aproximativ 70 tone anual. Ne dorim o creştere conştientă, fără efecte negative asupra mediului înconjurător”, a spus Daciana Siderache, director general Apa Calipso.
     
    Compania Apa Calipso a fost înfiinţată în anul 1991, având acum peste 170 de angajaţi, şi a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de aproximativ 64 de milioane de lei. Apa de izvor Calipso este extrasă dintr-un izvor situat la mare adâncime, în Codrii Vlăsiei.

  • Corina Creţu a aprobat 110 milioane euro pentru sistemul de apă şi canalizare în zona Turda

    Proiectul va asigura tuturor locuitorilor din sudul judeţului Cluj acces la servicii de apă şi canalizare, prin extinderea şi modernizarea infrastructurii existente, informează Reprezentanţa Comisiei Europene în România într-un comunicat de presă.
     
    Acest proiect major este parte a Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) şi va beneficia de un sprijin financiar din partea UE de peste 110 milioane de euro, prin Fondul de coeziune.
     
    Proiectul va fi implementat în 13 localităţi din judeţul Cluj, reunite în cadrul Asociaţiei de dezvoltare intercomunitară “Apa Văii Arieşului” (Aiton, Călăraşi, Câmpia Turzii, Ciurila, Luna, Mihai Viteazu, Petreştii de Jos, Ploscoş, Sănduleşti, Tureni, Turda, Tritenii de Jos, Viişoara) şi vine în continuarea investiţiilor făcute din bani europeni în perioada 2007 – 2013 în reţeaua de apă şi canalizare din această parte a judeţului.
     

  • Eleganţă la ghiveci

    Acesta însă a evoluat şi în prezent nu se mai poartă ghivece împletite din răchită, ci unele elegante, cu aspect modern sau retro care seamănă a cuşti de oţel ori castroane confecţionate din metale reciclate, scrie The Independent. Ghivecele de tip nou pot concura cu operele de artă expuse într-o casă, iar utilizatorii nu trebuie decât să fie atenţi unde le amplasează ca nu cumva să curgă apă din ele sau să fie prea grele pentru cârligele de care le prind.

  • Încă un domeniu cucerit de inteligenţa artificială unde oamenii au fost înlăturaţi

    Sea Hunter, nava de suprafaţă fără pilot a Marinei S.U.A., a devenit prima navă care a navigat vreodată de la San Diego, California la Pearl Harbor, Hawaii şi înapoi fără un echipaj pentru navigaţie şi direcţie.

    „Programul Sea Hunter este lider mondial în producţia şi designul navelor fără pilot, complet autonome,” a declarat Gerry Fasano, preşedintele Grupului Leidos.

    Nava are o lungime de aproximativ 40 de metri şi este concepută pentru a testa o serie de misiuni efectuate de ambarcaţiunile de dimensiuni medii. Sea Hunter poate parcurge distanţe de 10,000 de mile marine, pe o durată de câteva săptămâni, plecând din California până în Hawaii şi înapoi aproape de două ori fără să se întoarcă la bază. Nava din fibră de sticlă decorticată putea servi drept prototip pentru navele viitoare autonome construite cu o varietate de materiale şi multe posibile misiuni.

    Deocamdată, navele autonome fac parte din strategia marinei SUA de a aborda ameninţările din partea navelor ruseşti şi chineze. China construieşte o vastă armată de ambarcaţiuni de suprafaţă şi subacvatice, pe măsură ce încearcă să câştige dominaţia în Pacific. Armata rusă nu are aceleaşi resurse, ci construieşte o flotă de submarine mai silenţioase şi mai eficiente. Sea Hunter, care nu poartă arme, este proiectată pentru a monitoriza aceste flote, precum şi pentru a curăţa minele şi pentru a oferi un releu sigur de comunicaţii pentru navele mari de război ale marinei S.U.A.

    Navele autonome vor economisi mulţi bani pentru marină; potrivit unui studiu realizat de Agenţia pentru Proiecte de cercetare avansată în domeniul apărării (DARPA), care iniţial supraveghea programul autonom al navelor, Sea Hunter poate opera pentru suma de 20.000 de dolari pe zi, în comparaţie cu 700.000 de dolari pentru a conduce un distrugător complet echipat cu misiuni similare.

     

  • Românii care plătesc taxă pentru apa de ploaie: “E de la Dumnezeu”

    Pentru alţii ploile abundente înseamnă un câştig rapid şi uşor. Operatorii de apă şi canalizare cer bani în plus, atunci când sunt precipitaţii abundente, care umplu reţelele de canalizare.

    Oamenii şi primăriile din multe zone sunt revoltaţi şi spun că nu vor plăti, chiar dacă ştiu că astfel vor ajunge în instanţă.

    În Buzău, cetăţenii trebuie să plătească atunci când plouă mai mult şi se umple reţeaua de canalizare din oraş. Se numeşte taxă pentru strângerea apei “meteorice” şi se calculează în funcţie de suprafaţa deţinută de fiecare proprietar şi media precipitaţiilor din luna respectivă.

    Timotei Oprea, purt. cuv. Compania de Apă Buzău: “Un proprietar de casă din mun. Buzău, care are 50 mp suprafaţa betonată, plăteşte în jur de 1,3 lei apă meteorică. De asemenea, un locatar la bloc, să zicem 50 mp, are în factură o sumă de 0,4 lei apa meteo.”

    Proprietar: “O povară în plus!”

    Proprietar: “O plătim o dată apă consum şi apă la canalizare plus acum o plătim şi pe asta, ce facem, unde ajungem?”

    În Gorj, primăriile plătesc această taxă. În Târgu Jiu, de pildă, anul trecut au căzut peste 900 de litri de apă pe metrul pătrat. Factura se ridică la aproape 900.000 de lei.

    Marcel Romanescu, primar Târgu Jiu: “Am ajuns să plătim apa care se scurge de pe versanţi, care e pe câmpie, este incorect, nu îi pot înţelege pe aceşti oameni. Vom ataca în instanţă.”

    Traian Pătrăşcoiu, director firmp de apă şi canalizare: “Facturarea urmează să o facem de la 1 iunie 2019. Primăria nu este de acord să plătească banii aceştia până nu va primi factura. Dacă nu plătesc ajungem la instanţă, lucrurile sunt simple, are cine să ne rezolve diferendumul.”

    În Rovinari, edilul a decis să renunţe la serviciile operatorului de apă, tocmai pentru a nu-i plăti aceasta taxa.

    Robert Filip, primar Rovinari: “Cum să plătim apa de ploaie? E de la Dumnezeu, nu au venit ei cu canalizarea în spate, nu au făcut-o, ba mai mult, când plouă, unele dintre oraşe sunt piscină şi mai pui să plătească şi apa de ploaie. Păi fă-ţi, rezolva problema cu canalizarea, cu apă curată, şi apoi oamenii vor fi de acord să plătească.”

    În Botoşani, apa meteorică trebuie achitată de instituţiile publice şi de persoanele juridice. În 2017, de pildă, primăria a dat 1,8 milioane de lei, iar anul trecut aproape 2 milioane de lei, pentru că a plouat mai mult.

    În Capitală, plătesc şi primăriile, dar şi cetăţenii.

  • De ce nu ar trebui să beţi niciodată ceaiul şi cafeaua oferite în avion

    Zborurile la primele ore ale dimineţii sunt neplăcute, iar cafeaua oferită în avion ar putea să îndulcească puţin trezitul de dimineaţă. Totuşi, ar trebui să vă gândiţi de două ori înainte de a accepta băutura caldă oferită de însoţitorii de zbor. Potrivit unui articol publicat de Business Insider, „Cafeaua oferită în avioane este dezgustătoare pentru că nimeni nu spală recipientul folosit în fiecare dimineaţă. Cei care sunt plătiţi cu foarte puţin nu dau doi bani pe curăţarea acestuia. Un alt motiv este faptul că nu le sunt furnizate produsele de curăţat necesare pentru a face acest lucru”.

    În plus,”(…), vehiculul care alimentează avionul cu apă potabilă pentru spălarea mâinilor şi prepararea cafelei este parcat lângă cel folosit pentru golirea toaletelor, când nu ar trebui să fie aşa. Cel care alimentează cu apă aeronava deseori foloseşte mănuşi pe care nu le-a schimbat mai bine de doi ani”.

    Potrivit NBC 5, apa pentru ceaiul şi cafeaua din avioane vine de la robinet, nu dintr-o sticlă. Potrivit unei analize a Environmental Protection Agency (Agenţia de Protecţie a Mediului din Statele Unite) pe 158 de aeronave de pasageri, realizată în anul 2004, 13% din apa aflată în recipientele cu care sunt serviţi pasagerii conţineau un tip de bacterie din grupul de care ţine E.coli. Business Insider scria că un studiu suplimentar al EPA arăta că unu din fiecare opt avioane nu îndeplineşte standardele agenţiei pentru siguranţa apei.

  • Cum arată cel mai mare aquapark din România. Este şi cea mai mare investiţie publică de acest fel din ţară – GALERIE FOTO – VIDEO

    Deschis în 2016 cu o investiţie de 20 de milioane de euro, jumătate asiguraţi din fonduri europene, aquaparkul Nymphaea din Oradea reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte care au contribuit la dezvoltarea oraşului din nord-vestul ţării. 

    Este, totodată, şi cea mai mare investiţie publică de acest fel din România. Liviu Andrica, directorul general al Administraţiei Domeniului Public Oradea, în întreţinerea căreia se află aquaparkul Nymphaea, spune că această locaţie a fost aleasă datorită poziţionării şi a resursei naturale de apă geotermală.

    În 2017, cifra de afaceri realizată de aquaparkul Nymphaea a fost de 14 mili­oane de lei (3,2 mil. euro), iar profitul s-a ridicat la 4,8 milioane de lei (1,04 mil. euro). Potrivit lui Andrica, previziunile sunt optimiste şi pentru anul acesta: în primul semestru al lui 2018 cifra de afaceri a crescut cu 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar profitul realizat în prima parte a anului înregistrează o creştere de aproape 90% faţă de perioada similară din 2017.

    Aquaparkul Nymphaea are în prezent 91 de angajaţi. Anual, reprezentanţii parcului continuă să investească între 70.000 şi 100.000 de euro, bani direcţionaţi mai ales spre dotarea cu aparatură specifică activităţii de întreţinere şi curăţenie, dar şi pentru promovare; anul acesta, valoarea investiţiilor bugetate este de 100.000 de euro, dintre care o parte vor fi dedicaţi construirii de noi spaţii de alimentaţie publică şi echipamente de divertisment. „Dorim să dezvoltăm partea de divertisment oferit clienţilor, prin organizarea unor evenimente pentru copii şi tineri: spectacole şi concerte”, spune Andrica.

    În timpul săptămânii, aquaparkul înregistrează zilnic în jur de 600 de clienţi, iar în timpul weekendului, în sărbătorile legale şi în minivacanţe, numărul acestora urcă până la 1.500. „Clienţii noştri sunt, în general, persoane active, din toate categoriile de vârstă, media fiind de 25-30 de ani”, spune reprezentantul parcului. În ceea ce priveşte clienţii străini, de la deschidere până în prezent, numărul acestora a fost destul de mic, reprezentând un procentaj de doar 2-3% din total.

    Nymphaea este deschis pe toată durata anului. În intervalul mai-septembrie funcţionează atât partea interioară cât şi cea exterioară, iar în perioada octombrie-aprilie, doar partea de interior, dotată cu opt bazine, patru tobogane, o zonă de saune, baie turcească, loc de joacă pentru copii, zonă de relaxare, spaţii pentru masaj, restaurant şi bar. „Chiar şi în lunile de iarnă activitatea desfăşurată este generatoare de profit, veniturile lunare medii fiind de 250.000 euro”, spune Andrica.