BusinessMagazin

Tag: ambasadori

  • Cum putem trece de la „cerşetori, hoţi şi ţigani“ la ”ştiaţi că cineva din România a făcut un motor de avion, o pompă de petrol, o geacă Moncler, o rochie Armani, un frigider Miele sau un espressor DeLonghi”

    Noi, guvernele, preşedinţii, premierii am făcut foarte puţin, dacă nu chiar nimic, pentru a schimba această imagine. Celebra frunză a Elenei Udrea, pentru care s-au cheltuit milioane de euro, nu a adus nimic într-un sens pozitiv, ci dimpotrivă, a fost subiect de băşcălie naţională. De-a lungul anilor, am încercat să ne identificăm cu Nadia, Hagi, Ilie Năstase, echipa feminină de gimnastică, cu toţi olimpicii şi campionii mondiali români, demers cu rezultate mixte.

    Dar, ca să tragem linie, ne-am complăcut cu această imagine de hoţi, cerşetori, ţigani, pe ideea că noi suntem altfel şi nu contează ceea ce cred alţii. Dar de multe ori am constatat că nu ne este bine când mergem afară şi cineva se uită cu dispreţ la noi atunci când spunem că suntem români şi când suntem întrebaţi dacă avem bani să plătim ceea ce cumpărăm sau comandăm.

    Cum putem trece de la „cerşetori, hoţi şi ţigani“ la ”ştiaţi că cineva din România a făcut un motor de avion, o pompă de petrol, o geacă Moncler, o rochie Armani, un frigider Miele sau un espressor DeLonghi”

  • Cum putem trece de la „cerşetori şi hoţi“ la „motoare şi maşini“

    Noi, guvernele, preşedinţii, premierii am făcut foarte puţin, dacă nu chiar nimic, pentru a schimba această imagine. Celebra frunză a Elenei Udrea, pentru care s-au cheltuit milioane de euro, nu a adus nimic într-un sens pozitiv, ci dimpotrivă, a fost subiect de băşcălie naţională. De-a lungul anilor, am încercat să ne identificăm cu Nadia, Hagi, Ilie Năstase, echipa feminină de gimnastică, cu toţi olimpicii şi campionii mondiali români, demers cu rezultate mixte.

    Dar, ca să tragem linie, ne-am complăcut cu această imagine de hoţi, cerşetori, ţigani, pe ideea că noi suntem altfel şi nu contează ceea ce cred alţii. Dar de multe ori am constatat că nu ne este bine când mergem afară şi cineva se uită cu dispreţ la noi atunci când spunem că suntem români şi când suntem întrebaţi dacă avem bani să plătim ceea ce cumpărăm sau comandăm.

    De partea cealaltă, aproape toţi străinii care au venit să facă investiţii în România, începând de la cei mai serioşi până la ţepari, au devenit cei mai buni ambasadori ai ţării, cu mult peste ceea ce ambasadorii noştri oficiali reuşesc să promoveze.

    Cum am putea trece de la ţigani, hoţi şi cerşetori la altceva? Suntem peste multe alte popoare la muncă, energie, creativitate, determinare, dar trebuie să promovăm lucrul acesta. Că tot suntem la capitolul ideilor, aş merge pe cea quizurilor simple pentru a promova România, brandul de ţară, ceea ce facem, ceea ce producem, ceea ce poate ne reprezintă. Dacă am merge pe:

    1. Ştiaţi că acest motor de Mercedes a fost făcut/produs (că tot avem percepţia că nu mai producem nimic) de români, în România?

    2. Ştiaţi că 20% din componentele unui BMW sunt făcute/produse de români, în România? (cifra de 20% este pusă aleatoriu, dar ştiu cu siguranţă că o parte din componentele celebrei maşini sunt făcute în România)

    3. Ştiaţi că aceste volane de Peugeot sunt făcute de români, în România?

    4. Ştiaţi că această geacă Moncler a fost făcută de români, în România?

    5. Ştiaţi că această superbă rochie Armani a fost făcută de români, în România?

    6. Ştiaţi că elementele cele mai fine şi sofisticate dintr-un motor de avion Rolls-Royce sunt făcute de români, în România?

    7. Ştiaţi că aceste părţi de fuselaj sunt făcute de români, în România?

    8. Ştiaţi că aceste elicoptere sunt făcute de români, în România?

    9. Ştiaţi că aceste pompe de petrol sunt făcute de români, în România?

    10. Ştiaţi că acest Duster sau Logan este făcut de români, în România?

    11. Ştiaţi că 1% din produsele Zara din întreaga lume sunt făcute de români, în România?

    12. Ştiaţi că 7% din produsele vândute în magazinele Ikea sunt făcute de români, în România?

    13. Ştiaţi că acest soft de resurse umane a fost făcut de români, în România?

    14. Ştiaţi că această soluţie informatică pentru scanarea bagajelor a fost făcută de români, în România?

    15. Ştiaţi că mentenanţa serverelor şi a sistemelor informatice din compania voastră (puteţi numi voi companiile) este făcută de români, în România?

    16. Ştiaţi că actele voastre de pensionare sunt administrate de români, în România?

    17. Ştiaţi că paharele din care beţi voi apă sunt făcute de români, în România?

    18. Ştiaţi că aceste electrocasnice Miele (printre cele mai scumpe din lume) sunt făcute de români, în România?

    19.  Ştiaţi că aceşti rulmenţi sunt făcuţi de români, în România?

    20. Ştiaţi că aceste frigidere sau maşini de spălat sunt făcute de români, în România?

    21. Ştiaţi că aceste medicamente (antibiotice, Faringosept) sunt făcute de români, în România?

    Lista poate fi completată de fiecare dintre voi, pentru 365 zile pe an, dacă nu chiar mai mulţi ani.

    Următoarea idee pentru o campanie de ţară pentru România ar mai putea fi:

    1. Ştiaţi că 7.000 de români lucrează pentru grupul financiar Erste?

    2. Ştiaţi că 5.000 de români lucrează pentru grupul bancar UniCredit?

    3. Ştiaţi că 1.000 de români lucrează pentru Microsoft?

    4. Ştiaţi că 500 de români lucrează pentru Mercedes?

    5. Ştiaţi că 1.000 de români lucrează pentru General Electric?

    6. Ştiaţi că 500 de români lucrează pentru Google?

    7. Ştiaţi că 1.000 de români lucrează pentru Amazon?

    8. Ştiaţi că 16.000 de români lucrează pentru grupul Continental?

    9. Ştiaţi că 12.000 de români lucrează pentru grupul Dräxlmaier?

    10. Ştiaţi că 17.000 de români lucrează pentru Renault?

    11. Ştiaţi că 16.000 de români lucrează pentru Kaufland?

    12. Ştiaţi că 3.000 de români lucrează pentru Orange?

    13. Ştiaţi că 4.000 de români lucrează pentru Oracle?

    De asemenea, şi această listă poate fi completată şi chiar ar fi indicat să o completaţi.

    Dacă vrem, dacă România vrea să aibă salarii mai mari, nu să rămână o destinaţie cu forţă de muncă ieftină şi bine pregătită, trebuie să arătăm lucrurile pozitive din România şi din economie. Noi în primul rând.

  • Cine sunt cei mai puternici lideri europeni. Pe ce loc se află Klaus Iohannis

    Cine sunt cei mai puternici lideri europeni, cine are cea mai mare influenţă la întâlnirile de la Bruxelles? Publicaţia Politco are un răspuns şi a pregătit un grafic unde sunt aliniaţi toţi lideri europeni şi ambasadorii în funcţie de putere.

    În acest clasament, Iohannis este mai puternic decât doar de Emil Dimitriev, prim-ministrul al Macedonia şi Edi Rama prim-ministrul  Albaniei şi se află la egalitate cu Boyko Borisov (Bulgaria) şi Tihomir Oreskovic (Croaţia).

    “În acest grafic puteţi vedea puterea relativă combinată a liderului şi a ambasadorului unei ţări, iar poziţia acestuia este stabilită în funcţie de evenimentele posibile apropiate.”, scrie publicaţia

    Pintre lideri, Angela Merkel este fără egal, iar Franţa are cel mai influent amabasador, Pierre Sellal.
     

  • Preşedintele Iohannis a semnat decretele de acreditare a ambasdorilor în Arabia Saudită şi Oman

    Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a semnat decretul privind acreditarea lui Mihail Constantin Coman în calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Regatul Arabiei Saudite, decretul privind rechemarea lui Adrian Măcelaru din calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Sultanatul Oman, precum şi decretul privind acreditarea lui Cristian Tudor, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Statul Qatar şi în calitatea de ambasador extraordinar şi în plenipotenţiar al României în Sultanatul Oman.

    Dimplomatul Mihai Constantin Coman a fost avizat, în 12 mai, de comisiile de politică externă din Parlament, pentru postul de ambasador în Regatul Arabiei Saudite, cu 19 voturi “pentru” şi 1 vot “împotrivă”.

    Mihai Constantin Coman a declarat în cadrul audierilor din comisiile de specialitate că şi-a gândit mandatul de ambasador pe mai multe paliere, dintre care “unul politico-diplomatic”, în care urmăreşte realizarea vizitelor celor doi şefi de stat, a preşedintelui României în Arabia Saudită şi a regelui saudit în România.

    “Sunt demersuri în curs pentru trimiterea de invitaţii formale pentru cei doi şefi de stat”, a adăugat Coman, precizând că o altă vizită în Regatul Arabiei Saudite va fi a preşedintelui Senatului, pentru care există deja o invitaţie din 2011, dar care trebuie refăcută pe numele actualului preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

    Mihai Constantin Coman a fost în perioada 2011-2015 însărcinat cu afaceri a.i la Ambasada României la Riad.

    El a mai fost ambasador în Nairobi, reprezentant permanent al României pe lângă UNEP şi UN-HABITAT, secretar I în cadrul DOMAAL, responsabil de dosarele Siria şi Liban.

  • Un elicopter a fost doborât de talibani în Pakistan. Ambasadorul României în Pakistan se afla la bord

    Un elicopter A FOST DOBORÂT de talibani în Pakistan. Şase oameni, între care doi ambasadori, au murit. La bord se afla şi ambasadorul român

    Un purtător de cuvânt al Mişcării Talibanilor Pakistanezi (TTP), Muhammad Khurasani, a revendicat doborârea elicopterului în nordul Pakistanului. Într-un email transmis postului de radio Mashaal, Khurasani a precizat că atacul viza doborârea altui elicopter, în care se afla premierul pakistanez Nawaz Sharif. Elicopterul Mi-17 doborât făcea parte dintr-un grup de trei elicoptere ale armatei, care transportau diplomaţi către regiunea muntoasă Gilgit-Baltistan, din nordul Pakistanului, unde urma să se întâlnească cu premierul pakistanez Nawaz Sharif. Celelalte două elicoptere au aterizat în siguranţă.

    Potrivit postului Geo TV, surse din domeniul securităţii au afirmat că din primele investigaţii reiese că prăbuşirea a fost cauzată de o defecţiune la rotorul din coada elicopterului. Elicopterul s-a prăbuşit în zona Naltar, pe o şcoală care era goală în acel moment, au precizat oficiali citaţi de Wall Street Journal în ediţia electronică.

    Elicopterul de fabricaţie rusească era una dintre cele trei aeronave de tip Mi-17 ale armatei, care transportau diplomaţi către regiunea muntoasă Gilgit-Baltistan, din nordul Pakistanului. Elicopterul s-a prăbuşit în zona Naltar, pe o şcoală care era goală în acel moment, au precizat oficialii. Armata a informat că la bord se aflau 17 persoane, dintre care şase cetăţeni pakistanezi şi 11 străini. Doi piloţi şi soţiile ambasadorilor indonezian şi malaysian au murit de asemenea în urma prăbuşirii elicopterului, a scris pe Twitter purtătorul de cuvânt al armatei, general maiorul Asim Bajwa. Celelalte persoane au fost rănite, inclusiv ambasadorii polonez şi olandez, a adăugat el.

    Armata nu a precizat cauzele prăbuşirii elicopterului. Un oficial din Ministerul pakistanez de Externe a refuzat să comenteze, precizând că ministerul încă strânge informaţii pe această temă. Potrivit BBC News Online, oficialii se deplasau în regiunea disputată Kashmir pentru a participa la inaugurarea unui proiect turistic.

    “Din informaţiile transmise de MAE pakistanez ambasadei României la Islamabad, în această dimineaţă, în nordul Pakistanului, a avut loc un accident de elicopter la bordul căruia se aflau şi cetăţeni străini, inclusiv ambasadorul României în Pakistan”, precizează MAE. Ministerul de Externe informează că a reuşit ulterior să-l contacteze telefonic pe ambasadorul român, care a confirmat că este în afara oricărui pericol.

    “La această oră, o echipă din cadrul ambasadei României la Islamabad se află la sediul MAE pakistanez pentru obţinerea de informaţii suplimentare despre acest accident”, menţionează sursa citată.

    Ambasadorul României în Pakistan este Emilian Ion.

     

  • Ambasadoarea Finlandei: Imunitatea parlamentară foarte extinsă este o problemă în România

    “Toţi oamenii trebuie să fie egali în faţa legii. Parlamentarii nu trebuie trataţi în mod diferit. De asemenea, pare a exista o inconsecvenţă în luarea deciziilor, ceea ce nu este bine”, a precizat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, ambasadoarea Finlandei, Ulla Väistö, referindu-se la deciziile Parlamentului de a respinge mai multe cereri ale DNA privind ridicarea imunităţii unor parlamentari.

    Diplomatul a explicat că parlamentarii finlandezi au imunitate limitată, care se aplică doar pentru declaraţiile făcute în calitate de parlamentari. “Imunitatea nu acoperă nimic din ce au făcut înainte de a deveni parlamentari şi nici fapte penale”, a spus Ulla Väistö.

    “În România, problema pare a fi faptul că imunitatea este foarte extinsă şi regulile privind ridicarea imunităţii nu par să fie consecvente, variază de la un caz la altul şi nu creează încredere în sistem. Am dori ca aceste lucruri să fie clarificate”, a mai spus ea.

    Întrebată despre recentele propuneri de modificare a Codului Penal, ambasadoarea şi-a exprimat îngrijorarea faţă de iniţiativele legislative prin care legile sunt schimbate “rapid” cu scopul de a întări protecţia parlamentarilor.

    “Aceste iniţiative neaşteptate din partea unor parlamentari de a schimba legile foarte repede şi într-un mod care pare să le întărească protecţia nu creează încredere în Parlament. Suntem îngrijoraţi de fiecare dată când se întâmplă astfel de lucruri brusc, fără discuţii în prealabil. Dacă ne referim la MCV, aici se menţionează că reformele în privinţa codurilor penale au fost foarte importante dar la fel de important este să nu fie introduse modificări inopinante în aceste coduri, modificări ce nu dau impresia să aibă o motivaţie prea clară. Urmărim astfel de evoluţii cu o mare preocupare şi nu suntem foarte fericiţi în acest sens. Ridică suspiciuni, iar noi credem că reformele trebuie să fie consecvente”, a explicat ambasadoarea.

    În ceea ce priveşte vocile care acuză amestecul ambasadelor în problemele interne ale României, Ulla Väistö a spus că este datoria diplomaţilor europeni să facă acest lucru.

    “Am văzut că sunt unele voci în România care spun că partenerii din Uniunea Europeană se amestecă în problemele interne dar, pe de altă parte, există un Mecanism de Cooperare şi Verificare şi este datoria noastră să ne exprimăm punctul de vedere”, a subliniat ambasadoarea Finlandei.

    Interviul integral cu ambasadoarea Finlandei va fi difuzat la ora 11.00.

  • Ambasadoarea Finlandei: Imunitatea parlamentară foarte extinsă este o problemă în România

    “Toţi oamenii trebuie să fie egali în faţa legii. Parlamentarii nu trebuie trataţi în mod diferit. De asemenea, pare a exista o inconsecvenţă în luarea deciziilor, ceea ce nu este bine”, a precizat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, ambasadoarea Finlandei, Ulla Väistö, referindu-se la deciziile Parlamentului de a respinge mai multe cereri ale DNA privind ridicarea imunităţii unor parlamentari.

    Diplomatul a explicat că parlamentarii finlandezi au imunitate limitată, care se aplică doar pentru declaraţiile făcute în calitate de parlamentari. “Imunitatea nu acoperă nimic din ce au făcut înainte de a deveni parlamentari şi nici fapte penale”, a spus Ulla Väistö.

    “În România, problema pare a fi faptul că imunitatea este foarte extinsă şi regulile privind ridicarea imunităţii nu par să fie consecvente, variază de la un caz la altul şi nu creează încredere în sistem. Am dori ca aceste lucruri să fie clarificate”, a mai spus ea.

    Întrebată despre recentele propuneri de modificare a Codului Penal, ambasadoarea şi-a exprimat îngrijorarea faţă de iniţiativele legislative prin care legile sunt schimbate “rapid” cu scopul de a întări protecţia parlamentarilor.

    “Aceste iniţiative neaşteptate din partea unor parlamentari de a schimba legile foarte repede şi într-un mod care pare să le întărească protecţia nu creează încredere în Parlament. Suntem îngrijoraţi de fiecare dată când se întâmplă astfel de lucruri brusc, fără discuţii în prealabil. Dacă ne referim la MCV, aici se menţionează că reformele în privinţa codurilor penale au fost foarte importante dar la fel de important este să nu fie introduse modificări inopinante în aceste coduri, modificări ce nu dau impresia să aibă o motivaţie prea clară. Urmărim astfel de evoluţii cu o mare preocupare şi nu suntem foarte fericiţi în acest sens. Ridică suspiciuni, iar noi credem că reformele trebuie să fie consecvente”, a explicat ambasadoarea.

    În ceea ce priveşte vocile care acuză amestecul ambasadelor în problemele interne ale României, Ulla Väistö a spus că este datoria diplomaţilor europeni să facă acest lucru.

    “Am văzut că sunt unele voci în România care spun că partenerii din Uniunea Europeană se amestecă în problemele interne dar, pe de altă parte, există un Mecanism de Cooperare şi Verificare şi este datoria noastră să ne exprimăm punctul de vedere”, a subliniat ambasadoarea Finlandei.

    Interviul integral cu ambasadoarea Finlandei va fi difuzat la ora 11.00.

  • Ponta s-a întâlnit cu ambasadori ai statelor arabe. La discuţii a participat şi Însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti, Dean Thompson

    Ponta a mai avut o întâlnire cu ambasadorii statelor arabe în luna februarie.

    Anterior, el se întâlnise cu ambasadorii Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti.

  • Iohannis: Locul României este în Schengen. Nelămuririle ţin de considerente pur politice

    ”Europa poate garanta prosperitarea şi securitatea tuturor cetăţenilor săi, fără să atenteze la ceea ce a câştigat deja prin respectarea deplină a acestor acumulări. Europenizarea completă a României este un obiectiv central al mandatului meu. Aceasta înseamnă continuarea procesului de integrare europeană prin aderarea la Spaţiul Schengen şi prin adoptarea monedei euro”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul discursului susţinut la întâlnirea cu ambasadorii acreditaţi la Bucureşti.

    ”Locul României este în Spaţiul Schengen, stat membru cu drepturi egale şi depline. Îndeplinim integral criteriile de aderare la Spaţiul Schengen, orice nelămuriri pe acest palier ţin pur de considerente politice”, a mai spus Iohannis.

    Şeful statului a subliniat că ”deficitul cel mai mare de care suferă statele membre UE nu este cel exprimat în bugetele naţionale, ci lipsa încrederii dintre parteneri, care duce la discriminare”.

    ”Cred că putem depăşi acest moment. Datoria partenerilor noştri europeni este de a fi corecţi în evaluările lor şi în implementara regulilor. Credem în reguli care se respectă şi care nu se schimbă în funcţie de interese trecătoare”, a susţinut preşedintele român.

    Acesta şi-a exprimat convingerea că, în conformitate cu asigurările primite din partea instituţiilor europene, România va deveni membră Schengen.

    ”Mai mult decât atât, în spiritul unităţii şi al solidarităţii atâ de necesare în prezent, România este pregătită să contribuie la perfecţionarea sistemului Schengen”, a afirmat el.

    Totodată, Iohannis a declarat că libertatea de circulaţie să nu fie afectată, dar, pe de altă parte, să fie asigurat „un control mai riguros la graniţele externe ale UE”.

    Şeful statului s-a referit şi la monitorizarea MCV, apreciind că rapoartele succesive pozitive reprezintă o recunoaştere „a eforturilor de consolidare internă pe toate planurile: combaterea corupţiei, funcţionarea instituţiilor, creşterea transparenţei şi a predictibilităţii”.

    ”Suntem convinşi să vor fi urmaţi pe mai departe paşi drepţi, corecţi pentru a începe procesul de phasing out al MCV pentru România”, a conchis Klaus Iohannis.

  • Băsescu ar putea semna miercuri decretele de numire a noilor miniştri

     Varianta a fost prezentată şi ambasadorilor statelor UE de către premierul Victor Ponta, în discuţia avută miercuri, au adăugat sursele.

    Înainte de întâlnirea cu ambasadorii statelor UE şi după ce Gabriel Oprea a depus jurământul ca ministru de Interne, Ponta a avut o discuţie cu preşedintele Traian Băsescu, la Palatul Cotroceni.

    Miercuri dimineaţa, Gabriel Oprea a demisionat din postul de vicepremier, condiţie convenită, marţi seară, de premierul Victor Ponta cu preşedintele Traian Băsescu, pentru ca acesta să preia, miercuri, ca titular, funcţia de ministru de Interne, având în vedere noua structură a Guvernului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro