BusinessMagazin

Tag: an scolar

  • Structura anului şcolar 2021-2022. Când începe şcoala şi când sunt vacanţele elevilor. Dispare vacanţa intersemestrială

    Structura anului şcolar 2021-2022 cuprinde data la care începe şcoala, precum şi vacanţele stabilite şi aprobate de Ministerul Educaţiei. Potrivit Ministerului Educaţiei, cursurile noului an şcolar încep luni, 13 septembrie şi se întind pe respectiv 34 de săptămâni.

    Conform Ordinului nr. 3.243/2021 al Ministerul Educaţiei şi Cercetării, privind structura anului şcolar 2021-2022, anul şcolar 2021-2022 începe la data de 1 septembrie 2021, se încheie la data de 31 august 2022 şi are 34 de săptămâni de cursuri. Cursurile anului şcolar 2021-2022 începând la data de 13 septembrie 2021.

    Conform noii structuri, elevii nu vor mai avea parte de vacanţa intersemestrială.

    Anul şcolar 2021-2022 se structurează pe două semestre, după cum urmează

    Semestrul I are 14 săptămâni de cursuri dispuse în perioada 13 septembrie 2021-22 decembrie 2021.

    Cursuri – luni, 13 septembrie 2021 – miercuri, 22 decembrie 2021

    În perioada 25-31 octombrie 2021, elevii claselor din învăţământul primar şi copiii din grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă.

    Vacanţa de iarnă – joi, 23 decembrie 2021 – duminică, 9 ianuarie 2022

    Semestrul al II-lea are 20 de săptămâni de cursuri dispuse în perioada 10 ianuarie 2022-10 iunie 2022

    Cursuri – luni, 10 ianuarie 2022 – joi, 14 aprilie 2022

    Vacanţă de primăvară – vineri, 15 aprilie 2022 – duminică, 1 mai 2022

    Cursuri – luni, 2 mai 2022 – vineri, 10 iunie 2022

    Vacanţa de vară – sâmbătă, 11 iunie 2022 – data din septembrie 2022 la care încep cursurile anului şcolar 2022-2023.

    Programul naţional „Şcoala altfel“ se va desfăşura în perioada 8-14 aprilie 2022.

    Prin excepţie, anumiţi elevi vor începe cursurile în alte perioade în viitorul an şcolar, după cum urmează:

    1)   pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar are 32 de săptămâni de cursuri, care se încheie la data de 27 mai 2022;

    2)    pentru clasa a VIII-a, anul şcolar are 33 de săptămâni de cursuri, care se încheie la data de 3 iunie 2022;

    3)    pentru clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică, cu excepţia claselor prevăzute la lit. a) şi pentru clasele din învăţământul profesional, anul şcolar are 37 de săptămâni de cursuri, care se încheie la data de 1 iulie 2022.

  • Ministerul Educaţiei vrea digitalizarea tuturor şcolilor din România până în 2027

    ♦ În anul şcolar trecut, România avea un număr de 6.166 şcoli din învăţământul primar şi gimnazial conectate la internet, adică 67% dintr-un total de 9.150 de unităţi ♦ Circa 98% dintre licee aveau acces la internet anul trecut, conform statisticilor INS.

    Ministerul Educaţiei a lansat, ieri, procesul de consultare publică pentru elaborarea strategiei privind digitalizarea educaţiei din România 2021-2027. Astfel, Ministerul Educaţiei vrea ca toate şcolile din România să aibă tehnologia şi infrastructura necesare pentru a fi conectate la internet până în 2027.

    „În momentul la care am preluat Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pot spune că această digitalizare a educaţiei nu exista. Erau peste 5.000 de clădiri care nu aveau conexiune la internet, iar acum circa 2.200 de clădiri din cele peste 28.000 exis­tente la nivelul întregii ţării au mai rămas fără acces la internet. În luna septembrie, în urma unui memorandum iniţiat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, între Guvernul României şi operatori, s-au conectat la internet 2.800 de clădiri“, a spus ministrul educaţiei, Monica Anisie, în cadrul conferinţei de lansare a procesului de consultare publică.

    Conform datelor de la Institutul Na­ţional de Statistică, în anul şcolar 2019 – 2020, România avea un număr de 6.166 uni­tăţi şcolare din învăţământul primar şi gimnazial şi 1.444 de licee conectate la internet. Dintr-un total de 9.150 de unităţi încadrate în segmentul primar şi gimnazial, 6.166 erau conectate la internet (67%).

    În învăţământul liceal funcţionează 1.468 licee şi grupuri şcolare independente, 98% dintre ele având acces la internet, conform sursei citate.

    „Ne dorim ca, în 10 ani, sistemul de educaţie din România să producă cei mai bine pregătiţi angajaţi din lume, indiferent de domeniu. Dacă luăm în calcul faptul că, în ceea ce priveşte specialiştii în IT, programatorii, acest lucru deja se întâmplă, cred că nu este un obiectiv greu de atins.  Ne dorim o programă şcolară adaptată meseriilor viitorului şi capabilă să se adapteze permanent schimbării. Educaţia digitală trebuie să înceapă de la grădiniţă. Ne dorim o şcoală smart, modernă, accesibilă, bazată pe resurse şi tehnologii digitale, una care să dispună de acces la o infrastructură digitală”, a spus Jean Badea, subsecretar de stat în Ministerul Educaţiei, în cadrul aceluiaşi eveniment.

    Modalitatea de implementare va fi corelată cu Planul de acţiune pentru Educaţia digitală al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, mai spune el.

    Consultarea publică se va desfăşura online, în perioada 26 octombrie – 9 noiembrie, prin completarea unui chestionar, fiind structurată pe 9 domenii de consultare: competenţe digitale pentru elevi şi studenţi, educaţia digitală pe întreg parcursul vieţii, formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice pentru educaţie digitală, infrastructură şi resurse tehnologice digitale, conectivitate, resurse educaţionale deschise, curriculum şcolar pentru meserii emergente, securitate cibernetică, protecţia datelor, siguranţa online şi etica IT, alte teme subsecvente digitalizării educaţiei, conform Ministerului Educaţiei.

    Oficialii prezenţi la lansarea procesului de consultare publică pentru elaborarea strategiei privind digitalizarea educaţiei din România 2021-2027 nu au putut da informaţii despre sumele ce ar fi alocate pentru procesul de digitalizare a şcolilor.

    De altfel, Monica Anisie este candidat la alegerile parlamentare, care vor avea loc pe 6 decembrie, iar consultările au loc în timpul campaniei pentru aceste alegeri.

  • Situaţia şcolilor la zi. Mai mult de 660 de unităţi de învăţământ au trecut în scenariul roşu de la începerea noului an şcolar

    Ministerul Educaţiei a anun­ţat că elevii din 930 de şcoli învăţau, ieri, în scenariul roşu, cei din 5.226 în scenariul galben, iar cei din 11.460 de unităţi de învăţământ învăţau conform scenariului verde. Comparativ cu începutul anului şcolar, numărul şcolilor din scenariul roşu a crescut cu 667 de unităţi.

    „Dintre cele 930 de şcoli aflate în această situaţie, 256 sunt în scenariul 3 ca urmare a cazu­rilor de COVID-19 înregistrate, în timp ce 674 de unităţi de învă­ţământ apar din cauza ratei de inci­denţă a cazurilor din localită­ţile în care acestea funcţionează ori a infrastructurii şcolare supuse unor lucrări de reabilitare“, transmite Ministerul Educaţiei. Datele de la Ministerul Educaţiei sunt transmise de inspectoratele şcolare judeţene şi le includ şi pe cele transmise de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.

    Scenariul verde implică parti­ciparea zilnică (faţă în faţă) a tu­turor preşcolarilor şi elevilor în uni­tăţile de învăţământ, cu res­pectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie sanitară, sce­nariul galben presupune parti­ciparea zilnică (faţă în faţă) a tu­turor preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a şi a XII-a, res­pectiv revenirea parţială (prin ro­taţie de una sau două săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu şi liceu, iar în scenariul roşu toţi elevii participă doar la cursurile din mediul online. Pau­zele dintre ore la şcolile în care cursurile se vor desfăşura după primele două scenarii, cel verde şi cel galben, vor fi de cinci minute numai pentru schimbarea claselor de către cadrele didactice, iar orele vor fi de 55 de minute, conform unui ghid pentru învăţământul gimnazial şi liceal elaborat de Ministerul Educaţiei.

    În anul şcolar trecut, 2019 – 2020, mai mult de jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (54,4%), iar peste o treime în învăţământul liceal (20,7%) şi antepreşcolar şi cel preşcolar (18,4%), conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

    România avea în anul şcolar 2019/2020 un număr de 6.166 uni­tăţi şcolare din învăţământul primar şi gimnazial conectate la internet şi 1.444 de licee, arată datele publicate de INS.

     

  • Dezvoltarea programului de învăţământ dual în judetele Sălaj şi Prahova

    Michelin România

    Motivaţie:
    Atât în Zalău, cât şi în Câmpina, puternice centre industriale, este nevoie de specialişti în diferite domenii tehnice, iar numărul acestora nu este suficient pentru a acoperi cererea locală. Michelin (care are în prezent în România trei uzine, o reţea comercială şi un centru de servicii), „este parte din comunitatea locală, parte din industria locală şi pentru viitorul comunităţii, dar şi al vieţii industriale a acesteia a dezvoltat programul de învăţământ dual cu obiectivul de a  contribui la pregătirea profesională a viitorilor mecanici sau electricieni”, spun reprezentanţii companiei.

    Descrierea proiectului:
    Pe lângă crearea unor clase de învăţământ dual, atât la Zalău, cât şi la Câmpina, cu ajutorul Fundaţiei Corporative Michelin, sunt create şi dotate laboratoare în care elevii să facă practică.  Proiectul este gândit în trei etape, pe o perioadă de doi ani şi constă în: reabilitarea atelierelor din cadrul celor două licee cu sprijinul primăriilor locale, pregătirea spaţiului pentru noile echipamente, dotarea progresivă a atelierului, începând cu materiale de bază şi finalizând cu echipamente complexe, utile pentru completarea ciclului de studiu de trei ani. Atelierele vor beneficia de zeci de echipamente tehnice, printre care machete şi bancuri de lucru, truse de scule şi aparate de măsură.  În implementarea proiectului, din partea uzinelor sunt implicate trei persoane care gestionează renovarea şi dotarea atelierelor cu aparatura necesară, organizează perioadele de practică ale elevilor în uzine şi participă la întâlnirile dedicate programelor de învăţământ dual, la nivelul liceelor şi al autorităţilor locale. Totodată, responsabilii de comunicare din uzine se ocupă de comunicarea proiectului la nivelul comunităţii locale şi al reprezentanţilor mass-media. Proiectul acesta este susţinut de Fundaţia Corporativă Michelin, parte a grupului Michelin.

    Efecte:
    Prin acest program, Michelin şi partenerii săi oferă şansa unor elevi de a se califica într-o meserie şi de a fi pregătiţi pentru un loc de muncă la finalul liceului. De asemenea, oferă ocazia de a relua specializări necesare pe piaţa muncii, dar pentru care nu mai exista pregătire în sistemul de învăţământ. La Zalău, la începutul anului 2019, proiectul demarat cu ajutorul Fundaţiei Corporative Michelin era într-o nouă etapă de dotare a atelierului din cadrul Liceului Tehnologic ,,Mihai Viteazul”. În Câmpina, prima etapă a fost finalizată, au fost instalate primele echipamente, iar achiziţia următoarelor este în curs. Reprezentanţii Michelin se referă la impactul proiectelor axate pe învăţământul profesional dual asupra comunităţii: la Zalău, în anul şcolar 2018 – 2019, 14 elevi au făcut parte din proiectul de formare în parteneriat dual pentru calificarea profesională mecanic echipamente hidraulice şi pneumatice, iar în 2019 s-au alăturat programului 21 de elevi  din care 10 elevi la  calificarea profesională electromecanic utilaje şi instalaţii industriale şi 11 elevi la calificarea mecanic echipamente hidraulice şi pneumatice. În anul şcolar 2020 – 2021, au fost solicitate 20 de locuri, 10 elevi la calificarea electromecanic utilaje şi instalaţii industriale şi 10 elevi la calificarea mecanic echipamente hidraulice şi pneumatice. În Câmpina, 10 dintre elevii înscrişi în programul de învăţământ dual în anul şcolar 2019 – 2020 la Liceul Tehnologic Energetic Câmpina în specializarea Electricitate de joasă tensiune au fost susţinuţi de Michelin şi au făcut practică în cadrul fabricii Michelin Victoria. În anul şcolar 2020 – 2021, o nouă clasă de la Liceul Tehnologic Energetic Câmpina va pregăti 24 de elevi, în aceeaşi specializare. 10 dintre aceşti elevi sunt susţinuţi de Michelin. Elevii primesc pe parcursul celor 3 ani de studiu o bursă în valoare de 400 de lei la care contribuie atât companiile unde fac practică, dar şi autorităţile, iar la absolvirea ciclului de învăţământ o diplomă de calificare recunoscută la nivel naţional de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale.

  • Cum vor începe cursurile anului şcolar 2020 – 2021. Elevii din 238 de şcoli încep cursurile în scenariul roşu

    Elevii din 12.610 de şcoli vor merge fizic la şcoală, 4.892 de unităţi de învăţământ se încadrează în scenariul galben, iar 238 de şcoli încep cursurile în scenariul roşu, conform Ministerului Educaţiei.

    La nivel naţional, se înregistrează următoarea situaţie conform raportării efectuate de inspectoratele şcolare:

    – 12.610 de unităţi de învăţământ în Scenariul 1: participarea zilnică (faţă în faţă) a tuturor preşcolarilor şi elevilor în unităţile de învăţământ, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie sanitară

    – 4.892 de unităţi de învăţământ în Scenariul 2. Acesta presupune participarea zilnică (faţă în faţă) a tuturor preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a şi a XII-a, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie, respectiv revenirea parţială (prin rotaţie de una-două săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu şi liceu, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie

    – 238 unităţi de învăţământ în Scenariul 3: participarea tuturor preşcolarilor şi elevilor la activităţi/lecţii online.

    – 7 unităţi de învăţământ în scenarii mixte (S2ĂS3) Varianta aceasta s-a aprobat avându-se în vedere situaţiile specifice din fiecare unitate. Unele dintre unităţi se află în curs de reabilitare şi altele au cazuri medicale particulare la clasă, astfel încât impun învăţarea online.

    ”Potrivit analizei situaţiei epidemiologice efectuate, în 2.728 de localităţi numărul de cazuri de noi îmbolnăviri, confirmate în ultimele 14 zile, este mai mic de 1 la 1.000 de locuitori, în 410 localităţi numărul de cazuri de noi îmbolnăviri, confirmate în ultimele 14 zile, se situează între 1 şi 3 la 1.000 de locuitori, iar în 43 de localităţi numărul de cazuri de noi îmbolnăviri, confirmate în ultimele 14 zile, este mai mare sau egal cu 3 la 1.000 de locuitori”, transmite Ministerul Educaţiei

     

  • Tăriceanu: Ludovic, te joci cu focul. Toţi vedem haosul în care vrei să înceapă şcoala

    „Ludovic, te joci cu focul! Toţi (părinţi, elevi şi dascăli) vedem haosul în care vrei să înceapă şcoala! În loc să vezi şi să recunoşţi acest lucru insişţi să ne trimiţi copiii la cursuri în condiţii de insecuritate. Petreci mai mult timp în campanie electorală decât să te gândeşţi la soluţii pentru şcoală şi ne spui să ne trimitem copiii la şcoală pe riscul nostru. Păi, dacă îi trimitem pe riscul nostru şi voi nu faceţi nimic la ce naiba mai avem nevoie de guvernul vostru?”, scrie pe Facebook Călin Popescu Tăriceanu.

    El îi cere premierului să amâne începerea anului şcolar până după alegerile locale.

    „Te simţi pe cai mari pentru că ai reuşit să cumperi câţiva parlamentari ca să scapi de moţiune? Nu te simţi, pentru că nu vei putea să cumperi 10 milioane de părinţi, elevi şi dascăli şi nu vei scăpa de furia lor dacă vei continua să-ţi baţi joc de felul în care începe şcoala. Îţi mai spun încă o dată: amână începerea şcolilor până după alegerile locale. Luaţi-vă nişte timp că să vă organizaţi mai bine. Aduceţi măştile pentru cei care au nevoie.

    Asiguraţi-vă că în toate şcolile există apă şi săpun, ca să nu zic de dezinfectant. Faceţi protocoale clare pentru situaţiile când clase sau şcoli vor deveni focare. Spuneţi-le părinţilor ce au de făcut dacă li se va infecta copilul. Şi dacă ţi-e frică de faptul că ceilalţi vor lua un avans în alegeri, putem merge până la a suspenda campania electorală ca să vă dăm şansa de a organiza cum trebuie ziua de 14 septembrie. Este un sacrificiu perfect acceptabil pentru noi dacă voi vă apucaţi, în sfârşit, de treabă”, conchide Tăriceanu.

  • Cum începe noul an şcolar? Noul ghid transformă profesorii în paznici la uşa toaletei

    Conform ghidului pentru noul an şcolar, ora va avea 55 de minute, cu pauză de mers la toaletă

    Sorin Ionescu, director de liceu, spune că profesorii îi vor direcţiona pe elevi către baie, pe rând, pentru a nu se intersecta. Adi nu a înţeles din noul ghid ce să le cumpere copiilor: rechizite clasice sau device-uri pentru internet
    Claudia a aşteptat cu nerăbdare măsurile impuse de Guvern, pentru a şti cum să îşi pregătească cei patru copii pentru şcoală. A citit ghidul, dar nu a înţeles nimic.

    Spune că, de fapt, Ministerul Educaţiei a lăsat deciziile pe umerii directorilor de şcoli, iar acum aşteaptă din nou. Abia pe data de 10 septembie, fiecare unitate de învăţământ va anunţa cum începe noul an şcolar.
    În aceste condiţii, şi Adi este complet nedumerit. El spune că noul ghid, publicat ieri, este complet inutil, pentru că nu trasează linii clare nici în ceea ce priveşte procesul educaţional, nici în ceea ce privesc măsurile de limitare a răspândirii coronavirusului.

    Un lucru este totuşi cert: ora va avea 55 de minute şi va cuprinde şi o pauză în care copiii pot merge la toaletă. Pauzele trebuie însă să fie decalate, astfel încât elevii din clase diferite să nu se intersecteze.
    Lucru greu de pus în practică, mai ales la şcolile cu mulţi copii şi puţine grupuri sanitare. La Colegiul Bănăţean Timişoara, spre exemplu, o baie este împărţită de elevii din 10 clase. Chiar dacă pauzele sunt decalate, tot vor fi două clase în acelaşi timp. Pentru ca elevii să nu se intersecteze, directorul a decis ca profesorii să stea în uşa clasei şi să îi direcţioneze spre toaletă şi înapoi în bancă.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Noul an şcolar, fără arme. Există foarte puţini medici de medicină şcolară

    În România există foarte puţini medici de medicină şcolară, inegal repartizaţi. Cei mai mulţi medici de medicină şcolară sunt la oraşe, deşi 65% din şcoli se află în mediul rural, astfel că prevenţia rămâne cel mai bun tratament.

    Ministrul Sănătăţii spune că, la şcoală, copiii ar trebui să treacă printr-un triaj epidemiologic făcut de personal medical calificat. Planul pe hârtie sună bine, însă, în realitate, medicii de medicină şcolară, cei care ar putea face aceste triaje şi s-ar putea ocupa în şcoli de prevenţie, sunt foarte puţini.

    Medicul Claudia Strâmbeanu, membru al Societăţii Medicilor din colectivităţile de copii, spune că anul trecut erau în sistem numai 1.300 de medici de medicină şcolară. Practic, 1 medic ar fi trebuit să aibă în grijă, teoretic, peste 2000 de copii.

    Mai este o problemă. Medicul spune că, din 3.400 de cabinete şcolare şi studenţeşti, numai 100 sunt în mediul rural, deşi cele mai multe şcoli sunt aici, 65% dintre ele.

    E greu de crezut aşadar că şcolarii vor putea fi văzuţi de medic în fiecare şcoală, mai ales că, anul acesta, foarte mulţi dintre medicii şcolari au primit misiunea de a ajuta DSP-urile la anchetele epidemiologice legate de infectările cu SARS-CoV 2.

    „În contextul pandemiei COVID-19 este poate mai importantă decât oricând prevenţia, şi accentul în sistemul de sănătate ar fi trebuit pus demult pe prevenţie, şi nu neapărat pe partea curativă. Medicina şcolară realizează această prevenţie într-un grup populaţional cu risc, şi anume colectivităţile de copii şi tineri din unităţile de învăţământ. Pentru preşcolarii, elevii şi studenţii din mediul rural care studiază în mediul urban medicina şcolară este singura care le asigură asistenţa medicală primară a stării lor de sănătate”, spune dr. Claudia Strâmbeanu.

  • Cum se raportează angajaţii cu copii la începerea anului şcolar în plină pandemie de COVID-19. Doar un sfert vor cursuri online exclusiv

    Peste 45% dintre angajaţii care au copii îşi doresc ca noul an şcolar să se desfăşoare normal, în ciuda contextului epidemiologic actual, iar elevii să înceapă cursurile direct din băncile şcolii, arată un sondaj efectuat de platforma de recrutare online BestJobs. Alţi 29% preferă un sistem de învăţământ hibrid, care să îmbine orele în sala de clasă cu cele online, de acasă, şi numai 25% cred că şcoala ar trebui să se desfăşoare deocamdată exclusiv online, pentru siguranţa elevilor şi a familiilor acestora.

    Totuşi, aproape jumătate dintre angajaţii care au răspuns sondajului BestJobs sunt îngrijoraţi de lipsa de claritate privind cum va arăta anul şcolar, cu nici trei săptămâni înainte de începere, şi se tem că acest an va fi unul de sacrificiu educaţional pentru copii. Alţi 47% speră ca şcolile să nu se transforme în focare de Covid-19 şi 40% sunt îngrijoraţi de o eventuală îmbolnăvire a celor mici, ceea ce ar pune în pericol şi restul membrilor familiei. Sunt însă şi părinţi îngrijoraţi că nu vor putea merge la serviciu din cauză că unităţile de învăţământ ar putea să nu se deschidă (14,8%).

    În situaţia în care anul şcolar va avea o componentă online, jumătate dintre părinţii care au participat la sondajul BestJobs spun că au tot ce le trebuie pentru a putea asigura copilului cadrul optim pentru cursuri online. Puţin peste 31% afirmă însă că dispun doar parţial de instrumentele necesare şcolii online – dispozitiv electronic, internet şi spaţiu dedicat de lucru -, în timp ce 19,3% spun că nu le pot asigura celor mici un cadru propice pentru şcoala de acasă.

    Mai mult,  şcoala online ridică probleme pentru 31,1% dintre respondenţi şi pentru că nu au cu cine să lase copiii acasă, alţi 30,5% spun că se văd nevoiţi să lase copiii să-şi ocupe singuri timpul cu activităţile şcolare, iar 19,5% spun că vor cere ajutorul bunicilor. Astfel, dacă şcoala va continua online, cei mai mulţi dintre angajaţii-părinţi (46,5%) consideră că angajatorul ar trebui să-i lase să lucreze de acasă, în timp ce 25% ar prefera să li se reducă programul de lucru, astfel încât să se poată ocupa şi de activităţile şcolare ale copiilor.

    Şcoala de acasă nemulţumeşte părinţii

    Cei mai mulţi respondenţi recunosc că, în România, şcoala online nu permite accesul egal la educaţie pentru toţi copiii (52%), iar sistemul de educaţie din ţară nu este adaptat pentru predarea materiilor şcolare la distanţă (45,6%). Aproape jumătate (48%) dintre salariaţii care au răspuns sondajului Bestjobs s-au declarat nemulţumiţi de experienţa orelor susţinute online pe timpul stării de urgenţă şi consideră că elevii au învăţat mai puţin decât dacă ar fi continuat să meargă la scoală. În plus, o altă realitate adusă în discuţie de părinţi este că cei mici au nevoie de socializare şi contact direct cu alţi copii (44%).

    Organizarea anului şcolar, încă neclară părinţilor

    Până una-alta, însă, cu nici trei săptămâni înainte de începerea noului an şcolar, cei mai mulţi dintre părinţi, respectiv 60,27%, nu sunt siguri că au înţeles corect din informările oficiale şi afirmă că nu le este clar în ce condiţii se vor relua cursurile.

    Din perspectiva lor, e nevoie totodată de măsuri solide din partea autorităţilor pentru siguranţa elevilor în acest an şcolar, dat fiind contextul epidemiologic actual. Astfel, 47,4% dintre respondenţii la sondajul BestJobs consideră că toate instituţiile de învăţământ trebuie dotate cu materialele sanitare şi de igienă corespunzătoare, alţi 42,4% menţionează pregătirea cadrelor didactice pentru predare online, iar puţin peste 40% vorbesc despre investiţii în extinderea spaţiilor de învăţământ, astfel încât să poată fi asigurată distanţarea necesară între copii.

    Totodată, 33,7% dintre salariaţi punctează faptul că autorităţile locale ar trebui să asigure tablete sau laptopuri şi acces la internet tuturor elevilor, astfel încât şcoala online să se desfăşoare în condiţii optime, în timp ce 21,8% vorbesc despre reglementarea sistemului de învăţare de acasă (homeschooling). Doar 1,5% dintre angajaţii cu copii de şcoală care au răspuns sondajului Bestjobs consideră că autorităţile sunt îndeajuns de pregătite pentru începerea noului an şcolar în actualul context.

  • Ce lecţii pot învăţa autorităţile române de la ţările care şi-au adaptat sistemele educaţionale pe timp de pandemie. O ţară vecină cu noi este pe lista de exemple pozitive

    Discuţiile despre reînceperea anului şcolar sunt din ce în ce mai intense şi pe plan local, dar şi la nivel internaţional. Câteva dintre cele mai dezvoltate ţări ale lumii din punctul de vedere al sistemelor educaţionale, au luat câteva decizii care pot servi de exemplu în acest sens, potrivit unui raport al Centrului Naţional Axat pe Educaţie şi Economie (NCEE).

    Singapore
    Oraşul-stat a trebuit să ia o decizie referitoare la modul în care se vor desfăşura cursurile pentru elevi la epidemia anterioară, SARS, care s-a întâmplat în 2005. În fiecare an lecţiile se desfăşoară în regim remote timp de o săptămână doar ca antrenament.
    Polonia
    Un repertoriu denumit Scholaris are aproximativ 28.000 de resurse digitale pentru a-i ajuta pe profesori să construiască lecţii interactive. Câteva dintre resurse sunt oferite de universităţi şi muzee.
    Estonia
    Există o linie tip hotline pentru sfaturi în materie de tehnologie educaţională.
    China
    Profesori experimentaţi înregistrează materiale video pentru elevii de şcoală primară.
    Elveţia
    Aproximativ două treimi dintre tinerii primesc educaţie vocaţională – astfel că stagiile de ucenicie reprezintă cheia. COVID-19 a închis câteva dintre locurile unde studenţii se pregătesc. Astfel că Guvernul investeşte mai mulţi bani în susţinerea acestor stagii de ucenicie.
    Canada
    Provincia Ontario se axează pe şcoala de vară pentru a-i ajuta pe studenţi să recupereze o parte din timpul pierdut.

    Organizaţia care a realizat studiul concluzionează: „Continuarea acestei urgenţe ar putea accelera integrarea tehnologiei în procesele de învăţare şi de predare, iar promovarea ideii organizării eficiente a învăţării în cadre diferite, în şi în afara tradiţionalelor clădiri de şocoală, în modalităţi diferite pentru diferiţi studenţi.”