BusinessMagazin

Tag: american

  • Românii care au dat o lecţie unui gigant american. Cele mai ascunse secrete ale companiilor ar fi putut fi dezvăluite

    Specialiştii în securitate informatică de la Bitdefender au descoperit o nouă vulnerabilitate în procesoarele gigantului american Intel, la doar trei luni după cea mai recentă alertă similară. Un atac informatic bazat pe această vulnerabilitate permite accesul la toate informaţiile existente pe sistemul de operare, inclusiv parole, coduri de acces, conversaţii private şi documente sensibile.

    Toate procesoarele moderne Intel sunt vizate de acest defect, fie că sunt folosite de companii sau de oamenii de rând, potrivit unui comunicat de presă transmis de reprezentanţii companiei.

    Atacurile bazate pe executare speculativă, o modalitate prin care procesorul rulează multiple instrucţiuni simultan şi intuieşte acţiuni viitoare ale utilizatorului pentru o experienţă de utilizare mai plăcută, au fost descoperite iniţial la începutul anului 2018, cunoscute sub denumirea Meltdown. De atunci, mai multe variante de atac au fost descoperite şi rezolvate, total sau în parte, prin actualizări ale sistemelor de operare.

    Noua vulnerabilitate descoperită de Bitdefender poate să ocolească toate mecanismele de remediere implementate după descoperirea vulnerabilităţilor Spectre şi Meltdown. În plus, persoanele expuse la sustragerea de date pe baza acestei vulnerabilităţi nu pot să afle de existenţa unei breşe întrucât atacul nu lasă urme şi nu poate fi depistat de soluţii de securitate.

    „Odată ce află de această vulnerabilitate, criminalii informatici ar avea puterea să descopere cele mai vitale şi bine protejate informaţii ale companiilor şi indivizilor din întreaga lume, dar şi posibilitatea să le sustragă, să şantajeze, să saboteze şi să spioneze. Cercetarea acestor atacuri este cu adevărat revoluţionară întrucât ajunge la însăşi esenţa modului în care funcţionează procesoarele moderne şi necesită o înţelegere profundă a procesoarelor, sistemelor de operare şi tehnicilor de executare speculativă”, spune Gavin Hill, vicepreşedinte pentru centre de date şi produse de securitate pentru reţele la Bitdefender.

    Rezolvarea unei asemenea vulnerabilităţi la nivel hardware este extrem de dificilă, dat fiind că rezidă în însăşi structura procesorului. Scenariul înlăturării complete a acesteia implică fie dezactivarea unor funcţionalităţi ale procesorului responsabile de performanţă fie înlocuirea fizică a procesorului. De cealaltă parte, varianta remedierii punctuale a vulnerabilităţii poate fi extrem de complexă, cu impact vizibil asupra performanţei.

    Bitdefender a colaborat cu Intel timp de aproape un an până la momentul comunicării publice a acestui nou atac. În prezent, vulnerabilitatea a fost remediată printr-un update software de Microsoft, fundaţia Linux şi ceilalţi dezvoltatori de sisteme de operare. Tehnologia Bitdefender Hypervisor Introspection, lansată în 2017 şi destinată securizării mediilor virtuale folosite de companii, face acest atac imposibil de exploatat pe dispozitivele cu procesor Intel.

    Circa trei din patru procesoare de pe piaţă sunt fabricate de acest producător, ceea ce face ca un număr semnificativ de utilizatori din toată lumea să fi fost expuse la riscul de a deveni potenţiale ţinte.

    Bitdefender este o companie de securitate informatică cu activitate la nivel global, care furnizează soluţii revoluţionare de protecţie împotriva ameninţărilor complexe către 500 de milioane de utilizatori din peste 150 de ţări. Încă din anul 2001, Bitdefender a dezvoltat tehnologii recunoscute la nivel internaţional destinate securităţii pentru familii şi corporaţii şi a devenit un furnizor de încredere pentru protecţia terminalelor şi infrastructurilor companiilor. Astăzi, tehnologiile Bitdefender sunt prezente în 38% dintre soluţiile de securitate de pe piaţă.

  • Mark Esper: Orice incursiune a Turciei în nordul Siriei este „inacceptabilă”, o vom preveni

    “În mod cert credem că orice acţiune unilaterală a acestora (Turcia) ar fi inacceptabilă”, a spus Esper reporterilor care călătoresc cu el în Japonia.

    „Ceea ce vom face este să prevenim incursiunile unilaterale care ar afecta, din nou, aceste interese reciproce … Statele Unite, Turcia şi FDS împărtăşesc în ceea ce priveşte nordul Siriei”, a adăugat Esper.

    Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat luni că Ankara va lansa o operaţiune militară în nordul Siriei, regiune controlată de forţele kurde.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine nu poate să plătească un salariu mediu va ieşi din piaţă

    Această lege, care a trecut cu 231 de voturi pentru şi 199 împotrivă, va scoate din sărăcie 1,3 milioane de americani şi va creşte salariile pentru 17 milioane de angajaţi. Dar în acelaşi timp, conform studiilor prezentate, 1,3 milioane de persoane îşi vor pierde joburile.
    Peste tot în lume creşterea salariului minim este controversată şi criticată, susţinându-se că aceste creşteri sunt socialiste, comuniste şi nu au la bază creşteri de productivitate sau de business.
    Americanii sunt nevoiţi să opereze aceste creşteri salariale din cauza presiunii care vine din stradă: pe de o parte lumea vede cum marile companii americane sunt avantajate şi protejate tot timpul, beneficiază de ajutoare sociale, de reduceri de taxe şi impozite, în timp ce marea masă a americanilor se confruntă cu probleme zilnice.
    Bernie Sanders, unul dintre candidaţii democraţi care se luptă pentru a câştiga nominalizarea partidului pentru alegerile de la Casa Albă de anul viitor, a criticat extrem de dur politica ipocrită a lui Donald Trump, care îi protejează prietenii, miliardarii şi companiile mari, în detrimentul americanilor de rând.
    În timp ce băncile sunt salvate de la faliment cu banii americanilor din taxe şi impozite, dacă un american obişnuit nu îşi plăteşte ratele pentru creditul ipotecar este evacuat imediat din casă.
    Confruntate cu protestele surde ale americanilor de rând, companiile tac din gură în privinţa creşterii salariului minim federal, sperând să poată acoperi această factură prin reorganizări ale businessului, automatizări şi digitalizări ale proceselor şi, de ce nu, chiar prin renunţarea la o parte din angajaţi. În România, dublarea salariului minim de la 650 de lei net la 1.250 de lei net în ultimii şapte ani a fost acoperită de companii fără probleme.
    Chiar dacă unele companii din textile, acolo unde salariul minim este baza, şi-au redus activitatea sau chiar s-au închis, economia nu a resimţit foarte mult această creştere, ci dimpotrivă, s-au angajat mai mulţi oameni şi chiar poziţiile deschise au fost mai multe.
    Dan Pavăl, proprietarul retailerului de încălţăminte Benvenuti, spune că 2019 este un an al deschiderilor dar şi al închiderilor de magazine: costurile salariale au o pondere tot mai mare, astfel că magazine anterior profitabile devin neprofitabile.
    Andrei Luca, manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Gi Group, spune că se vor mai închide fabrici în România, principalul motiv fiind deficitul de personal.
    În fabrici munca este destul de monotonă, în timp ce noile generaţii caută exact opusul: dinamism şi provocări zilnice”, a menţionat el într-o discuţie cu ZF.
    Adică noua generaţie vrea să migreze spre joburi mai bine plătite şi unde condiţiile de muncă sunt mai bune.
    Acestea sunt realităţi cu care se va confrunta România în următoarele decenii: presiune tot mai mare pe creşterea salariilor, condiţii mai bune şi joburi urbane, unde uleiul şi vaselina să fie cât mai puţin prezente.
    Cine vrea să aibă un business, mai mare sau mai mic, trebuie să-şi facă bugetul pe salariul mediu net pe economie, adică 3.101 de lei.
    Dacă poate plăti acest nivel salarial net, atunci nu va avea probleme cu forţa de muncă.
    Bineînţeles că vor fi businessuri unde tinerii nu vor să se ducă indiferent de salariul plătit şi unde companiile se vor închide atunci când pensionarii vor ieşi la pensie”.
    România are nevoie să plătească salarii mai mari pentru a ţine vie forţa de muncă, pentru a determina-o să obţină mai multe cunoştinţe ca să facă faţă digitalizării şi automatizării.
    Carmen Dumitrache, directorul de HR al Telekom, spunea într-un interviu pentru ZF, comentând restructurarea a 700 de oameni, adică peste 10% din angajaţi: Este un proces dificil, dar avem nevoie de automatizări. Cum ar fi fost să avem centrale telefonice manuale în 2019? Şi ea dă ca exemplu o operaţiune din departamentul ei de HR: Şi noi avem roboţi şi jumătate din timpul de lucru dintr-o lună al unei colege care verifica acurateţea zilelor de concediu introduse în sistem pentru 6.000 de oameni este făcută acum bine mersi de un program.
    Presiunea creşterii salariilor va fi din ce în ce mai mare, iar companiile va trebui să găsească soluţii în primul rând pentru a rămâne în piaţă şi a fi competitivi. 

  • Cum a construit Jeff Bezos Amazon GO, primul magazin alimentar fără casieri

    Din 2017, după ce compania Amazon a descoperit o modalitate nouă ce facilitează cumpărăturile, oamenii din USA îşi pot achiziţiona produsele fără a mai apela la casieri.

    Amazon este cea mai mare companie americană de comerţ online cu o cifră de afaceri de peste 200 miliarde de dolari. Jeff Bezos este fondatorul acestei companii încă din anul 1994, cu sediul în Seattle, Washington.

    „Ne-ar plăcea, dar numai dacă putem avea o idee cu adevărat diferită”, a răspuns Jeff Bezos de fiecare dată când analiştii şi investitorii întreabau dacă Amazon ar putea deschide un magazin offline.

    În toamna anului 2015, directorii executivi ai Amazon au pus bazele unui proiect top-secret pentru a revoluţiona magazinele de tip alimentar. Acest proiect constă în închirierea unui depozit cu o suprafaţă de 15,000 de mp, amenajat cu pereţi de placaj, rafturi şi turnichete ce folosesc inteligenţa artificială.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine este cel mai bine plătit bugetar din România

    Ovidiu Badea, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea”, încasează pentru anul 2019 suma de 1,94 milioane lei pentru poziţia pe care o ocupă, potrivit Ordinului nr. 337 din 23 mai 2019.

    Astfel, Ing. Ovidiu Badea, cel pe care organigrama de pe site-ul Ministerului Cercetării şi Inovării îl indică drept director general al institutului, câştigă unul dintre cele mai mari salarii din ţară.

    Potrivit CNBC, preşedintele american Donald Trump câştigă 400.000 de dolari pe an, adică 1,6 milioane de dolari pe an, adică mai puţin decât Ovidiu Badea, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea”.

    Totodată, potrivit documentului, directorul general al instituţiei câştigă de aproape şase ori mai mult decât toţi membri consiliului de administraţie. 

    Potrivit declaraţiei de avere a preşedintelui Klaus Iohannis, acesta încasează un salariu de 133.879 lei pe an. Prin urmare, directorul Institutului „Marin Drăcea” câştigă de zece ori mai mult decât preşedintele României. 

  • Companiile americane vor relua businessul cu chinezii de la Huawei în două săptămâni

    Washingtonul ar putea permite firmelor americane să reînceapă vânzările produselor Huawei peste două săptămâni, potrivit unui oficial american de rang înalt, citat de Reuters.

    Huawei, cel mai mare producător de echipamente de telecomunicaţii din lume, a intrat în luna mai pe aşa-numita „listă neagră” a Departamentului de Comerţ, care interzice companiilor americane să facă business cu anumite companii.

    Însă la finalul lunii iunie, după o întâlnire cu preşedintele chinez Xi Jinping, preşedintele american Donald Trump a anunţat că firmele americane vor putea vinde în continuare produse chinezilor de la Huawei.

    În ultimele zile, Wibur Ross, secretarul pentru Comerţ, a anunţat că licenţele pentru a face business cu Huawei vor fi emise în zonele în care nu există îngrijorări cu privire la Securitatea Naţională.

    Schimbarea rapidă de poziţie a lui Donald Trump şi anunţul neîntârziat al Departamentului de Comerţ cu privire la implementare, sugerează un lobby puternic din partea producătorilor de chipuri, corelată cu o presiune politică ridicată exercitată de chinezi, ar putea readuce la normal vânzările Huawei.

     

     

     

  • Cronică: Să mai vorbim şi de filme romantice

    Bazat pe nuvela cu acelaşi nume, The Sun Is Also a Star se încadrează perfect în genul young adult fantasy, varianta fără elemente SF a genului literar care v-a adus Twilight, The Maze Runner sau The Hunger Games, young adult fiction; nu vă aşteptaţi, prin urmare, la multe intrigi sau răsturnări de situaţie, pentru că publicul-ţintă e unul care vrea lucrurile cât mai clare.

    Ry-Russo Young pare pornit să stârnească cât mai multă emoţie în rândul spectatorilor, transformând scenariul semnat de Tracy Oliver într-o fabulă ce are ca element central viaţa de imigrant în Statele Unite.

    Protagoniştii încearcă să-şi onoreze tradiţiile strămoşeşti, acelea care îi definesc, fără a fi însă dispuşi să piardă prea mult din adevărata experienţă americană; toate aceste elemente sunt prezentate spectatorilor prin filtrul unei poveşti de dragoste.

    Două puncte forte ale peliculei sunt modul în care este filmată şi succesiunea cadrelor, părând uneori că urmăreşti un colaj de imagini bine alese, potrivite pentru a întări dialogul dintre personaje.

    Yara Shahidi (care impresionează în serialul Black-ish) şi Charles Melton îi interpretează pe Natasha şi Daniel, fiica unor imigranţi jamaicani, respectiv fiul unui imigrant coreean. La acest moment, sunt convins că vă trece prin minte ideea că vorbesc despre un film plin de clişee şi accente pe care numai patriotismul american exagerat le poate aduce. Parţial, lucrurile chiar aşa stau; dar The Sun Is Also a Star are şi ceva propriu, care îl diferenţiază de celelalte mii de filme care ies de la Hollywood având ca unic scop promovarea visului american. Filmul de faţă captivează graţie interacţiunii dintre cei doi actori, dar şi unei doze de realism care de cele mai multe ori lipseşte.

    În fine, consider că era cazul să mai vedem şi astfel de producţii în cinematografe (şi ca ele să fie promovate), pentru că ultimele luni ne-au adus în prim-plan doar blockbustere cu bugete de sute de milioane de euro. Nu că asta ar fi ceva rău – până la urmă, acestea sunt cele care pun în evidenţă cel mai bine evoluţia industriei cinematografice – dar simţi, măcar ocazional, nevoia de a urmări un film care să trezească în tine cele mai simple emoţii umane.

    The Sun Is Also a Star e un film care merită văzut, mai ales pentru sinceritatea cu care tratează relaţia dintre cele două personaje principale.

    Notă: 7/10

  • Donald Trump de Ziua Indepedenţei: SUA vor plasa în curând steagul american pe Marte

    În cadrul evenimentului “Salutări Americii”, organizat cu ocazia Zilei Naţionale a SUA, au fost expuse la Washington mai multe vehicule blindate, inclusiv tancuri M1 Abrams, iar oraşul a fost survolat de aeronave militare, inclusiv F-35 şi F-22, dar şi avionul prezidenţial Air Force One.

    Zborul avionului prezidenţial deasupra Monumentul lui Lincoln din Washington a dat starul evenimentului, relatează postul CNN.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Poftiţi şi căutaţi!

    Artistul Anthony Pedersen din Orange County, California, cunoscut sub pseudonimul Octopus/Caveman, şi-a anunţat pe Twitter intenţia de a-şi dona lucrările, după care a postat tot acolo fotografii ale lor şi indicii despre locul în care puteau fi găsite, scrie Washington Post. Cei care le găseau le puteau păstra cu condiţia să-şi facă o poză cu „prada” şi să i-o arate artistului, ca să vadă că se bucură de ele. Toate tablourile propuse spre căutare internauţilor iubitori de artă până în prezent au fost găsite, iar artistul se gândeşte să extindă oferta şi la alte oraşe. 

  • O expoziţie neobişnuită cu sculpturi care „se preling” pe lângă vizitatori

    Pentru expoziţie a fost aleasă artista Dan Lam, specializată în sculpturi stranii, care par să curgă precum îngheţata topită, aceasta prezentând o instalaţie de artă intitulată „Crave the Unexpected”, formată din lucrări care vor decora scările la diferite niveluri, se vor scurge de pe faţada clădirii şi pe balustrade, vizitatorii având posibilitatea de a interacţiona cu ele, lucru pe care nu l-au putut face până acum în galeriile obişnuite de artă.