BusinessMagazin

Tag: ancheta

  • Toader pregăteşte OUG pentru modificarea Legilor justiţiei. Prevederile vizează şi Secţia de anchetă | DOCUMENT

    Documentul prevede modificări privind concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, dar şi la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară sau 317/2004 privind CSM. OUG pe Legile justiţiei, pregătită de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, conţine şi o modificare care priveşte numirea în funcţie a procurorilor de rang înalt.

    „Alineatul (1) al art. 54 se modifică: (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii aecstuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcţia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată”, se arată în proiectul obţinut de MEDIAFAX.
     
    Până în prezent, şefii de parchete erau numiţi cu aviz de la Secţia de Procurori a CSM.
     
    Totodată, proiectul lui Toader mai arată că Şeful Secţiei de anchetare a magistraţilor poate dispune în cazul soluţiilor cauzelor.
     

  • Sebastian Ghiţă a transmis Secţiei de anchetă a magistraţilor poza cu Kovesi la el acasă

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că omul de afaceri Sebastian Ghiţă a remis Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie fotografia pe care spunea că o are cu fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi.
     
    Potrivit sursei citate, infracţiunea de mărturie mincinoasă de care este acuzat fostul procuror-şef DNA se referă la declaraţiile Laurei Codruţa Kovesi potrivit cărora nu ar fi avut decât relaţii instituţionale cu afaceristul Sebastian Ghiţă.
     
    Fostul parlamentar a fost audiat prin videoconferinţă în dosarul deschis ca urmare a plângerii pe care acesta i-a făcut-o Laurei Codruţa Kovesi. Sebastian Ghiţă o acuză pe fosta şefă DNA că i-ar fi cerut bani pentru a-l aduce în ţară, din Indonezia, pe Nicolae Popa.
     

  • „Cea mai traumatizantă perioadă a vieţii mele de antreprenor”

    Consiliul Concurenţei a sancţionat 13 agenţii de turism şi Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) cu amenzi în valoare totală de 11.419.539,35 de lei (aproximativ 2,45 milioane de euro) pentru coordonarea comportamentului pe piaţa comercializării produselor turistice prin agenţii de turism. Autoritatea de concurenţă a constatat că, în perioada iunie 2013 – septembrie 2016, 13 agenţii de turism şi-au coordonat politicile comerciale, inclusiv printr-un schimb de informaţii sensibile din punct de vedere concurenţial, cu scopul de a nu permite scăderea preţurilor produselor/pachetelor turistice comercializate.

    Astfel, agenţiile de turism nu au redus, sub un anumit nivel, preţul de vânzare către clienţi pentru produsele turistice şi/sau pachetele de servicii turistice comercializate (de exemplu: bilete de avion în zborurile tip charter – atât ca produs turistic individual, cât şi ca o componentă dintr-un pachet de servicii turistice). De asemenea, acestea au limitat sau au eliminat campaniile promoţionale ale companiilor concurente care ofereau reduceri sau gratuităţi clienţilor şi şi-au împărţit numărul de locuri în avioanele contractate pentru zborurile de tip charter pentru a limita astfel în mod artificial oferta în vederea creşterii preţului de vânzare.

    „Investigaţia a pornit de la discuţii din piaţă, de la o întâlnire la care anumiţi colegi de-ai noştri s-au exprimat cu privire la problemele din piaţă şi a ceea ce înseamnă încălcarea unor legi prin reclamă mincinoasă sau anumite comportamente comerciale care care au şanse să conducă la insolvenţă”, a explicat Dragoş Anastasiu.

    Legea concurenţei, în zona cartelurilor, nu ţine cont de efectele din piaţă, notează el, adăugând că „nu a existat niciun efect în piaţă, niciun client păgubit; au existat vorbe, discuţii şi mailuri care au avut la bază teama de insolvenţă în tot acest spectru al agenţiilor de turism. A doua temă, pentru cei 14 tour operatori anchetaţi, a fost «alianţele pe charter». Vreau să spun foarte clar: fără alianţe pe charter, produsele acestea nu ar fi putut să existe, pentru că niciun operator din România nu poate să umple singur avioanele şi nu are altă şansă decât să se alieze cu alţii. Imaginaţi-vă că în astfel de alianţe se mai poartă discuţii. Unii sau alţii vin, câteodată, şi fac comentarii cu privire la politica comercială a celor din alianţă sau a concurenţilor. Unii sau alţii – unii activ, alţii pasiv. Astfel de discuţii sunt ilegale, chiar dacă eşti pasiv, dar la sfârşit sunt toţi vinovaţi. Nu se mai ţine cont dacă te-ai delimitat în două rânduri, dar în alte şase nu. Mai exact, raportul Consiliului Concurenţei descrie două delimitări clare – una prin ridicare de la masă, alta în scris – ambele ale sale. El precizează însă că, în alte şase situaţii, nu s-a delimitat de ceea ce se discuta. De asemenea, el mai spune că nu trebuie ca administratorul sau managerul companiei să fie prezent la discuţii, fiind suficient ca un angajat din middle management să fie de faţă pentru ca sancţiunile să poată fi aplicate. În ceea ce priveşte valoarea sancţiunilor, Anastasiu spune că unul dintre operatori „se detaşează decisiv, unul a plătit cât toţi ceilalţi la un loc. El se referă la Touring Europabus România, companie din grupul pe care el îl conduce, care a fost amendată cu 5.397.762,87 de lei (aproximativ 1.158.368 de euro). „Orice om sănătos la cap, când se uită la asta, spune că există un maxim vinovat. Ce trebuie să ştiţi este în felul următor: legea concurenţei amendează companiile la cifra de afaceri, între 0,5% şi 10%. În cele mai multe ţări din UE, când se aplică acest procent, se aplică la cifra de afaceri relevantă.

    El oferă ca exemplu o situaţie în care o companie de asigurări e anchetată de Consiliul Concurenţei. „Asigurătorul are RCA, CASCO, asigurări de casă, de călătorii şi altele. Se anchetează RCA-ul; la unii, RCA reprezintă 2% din cifra de afaceri totală, la alţii 10% sau chiar 90%. Cum se calculează amenda? Pe cifra de afaceri a anului anterior amenzii, dar la valoarea totală a veniturilor.

    „Legiuitorul a venit şi a spus: «Te amendez proporţional cu cifra de afaceri pentru că ai beneficiat de înţelegere în procentajul egal cu cifra de afaceri»; ce se întâmplă cu liderul de listă, care nici măcar nu face chartere? (Touring Europabus România – n.red.)” Compania în cauză, spune Anastasiu, nu se află nici măcar pe piaţa anchetată, charterele căzând în responsabilitatea unei alte entităţi din grup, Nova Travel. Dacă mai multe companii au acelaşi administrator, Consiliul Concurenţei se adresează ambelor companii. De asemenea, anchetatorii au luat în calcul întreaga cifră de afaceri, din care doar 2,8 procente sunt relevante pentru ce s-a anchetat, şi anume produse şi pachete turistice, potrivit lui Anastasiu. „Nu bilete de avion separate, nu cazări separate, nu pachete dinamice. Şi atunci amendăm firma: face taximetrie? Face, amendăm şi acolo. Face transport de persoane? Face, amendăm şi acolo. Face export? Face, amendăm şi acolo. Face comerţ cu maşini? Face, amendăm şi acolo. Încasează chirii? Da, amendăm şi acolo. Şi astfel ajungem la asemenea aberaţii. Suntem ţara care vorbeşte despre abuzuri, dar nimeni nu vorbeşte de abuzurile la adresa antreprenorilor din România.”

    Dragoş Anastasiu spune că aceasta a fost cea mai traumatizantă perioadă a vieţii sale de antreprenor, „şi nu mă refer la bani, ci la logică şi la dreptate”, afirmă preşedintele Eurolines. „A fost traumatizant, dar voi trece cu capul sus peste lucrurile acestea şi mă voi lupta pentru ca Parlamentul României să schimbe cât de curând această lege, pentru a nu mai traumatiza şi alţi antreprenori din România.”

    Anul trecut, grupul Eurolines a înregistrat o creştere de 20% a cifrei de afaceri, până la 150 milioane de euro, şi a ajuns la 700 de angajaţi. Pentru anul 2019, conducerea a bugetat un plus de 18% al cifrei de afaceri; comparativ cu ianuarie 2018, în prima lună a acestui an, creşterea înregistrată la nivelul întregului grup a fost de 31%.

    O altă companie amendată de Consiliul Concurenţei a fost Paralela 45, condusă de actualul preşedinte al ANAT, Alin Burcea. Reprezentanţii Consiliului Concurenţei au găsit 13 e-mailuri în sistemul de corespondenţă online al agenţiei de turism, pe care au amendat-o cu 340.000 de euro.

    „Am acceptat amenda şi am colaborat cu Consiliul Concurenţei, cu toate că legea ar trebui schimbată pentru că nu este specifică. Consiliul Concurenţei mai întâi amendează şi apoi se judecă şi am zis că mai bine plătim şi am terminat bâlciul. Amenzile erau mult mai mari, la noi ajunsese la 8% din cifra de afaceri, adică la 640.000 de euro“, a spus în cadrul emisiunii de business ZF Live Alin Burcea, proprietar al agenţiei de turism Paralela 45. El a spus că în e-mailurile incriminante se purtau discuţii despre faptul că agenţiile mici de turism nu aveau voie să schimbe preţul dacă vindeau în numele agenţiilor mari. De altfel, în cinci dintre cele 13 e-mailuri se purtau discuţii legate de faptul că o agenţie de turism mergea cu taxă de aeroport zero, iar în alte cinci e-mailuri se împărţeau biletele de avion în zboruri de tip charter între mai multe agenţii de turism. „Un tour operator nu poate întotdeauna să facă rezervare pe un avion şi atunci împărţim mai mulţi un avion. Comisia de verificare a considerat modul în care se împart aceste locuri în avion ca fiind o conspiraţie. Au fost e-mailuri clarificatoare, nu despre preţuri, date în decursul a trei ani, doar nişte e-mailuri date între noi.“

    Agenţiile de turism inculpate puteau evita amenzile date de Consiliul Concurenţei prin dezicerea de la e-mailurile primite de la colegii din domeniu, a subliniat Burcea. „Când am primit e-mailurile, noi trebuia să spunem că ne dezicem de ce scrie acolo şi eventual trebuia să trimitem la Consiliul Concurenţei că ne dezicem. Dar noi nu am ştiut pentru că nu scrie nicăieri, iar preşedintele Bogdan Chiriţoiu a zis că este în cutumă.“

    Amenzile aplicate de Consiliul Concurenţei agenţiilor de turism şi Anat

    1. Aerotravel S.R.L. 400.754,46 lei (aprox. 86.003 euro);
    2. Air Fla S.R.L. 9.618,91 lei (aprox. 2.064 euro);
    3. Corali Holidays S.R.L. 6.644,12 lei (aprox. 1.426 euro);
    4. Eximtur S.R.L. 685.116,14 lei (aprox. 147.027 euro);
    5. Fibula Air Travel S.R.L. 88.310,64 lei (aprox. 18.952 euro);
    6. Happy Tour S.R.L.  519.597,56 lei (aprox. 111.506 euro);
    7. Nova Travel S.R.L.  124.616,00 lei (aprox. 26.743 euro);
    8. Paralela 45 Turism S.R.L.  1.723.737,00 lei (aprox. 369.917 euro);
    9. Prestige Tours International S.R.L.  2.139.282,82 lei (aprox. 459.093 euro);
    10. Prompt Service Travel Company S.R.L.  186.084,73 lei (aprox. 39.934 euro);
    11. Rezeda World Travel S.R.L.  28.780,08 lei (aprox. 6.176 euro);
    12. Tez Tour S.R.L.  55.930,00 lei (aprox. 12.003 euro);
    13. Touring Europabus Romania S.R.L.  5.397.762,87 lei (aprox. 1.158.368 euro).

    Christian ’76 Tour S.R.L. a aplicat la programul de clemenţă, oferind dovezi privind existenţa faptelor anticoncurenţiale, şi a primit imunitate la amendă.

  • Senatorul Daniel Zamfir porneşte o nouă ”cruciadă”: Senatul a aprobat începerea unei anchete parlamentare cu privire la manipularea ROBOR

     În România, în acelaşi timp, opt bănci au fost spălate, acea investigaţie a fost închisă într-un mod dubios, deşi existau opinii din interiorul Consiliului Concurenţei, opinii scrise ale inspectorilor de acolo, cum că s-au ascuns, s-a favorizat infractorul, deci elemente care să ne determine să procedăm la o verificare a felului în care s-a închis acea anchetă”, a afirmat Daniel Zamfir, la finalul şedinţei Biroului permanent al Senatului.
     
    Zamfir spune, în cererea aprobată de Biroul permanent al Senatulului, că scopul anchetei parlamentare la Consiliul Concurenţei este pentru a analiza în ce circumstanţe a fost deschis şi închis raportul referitor la manipularea ROBOR.
     
    „Scopul şi obiectivele desfăşurării anchetei parlamentare: Întrucât în spaţiul public au apărut aspecte care pun la îndoială modul în care a fost întocmit şi închis raportul de investigaţie al Consiliului Concurenţei, ancheta parlamentară îşi propune analizarea elementelor care au stat la baza întocmirii raportului de investigaţie. Analizarea aspectelor cuprinse în raportul de investigaţie şi a celorlalte acte şi lucrpri care au fost întocmite pe parcursul şo ulterior acestei anchete”,prevede solicitarea preşedintelui Comisiei economice a Senatului.
     

  • Noi detalii în scandalul VIERMILOR găsiţi în laptele pentru elevi: Şcoala nu a respectat procedurile/ Motivul pentru care ancheta este îngreunată

    Inspectorii sanitar veterinar şi cei ai Direcţiei de Sănătate Publică din Bistriţa-Năsăud care au declanşat, miercuri, anchete după ce la o şcoală din comuna Rodna au fost găsite larve într-un bax cu lapte destinat elevilor.
     
    Anchetele se desfăşoară îngreunat deoarece conducerea şcolii nu a respectat procedurile sanitar-veterinare care se impun în astfel de situaţii şi a returnat baxul cu probleme producătorului.
     
    În plus, autorităţile sanitare veterinare nu au fost anunţate despre acest caz, sesizarea venind din mass-media.
     
    Baxul cu cele 19 cutii de lapte a ajuns la fabrica din Suceava de unde a fost ridicat de inspectorii Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, însă flacoanele cu lapte care s-au spart nu au fost găsite.
     

  • Administraţia Naţională a Penitenciarelor confirmă ancheta disciplinară, după ce o angajată s-a măritat cu un deţinut

    „În ceea ce priveşte nerespectarea prevederilor Ordinului nr. 2794/C din 8 octombrie 2004 pentru aprobarea Codului deontologic al personalului din sistemul administraţiei penitenciare, la nivelul unităţii responsabile (Penitenciarul Rahova – n.r.), autosesizată în urma informaţiilor mediatizate, se analizează, din punct de vedere disciplinar, încălcarea acestor dispoziţii”, se arată într-un comunicat al ANP, transmis marţi.
     
    O angajată a Penitenciarului Rahova este anchetată de către superiori după ce s-a căsătorit cu un deţinut, pe care l-a consiliat pe probleme de educaţie în cadrul închisorii, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP).
     
    De asemenea, reprezentanţii ANP au precizat pentru MEDIAFAX că, potrivit codului deontologic, relaţiile dintre angajaţii penitenciarelor şi deţinuţi sunt interzise.
     
    Căsătoria dintre angajata de la Rahova şi Bogdan Dumitrache, zis „Crocodilu”, a avut loc însă la Penitenciarul Jilava, acolo unde a fost mutat între timp deţinutul.
     
     
     

  • Rise Project: Tatăl europarlamentarului Ramona Mănescu, „om de paie” în afacerile retrocedărilor

    Potrivit Rise Project, tatăl Ramonei Mănescu, Mihai Bolboceanu (fost tehnician din marina militară), ar fi „om de paie”, adiccă un „personaj obscur, pierdut într-un ocean de anonimitate, împins în faţă pentru a-i ascunde pe adevăraţii beneficiari ai marilor tunuri financiare”.
     
    „Era unul dintre membrii acelei caste ascunse, de la vârful societăţii, pe care lumea o intuieşte, fără să o poată vedea, a îmbogăţiţilor peste noapte. (…) Într-un singur an, 2009, îşi cumpărase trei apartamente de lux! Două pe malul mării, lângă panglica de nisip a plajei din Constanţa, iar unul la munte, faţă în faţă cu linia de sosire a pârtiei din Predeal. Plătise pentru ele circa 870.000 de euro”, arată investigaţia celor de la Rise Project.
     
    În sursa citată se precizează că tatăl lui Mănescu şi-a permis să cumpere imobilele deoarece „plonjase în paradisul de afaceri al mafiei retrocedărilor”, el fiind împins în faţă.
     

  • Faţa nevăzută a monedelor virtuale: Cum se mai fac mii de dolari din criptomonede

    Personalităţi autoproclamate din social media iau mii de dolari pentru recenzii, institute de cercetare acceptă plăţi în monedele virtuale pe care le recenzează, şi există experţi care vor evalua pozitiv orice, pentru un preţ. Toate acestea practici sunt des întâlnite, potrivit a mai mult de două duzini de oameni de pe piaţa criptomonedelor şi a unor documente consultate de agenţie.
     
    La începutul acestui an, startup-ul ucrainean Hacken a încercat să promoveze o nouă criptomonedă, dupa ce a câştigat 3 milioane de dolari online la sfârşitul anului 2017. Directorul executiv Dmitro Budorin şi echipa sa au identificat o listă cu aproape 200 de personalităţi din social media despre care credeau că i-ar putea ajuta.
     
    Hacken l-a plătit cu 7.500 de dolari pe Christopher Greene de la Alternative Media Television, un canal YouTube cu peste 500.000 de abonaţi, pentru a recenza moneda virtuală într-un videoclip, a declarat Budorin. Într-un videoclip de 25 de minute, publicat pe 22 iunie, Greene a vorbit despre monedele vrtuale şi afacerile lui Hacken, vorbind despre o “oportunitate de piaţă imensă” cu câştiguri potenţiale de 1.000 de ori mai mari decât investiţia.
     
    Nicăieri în video, care are peste 92.000 de vizualizări, nu este menţionată plata lui Hacken către Greene. Greene, care a lucrat pentru Merrill Lynch, îi informează pe spectatori în primul minut al videoclipului că “poate primi compensaţii pentru produsele şi serviciile” pe care le recomandă, dar nu vorbeşte clar despre faptul că Hacken l-a plătit.
     
    La patru zile după publicarea recenziei pe YouTube, Greene a jubilat pe Twitter pentru faptul că moneda celor de la Hacken a crescut cu 14%, la 1,54 dolari.
     
    Unii oameni au fost atenţi la recomandările lui Greene: Carter Zurawel, instructor de yoga din Calgary, Canada, a răspuns la tweet-ul lui Greene: “Video-ul despre Hacken a fost grozav! M-a făcut să cumpăr câteva sute. “
     
     
     
     
     
     
     

  • Dragnea CONTESTĂ SECHESTRUL în dosarul Tel Drum. Avocat: OLAF nu l-a investigat NICIODATĂ pe şeful PSD. Ancheta DNA este bazată pe SPECULAŢII

    ”Întreaga anchetă a DNA se fundamentează, potrivit actelor, pe cele două anchete OLAF. Ori, zilele acestea, am primit un răspuns oficial din partea OLAF, care spune că niciodată nu l-a investigat pe domnul Dragnea. Toată argumentaţia procurorilor e lipsită de realitate, din moment ce OLAF confirmă în scris că niciodată Dragnea nu a fost investigat şi nu au fost identificate fraude în legătură cu activitatea dumnealui. Acesta este temeiul pentru care noi spunem că nicio măsură de indisponibilizare a bunurilor sale nu are fundament legal. Răspunsul OLAF confirmă că întreaga anchetă a DNA e una bazată pe speculaţii. Cele două rapoarte OLAF au prezentat două rapoarte legate de lucrările de reabilitare la două drumuri judeţene din Teleorman. În acea investigaţie, subiect erau alte persoane, nu Dragnea”, a declarat Maria Vasii, avocatul lui Liviu Dragnea.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Anchetă la Primăria Târgu-Jiu după apariţia unei imagini în care o femeie de serviciu îi face PEDICHIURA şefului unei direcţii. Explicaţia directorului din poză

    Primarul municipiului Târgu-Jiu, Marcel Romanescu, a declarat, miercuri, că i-a cerut o notă explicativă lui Marian Rotaru, şeful Direcţiei Publice de Patrimoniu, după apariţia unei fotografii în care pare că o subordonată îi face pedichiura.

    ”Cer o notă explicativă, pentru ca eu, din imagini şi din declaraţii, să ştiu exact când s-a produs, cum s-a produs. Până la urmă e vorba de imaginea instituţiei, imaginea unui funcţionar din cadrul Primăriei şi o să cer o notă explicativă, indiferent de perioada în care s-a produs. Dânsul trebuie să ne dea toate detaliile, pentru că, din toate imaginile, clar se vede doar o singură persoană, mă refer la domnul director Rotaru.

    Dânsul, în nota explicativă, trebuie să ne dea detalii legate de tot ceea ce s-a produs acolo. Aşa se procedează. Este director în funcţie. Era exact atunci când a fost angajat, pentru că, din ce spune dânsul, evenimentul s-a produs la câteva zile, la maxim o lună după ce a fost angajat de către administraţia PSD în funcţia de director”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Marcel Romanescu, primarul municipiului Târgu-Jiu.

    De cealaltă parte, directorul Marian Rotaru a prezentat o altă variantă. El spune că a avut o luxaţie la un picior, în urmă cu peste 2 ani.

    ”Mi-a pus o faşă şi aveam un lighean cu gheaţă, că nu puteam să merg. Aste e toată chestia. Nu îmi face mie nimeni nici părul, nici unghiile, că nu am ajuns să fiu în halul acesta. Şi cine să îmi facă? Femeia de serviciu? Mi-a pus o faşă cu gheaţă, nu e nici cea mai mică problemă. Am avut o luxaţie la piciorul drept şi mi-a pus o faşă la el, în rest nu e nicio problemă. Mi-am pus un lighean cu apă, cu gheaţă, că nu puteam să mai merg în picior. În august-septembrie, acum doi ani”, a spus Marian Rotaru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro