După săptămâni de impas politic, 137 de parlamentari au votat luni în favoarea dizolvării Legislativului de la Zagreb. Doi deputaţi au votat împotrivă, iar unul s-a abţinut de la vot.
Dizolvarea Parlamentului va deveni efectivă în 15 iulie, iar alegerile anticipate trebuie să se desfăşoare într-un interval cuprins între 30 şi 60 de zile.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Într-un discurs mobilizator în faţa activului de partid, Liviu Dragnea a spus că PSD are capacitatea şi forţa interioară să câştige viitoarele alegerile parlamentare şi locale, inclusiv alegerile parlamentare anticipate. Cum s-a ajuns la anticipate?
Acelaşi este acum şi principiul lui Adrian Năstase, care nici nu a ieşit bine din închisoare şi a cerut alegeri anticipate la anul, pentru consolidarea majorităţii parlamentare a unui PSD unit în jurul unui preşedinte de aceeaşi culoare politică. Exemplele de mai sus, contrapuse eşecurilor regulate ale oricăror încercări de coabitare politică, reflectă incapacitatea cronică de colaborare a puterii cu opoziţia, care i-a împins mereu pe politicieni să forţeze prin diverse metode cucerirea totală a puterii, guvernări monocolore şi impunerea de legi care să le asigure un control cât mai centralizat al administraţiei.
După ce spargerea USL şi formarea ACL au lăsat PSD în inferioritate în majoritatea administraţiilor locale şi s-au lăsat cu certuri pentru putere, vicepremierul Liviu Dragnea a propus o OUG care să redea temporar (timp de 45 zile) dreptul aleşilor locali să se mute la alte partide în cursul mandatului, fără ca migraţia lor să le atragă pierderea funcţiilor. Dragnea susţine că mecanismul, menit să clarifice raporturile de forţe din administraţia locală, e acelaşi cu cel patentat în 2006 de ADA, care, după o perioadă de racolări masive de primari de la opoziţie, a introdus legea de interzicere a migraţiei politice a aleşilor locali, oferindu-le însă acestora o perioadă de graţie de 45 de zile ca să-şi declare partidul unde vor să rămână definitiv.
Vicepremierul are dreptate însă doar parţial, adică exact de unde începe imoralitatea OUG propuse de el. Intenţia puterii (PSD acum, la fel ca ADA în 2006) este să atragă aleşi locali şi apoi să-i împiedice să migreze la alte partide până la următoarele alegeri locale. Numai că legea din 2006 interzicea în premieră migraţia, după ani în şir în care traseismul fusese liber şi nestingherit, iar cele 45 de zile erau menite pur şi simplu să accelereze mutarea în tabăra ADA a primarilor încă neracolaţi.
Acum, PSD s-a gândit să redeschidă prin OUG fereastra traseismului spre a o închide la loc după 45 zile doar pentru că este în interesul său să obţină repede ce are de obţinut (adepţi noi cu acte ai PSD, UNPR şi PLR în primării şi consilii locale, cărora să le poată da în siguranţă fonduri de campanie pentru prezidenţiale şi a căror migrare să slăbească forţele ACL din teritoriu), fără să se lege la cap cu o procedură de modificare definitivă a legii din 2006 în sensul revenirii la migraţia liberă. O astfel de modificare definitivă ar fi pentru PSD nu doar neproductivă, pentru că şi-ar atrage renumele de restaurator al traseismului, dar şi periculoasă în perspectiva reorientării unor aleşi locali spre ACL în anii următori.
Primul reflex al fruntaşilor PNL, PDL şi FMP (nu PMP) a fost să combată iniţiativa PSD cu plângeri în străinătate, la ambasadele UE şi SUA, la CE, PPE şi Comisia de la Veneţia, adică la fel ca în 2012 când cu scandalul loviturii de stat. Fostul consilier prezidenţial Sebastian Lăzăroiu a punctat însă, corect, că dacă vor să fie cu adevărat credibile, partidele dreptei ar trebui să se angajeze că nu vor primi niciun primar, şef de CJ sau consilier local dacă OUG va intra în vigoare, întrucât dacă vor beneficia şi ele de ordonanţă, după cum e previzibil, astfel de proteste nu vor avea nicio valoare.
ACL a recepţionat rapid ideea şi a promis că nu va primi niciun primar sau consilier traseist, în timp ce PMP, prin vocea fostului preşedinte Eugen Tomac, a comunicat doar că “nu poate decât să bucure faptul că există aleşi locali care susţin punctul de vedere al PMP”. ACL ar fi singura dezavantajată clar dacă ordonanţa s-ar aplica, întrucât ar putea pierde primari şi consilieri nu doar în favoarea puterii, dar şi în favoarea PMP, în condiţiile în care inclusiv fruntaşi din PDL de talia lui Emil Boc îşi arată deja pe faţă susţinerea faţă de candidatura la prezidenţiale a Elenei Udrea.
Mai exact, după ce firma rusească de construcţii Stroitransgaz, aflată pe lista celor sancţionate de SUA, s-a retras din societatea mixtă formată pentru South Stream cu grupul bulgăresc de stat Bulgarian Energy Holding, acesta din urmă i-a atribuit rapid contractul unei subsidiare a Gazprom.
Preşedintele Rosen Plevneliev a dat asigurări UE că proiectul South Stream va rămâne însă îngheţat şi a cerut noului guvernul interimar să lanseze rapid un pachet legislativ de e-government, spre a limita posibilitatea abuzurilor legate de atribuirea contractelor publice. După demisia guvernului socialist al lui Plamen Oreşarski, Plevneliev l-a numit premier interimar pe specialistul în drept constituţional Gheorghi Bliznaşki, fost parlamentar din partea socialiştilor. Guvernul lui Bliznaşki va funcţiona până la alegerile anticipate din 5 octombrie.
Alegerile anticipate urmează să aibă loc la 5 octombrie şi vor fi câştigate, conform sondajelor actuale de opinie, de GERB, partidul de centru-dreapta al fostului premier Boiko Borisov (foto), înlăturat de la putere de alegerile anticipate din primăvara lui 2013 care au urmat protestelor de stradă pe tema scumpirii energiei. GERB ar fi votat de 26% dintre alegătorii bulgari, urmat la mare distanţă de socialişti (15%) şi de Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (7%).
Boiko Borisov s-a prezentat constant ca un euroatlantist de dreapta, opus socialiştilor proruşi. Fost susţinător al South Stream, Borisov a declarat recent pentru Reuters că dacă va ajunge prim-ministru, Bulgaria va continua cu South Stream “numai în condiţiile aprobate de UE”. “Cât am fost eu premier, relaţia mea cu preşedintele Putin, care pe atunci era prim-ministru, a arătat că dacă spui un ‘nu’ argumentat, nu ai nicio problemă. Dar angajamentul nostru euroatlantic neclintit nu înseamnă că trebuie să rupem relaţiile cu Rusia”, a spus Borisov.
“Alegerile prezidenţiale de la 25 mai vor juca un rol decisiv” în restabilirea ţării, a declarat ministrul german de Externe la finalul unei întâlniri cu premierul interimar ucrainean Arseni Iaţeniuk, subliniind că “susţine planul Guvernului ucrainean pentru un dialog naţional” în care sunt implicate şi regiunile separatiste proruse din estul ţării.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“CA al BNR reafirmă că utilizarea adecvată a tuturor instrumentelor de care dispune banca centrală în condiţiile monitorizării atente a evoluţiilor interne şi ale mediului economic internaţional va permite îndeplinirea obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, precum şi asigurarea stabilităţii financiare”, se arată într-un comunicat transmis vineri de BNR.
De asemenea, BNR vizează în continuare gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.
De altfel, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a indicat încă de la şedinţa de politică monetară din februarie că va fi stopat ciclul de tăiere a dobânzii.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Timoşenko i-a spus despre această intenţie miercuri, a declarat pentru presă, la Parlamentul ucrainean, Kliciko, care a anunţat deja că va candida în alegerile prezidenţiale anticipate prevăzute la 25 mai.
Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro
UPDATE 15:21 – Opoziţia ucraineană acceptă propunerile lui Ianukovici
Opoziţia acceptă propunerile preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, a anunţat vineri un reprezentant al opoziţiei, transmite AFP.
Preşedintele ucrainean a anunţat vineri concesii majore faţă de opoziţie, inclusiv alegeri prezidenţiale anticipate, formarea unui guvern de coaliţie şi o reformă constituţională, în urma unor violenţe care s-au soldat, începând de marţi, cu aproape 80 de morţi.
Acordul a fost aprobat de către “Consiliul Maidan”, numele pieţei din centrul Kievului, ocupate de trei luni de către manifestanţi, regrupând toate tendinţele din cadrul opoziţiei, partide politice, reprezentanţi ai societăţii civile şi grupări radicale, potrivit lui Tiagnibok.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“În cursul lunii aprilie, ca urmare a plăţii anticipate a drepturilor salariale aferente lunii aprilie s-a înregistrat o creştere a deficitului, influenţă de circa 0,2 puncte procentuale, având caracter sezonier care se va recupera în luna mai. Astfel, în absenţa acestor plăţi anticipate, deficitul bugetar pe primele patru luni ar fi fost de 1% din PIB, faţă de 0,85% din PIB în perioada similară a anului 2012”, notează instituţia.
În acest deficit este reflectată însă şi reîntregirea salariilor bugetarilor, indexarea pensiilor, returnarea contributiilor de asigurari sociale de sănătate pentru pensionari, majorarea salariului minim, precum şi reducerea arieratelor.
Bugetul pentru acest an fost construit pe o ţintă de deficit de 2,1% din PIB.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Rumiana Ganeva, în vârstă de 26 de ani, lucrează la un call center, în pofida unui master în economie obţinut la cea mai bună facultate de ştiinţe economice de la Sofia.
“Aş fi putut face asta fără diplomă”, spune ea cu amărăciune. Ea intenţionează să urmeze un al doilea master în Marea Britanie pe viitor. Bunica sa îşi va vinde apartamentul pentru a-i finanţa studiile.
Între 20.000 şi 25.000 de tineri cu vârste între 25 şi 39 de ani pleacă în fiecare an din ţara cea mai săracă a Uniunii Europene (UE), conform unui studiu al sindicatului Podkrepa.
Cei cu mai puţine studii se angajează în construcţii, în restaurante sau au grijă de persoane vârstnice, mai ales în Germania, Marea Britanie, Grecia sau în Italia.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro