Un singur candidat la alegerile locale din 5 iunie, ales cu 100% din numărul voturilor valabil exprimate. Nu este vorba de o rememorare a imaginii electorale din perioada comunismului, ci de rezultatul la alegerile locale, desfăşurate într-o comună din Hunedoara. Edilul şi-a adjudecat fără emoţii victoria, fiind sigurul candidat .”Ca la oricare alegeri, nu a fost nimic deosebit”, a catalogat el ziua de 5 iunie, când a fost trimis de alegători pentru a cincea oară consecutiv în fruntea primăriei, deşi, din 2000 încoace, nu a reuşit să rezolve problema curentului electric, care nu a ajuns decât până în satul din centru.
Tag: alegeri locale
-
ALEGERI LOCALE 2016. BEC, rezultate parţiale la nivel naţional: PSD 37,55%, PNL 31,97%, ALDE 6,31%. Rezultate parţiale pe Bucureşti: Firea 43,14%, Nicuşor Dan 30,46% şi Predoiu 11,10%
Cât priveşte votul pentru primării, situaţia după numărarea voturilor din 99,46% dintre secţii este următoarea: PSD 37,62%, PNL 32,63%, ALDE 5,89, independenţi 5,2%, UDMR 4,13%.
Astfel, PSD a cîştigat 1.669 primării, fiind urmat de PNL, care a obţinut 1.079 primării. UDMR are 195 de mandate de primar, ALDE 64, iar UNPR 26. Primăriile din 53 de localităţi vor avea primari independenţi.
La consilii locale, PSD are 36,15%, PNL 30,7%, ALDE 6,62%, UDMR 5,21%, iar PMP 4,03%.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Intervenţie neaşteptată a lui Băsescu. Vestea bună cu care a întrerupt declaraţia lui Turcescu. VIDEO
Candidatul PMP la Primăria Capitalei, Robert Turcescu, a declarat, duminică seară, după anunţarea primelor rezultate exit-poll, că parcursul său politic va continua, întrucât proiectul în care s-a implicat este unul “pe termen lung”. “PMP este un proiect pe termen lung. Am descoperit în cadrul PMP-ului o echipă extraordinară şi oameni care, într-adevăr, vor să construiască o forţă politică puternică. Însă, eu ştiu foarte bine că lucrurile acestea nu se pot aranja peste noapte. Sunt lucruri de construit în continuare. Parcursul meu politic odată început va continua”, a declarat Robert Turcescu.
În timp ce Robert Turcescu susţinea declaraţia, fostul preşedinte Traian Băsescu l-a întrerupt, revenind în sala de conferinţe, pentru a anunţa şi „o veste bună”
-
EXIT POLL Sociopol: Gabriela Firea (PSD) a câştigat Primăria Capitalei, Nicuşor Dan (USB) pe locul 2. Cătălin Predoiu (PNL), marele perdant
Potrivit Antena 3, PSD ar fi câştigat sectoarele Capitalei, mai puţin la Sectorul 1, unde candidatul USB Clotilde Armand este posibil să fi câştigat alegerile, procentul său fiind apropiat de cel al candidatului PSD.
Exit-poll TVR CURS
Gabriela Firea – 42,48
Nicuşor Dan – 29,82
Cătălin Predoiu – 12,03Rezultate exit poll IRES – Digi 24:
Bucureşti – Primăria Generală
Gabriela Firea – 42,1%
Nicuşor Dan – 29,8%
Cătălin Predoiu – 13,3%
Robert Turcescu – 6,1%
Daniel Barbu – 3,9%Bucureşti – Primăria Sector 1
Alexandru Nazare (PNL) – 19,7%
Daniel Tudorache (PSD) – 30,5%
Clotilde-Marie-Brigitte Armand (Uniunea Salvati Bucurestiul) – 31,4%Bucureşti – Primăria Sector 2
Mugur- Mihai Toader (PSD+UNPR) – 35,7%
Dan-Cristian Popescu (PNL) – 22,4%Bucureşti – Primăria Sector 3
Robert Negoiţă – PSD+UNPR – 60,3%
Bucureşti – Primăria Sector 4
Răzvan Sava – PNL – 21,9%
Daniel Băluţă – PSD+UNPR – 38,4%
Ştefănel-Dan Marin – PMP – 6,4%Bucureşti – Primăria Sector 5
Marian Vanghelie – PDS – 20%
Ovidiu Raeţchi– PNL – 28,1%
Daniel Florea – Alianţa PSD+UNPR – 35,4%Bucureşti – Primăria Sector 6
Gabriel Mutu – PSD+UNPR – 37,4%
Cluj
Emil Boc (PNL) – 69,1%
BEC a anunţat că, până la ora 16.00, au votat 5.809.283 de români, adică 31,71% dintre cei 18.320.473 români înscrişi pe listele electorale, judeţul cu cea mai mare prezenţă fiind Giurgiu, unde au votat 40,62%, în timp ce în Capitală s-au prezentat la vot 20,14%.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Adrian Sârbu: Am votat cu mine – FOTO
Textul lui Adrian Sârbu a fost însoţit de fotografia de mai jos.
Gândul a iniţiat o campanie de vot şi o pagină specială destinată alegerilor locale 2016.
“Mă prezint, pun ştampila pe alb, culoarea mea. Ştiu că votul va fi anulat, dar el va exista ca număr. La numărare, vor vedea că am votat cu mine. Dacă vreau, pun ştampila în centrul palmei, îi fac un selfie şi o postez pe Facebook. Le-am arătat cartonaşul alb, votul meu. Le-am dat o palmă”, este ghidul de vot pe care Gândul l-a share-uit pe Facebook.
-
ALEGERI LOCALE 2016. Prezenţa la ora 20.00 – 46,2%
UPDATE ora 20:00. Bucureşti – 30,7%, Bacău 43,8%, Cluj 42,3%, Constanţa 47,2%, Olt 58,1%, Sibiu 42,3%, Vrancea 49,3%, Neamţ 46,3%.
UPDATE ora 19:00. În Dâmboviţa, Giurgiu, Olt, Teleorman, Gorj şi Vâlcea, prezenţa la vot a fost de peste 50% până la ora 19:00, cea mai bună prezenţă înregistrându-se în Giurgiu (54,7%).
Bucureşti – 27,6%, Alba – 46,7%, Botoşani 46,1%, Braşov 40,8%, Călăraşi 48,6%, Gorj 50,6%, Cluj 39,1%, Constanţa 43,5%, Dâmboviţa 50,8%, Teleorman 53,5 %, Olt 54,2 % şi Sibiu 39,1%. Lista completă poate fi consultată AICI.
UPDATE ora 18:00 Prezenţa la vot în principalele judeţe
Peste 150.000 de români au votat, până la ora 18.00, pe liste suplimentare, în timp ce peste 30.000 de alegători au chemat urna mobilă pentru a-şi exercita drepturile electorale, potrivit raportărilor BEC.Până la ora 18 au votat 7.131.174 de români, adică 38.9% dintre cei 18.320.473 români înscrişi pe listele electorale, judeţul cu cea mai mare prezenţă fiind Olt, unde au votat 49.8%, în timp ce în Capitală s-au prezentat la vot 24,6%.
Alba – 41%, Botoşani 42,4%, Braşov 37,2%, Călăraşi 43%, Gorj 46,4%, Cluj 35,1%, Constanţa 39,1%, Dâmboviţa 46%, Teleorman 48,1 % şi Olt 49 % Sibiu 35%
Bucureşti: 24,3% – Sector 1: 27%. Sector 2: 24,6%, Sector 3: 23,2%, Sector 4: 24,3%, Sector 5: 22,4%,Sector 6: 25,3%
UPDATE ora 16:00BEC a anunţat că, până la ora 16.00, au votat 5.809.283 de români, adică 31,71% dintre cei 18.320.473 români înscrişi pe listele electorale, judeţul cu cea mai mare prezenţă fiind Giurgiu, unde au votat 40,62%, în timp ce în Capitală s-au prezentat la vot 20,14%.În Capitală, în sectorul 1 s-au prezentat cei mai mulţi alegători – 22,5%, în sectorul 2 – 20,28%, în sectorul 3 – 19,14%, în sectorul 4 – 20,14%, în sectorul 5 – 18,2%, în sectorul 6 – 21,15%.În judeţul Giurgiu, prezenţa la vot la ora 16.00 a fost de 40,62%, urmat de Olt (40,5%) şi Teleorman (39,78%).Cea mai slabă prezenţă la vot a fost înregistrată în Capitală (20,14%), urmată de Timiş (24,97%), Sibiu (27,28%) şi Cluj (27,9%) .Urban 25,22%Rural 40,47%UPDATE ora 15:00 – Prezenţa la ora 15.00 a fost de 28,1%, la nivel naţional.
Bucureşti 19%
Alba 28,7%
Botoşani 31%
Braşov 27,4%
Călăraş 31,6%
Giurgiu 36,2%
Gorj 34,2%
Olt 35,8%
Vâlcea 34,8
Vrancea 31,1%
UPDATE ora 13:00 – Prezenţa la ora 13.00 a fost de 21,12%; cel mai mare procentaj în judeţul Teleorman
BEC a anunţat că, până la ora 13.00, au votat 3.870.193 de români, adică 21,12% dintre cei 18.320.473 români înscrişi pe listele electorale, judeţul cu cea ma mare prezenţă fiind Teleorman, unde au votat 29,1%, în timp ce în Capitală s-au prezentat la vot 13,56%.
În Capitală, în sectorul 1 s-au prezentat cei mai mulţi alegători – 15,08%, în sectorul 2 – 13,58%, în sectorul 3 – 12,93%, în sectorul 4 – 13,63%, în sectorul 5 – 12,14%, în sectorul 6 – 14.37%.
În judeţul Teleorman prezenţa la vot la ora 13.00 a fost de 29,1%, urmat de Giurgiu (28,3%) şi Olt (28,18%).
Cea mai slabă prezenţă la vot a fost înregistrată în Capitală (13,56%), urmată de Timiş (15,45%), Cluj şi Arad (17,87%) .
UPDATE ora 12:00 – Până la ora 12.00 au votat 16,5% dintre români, reprezentând 3 milioane din totalul alegătorilor. Cele mai bune prezenţe au judeţele: Teleorman cu 24,5%, Olt cu 23,1% şi Giurgiu cu 22,9%.
La polul opus, cu cea mai slabă prezenţă este în continuare în Bucureşti cu 10,3%, Cluj cu 12,6%, Arad cu 13% şi Iaşi cu 14,5%.
UPDATE 11:24 – Procesul electoral decurge fără incidente, doar anomalii punctuale ale sistemului informatic- surse
Procedul electoral decurge fără incidente, au declarat duminică surse oficiele, iar sistemul de monitorizare a prezenţei şi de prevenire a votului ilegal funcţionează în parametri normali, fiind înregistrate doar cazuri punctuale, care au fost remediate de echipele de intervenţie ale STS.
“Nu avem probleme în ţară. Au fost cazuri izolate, dar ţin de tabletă sau de semnalul operatorului de date mobile. Oricum, la nivel naţional, inclusiv în Bucureşti, avem operaţionale 250 de centre de intervenţii ale STS gata să intervină în orice moment”, au declarat surse oficiale.
Potrivit sursei citate, până la ora transmiterii acestei ştiri, procesul electoral a decurs în termeni optimi, iar sistemul informatic de monitorizare a prezenţei şi de prevenire a votului ilegal a funcţionat în parametri stabiliţi.
“Chiar dacă sistemul informatic pică pe moment, înregistrarea se face offline, apoi, când revine semnalul, automat datele de prezenţă sunt încărcate automat în sistem”, au mai spus sursele citate.
UPDATE ora 10:00 – Până la ora 10.00 au votat aproape 1,5 milioane de români
BEC a anunţat că, până la ora 10.00, au votat 1.453.160 de români, adică 7,93% dintre cei 18.320.473 români înscrişi pe listele electorale, judeţul cu cea ma mare prezenă fiind Teleorman, unde au votat 13,33%, în timp ce în Capitală s-au prezentat la vot 4.36%.
În Capitală, în sectorul 1 s-au prezentat cei mai mulţi alegători – 4,62%, în sectorul 2 – 4.44%, în sectorul 3 – 4.17%, în sectorul 4 – 4.43%, în sectorul 5 – 3.98%, în sectorul 6 – 4.59%.
În Teleorman prezenţa la vot la ora 10.00 a fost de 13.33%.
UPDATE ora 9:30 – Au votat un milion de români
Un milion de români au votat duminică, până la ora 9.22, cea mai mare rată a prezenţei fiind înregistrată în judeţul Teleorman (9,53%), la polul opus fiind municipiul Bucureşti, cu o prezenţă de doar 2,83%.
Cei mai mulţi alegători s-au prezentat în judeţele Teleorman (9,53%), Giurgiu (8,89%) şi Olt (8,67).
La polul opus se află municipiul Bucureşti, cu o prezenţă de doar 2,83%, Harghita (3,75 %), Cluj (3,98%) şi Sibiu (4.05%).
Candidatul PSD la Primăria Capitalei, Gabriela Firea, a votat, duminică, la Colegiul Tudor Vianu din Bucureşti, precizând că la acest scrutin bucureştenii au o şansă în plus pentru că electoratul este mult mai matur şi că este pregătită să lupte pentru Capitală.
UPDATE ora 9:18
Candidatul PMP la Primăria Capitalei, Robert Turcescu, a votat duminică dimineaţa, spunând la ieşirea din secţia de votare că primul pas a fost făcut de politic prin schimbarea oamenilor de pe listele de candidaţi, iar acum este rândul electoratului să meargă la urne.
UPDATE ora 9:03
Premierul Dacian Cioloş a fost la vot împreună cu soţia sa la Zalău, unde a declarat că a votat pentru oamenii care speră să facă din oraşul său natal mai mult decât este.
UPDATE ora 8:37
Copreşedintele PNL Vasile Blaga a votat, duminică, la Colegiul I.L. Caragiale din Capitală, precizând că opţiunea sa a fost pentru “soluţii serioase” -sloganul PNL la alegerile locale din Capitală- şi împotriva imposturii şi demagogiei.
UPDATE ora 7:47 – Peste 200.000 de români au votat în prima jumătate de oră de la deschiderea urnelor
În doar jumătate de oră, la urnele de vot s-au prezentat peste 200.000 de români pentru a-şi exercita dreptul de vot, prezenţa fiind peste 1%, cei mai mulţi alegători prezentându-se în Teleorman, Călăraşi şi Giurgiu, în timp ce în Bucureşti s-a înregistrat cea mai mică rată de prezenţă.
Până la ora 7.30 au votat peste 200.000 de persoane, potrivit raportărilor Biroului Electoral Central.
Cei mai mulţi alegători s-au prezentat în judeţele Teleorman (1,95%), Călăraşi (1,61%) şi Giurgiu (1,6%).
La polul opus se află municipiul Bucureşti, cu o prezenţă de doar 0,42%.
Potrivit statisticilor publicate de Biroul Electoral Central, pentru alegerile locale din 5 iunie si-au depus candidatura 267.242 de persoane, dintre care doar 57.149 sunt femei. Dintre candidaţi, 450 au sub 23 de ani, ceea ce contravine Constituţiei. Un număr de 22 de bărbaţi şi 18 femei au sub 20 de ani. 443 vizează un mandat de consilier local, în timp ce 7 vor să ajungă în consiliul judeţean.
Cel mai tânăr competitor electoral, Mihai Constantin Puiu, a împlinit 18 ani la mijlocul lunii aprilie. El candidează din partea ALDE pentru un mandat de consilier local într-o comună din judetul Neamţ. AEP a anunţat săptămâna acesta că mandatele celor sub 23 de ani nu vor fi validate. La polul opus, 26 dintre candidaţi – 16 bărbaţi şi 10 femei au între 90 şi 100 de ani.
În total, în România există 44.842 mandate de aleşi locali. La nivel naţional sunt 1.381 mandate de consilier judeţean şi 55 de consilier general al Capitalei, 40.220 mandate de consilier local, dintre care 139 sunt în consiliile locale de sector din Capitală, şi 3.186 mandate de primar.
Primele date privind prezenţa românilor la urne vor fi anunţate de Biroul Electoral Central în jurul orei 10.30.
Potrivit Autorităţii Electorale Permanente sunt aşteptaţi la urne 18.274.891 de români. La nivel naţional au fost organizate 18.616 secţii de votare.
Peste un sfert de milion de candidaţi au intrat în cursă pentru unul dintre cele aproape 45.000 de mandate de ales local.
Românii îşi vor alege primarul şi componenţa consiliilor locale şi judeţene, urmând ca preşedintele consiliului judeţean să fie ales, indirect, de majoritatea care se va forma în viitoarele CJ.
Cetăţenii români care au împlinit sau împlinesc în data de 5 iunie vârsta de 18 ani şi cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul de a-şi alege primarii şi consilierii locali şi judeţeni.
Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reşedinţă şi unde sunt înscrişi în lista electorală permanentă (alegătorii cetăţeni români) sau în copia de pe lista electorală complementară (alegătorii cetăţeni ai Uniunii Europene).
În premieră, alegerile se vor desfăşura cu ajutorul sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, conectat la sistemul MAI, tentativele de fraudă urmând a fi anchetate de poliţişti.
Concret, unui alegător îi va fi scanat Codul Numeric Personal, operaţiune care va fi înregistrată în sistem şi care va semnala celor din secţia de votare, dar şi poliţiştilor dacă alegătorul încearcă să voteze de mai multe ori.
Fotografierea buletinului de vot, prezenţa mai multor persoane în cabina de vot, coruperea alegătorului prin oferirea sau darea de bani ori bunuri, votul pe baza unui buletin fals sunt doar câteva dintre faptele considerate contravenţii ori infracţiuni în ziua alegerilor.
-
Cele mai importante trei hărţi înainte de alegerile locale din vară: harta corupţiei, a bugetelor şi cea a şomajului
Harta corupţiei
A spune că imaginea politicianului român este una extrem de proastă este deja un clişeu; situaţia de astăzi, cu aproape jumătate dintre primarii ce conduc reşedinţe de judeţ aflaţi în vizorul DNA, este relevantă în acest sens. Dacă ne uităm la consiliile judeţene, acolo situaţia stă şi mai rău: aproape două treimi dintre preşedinţii CJ sunt condamnaţi sau anchetaţi pentru diverse fapte.
Harta bugetelor
Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
Harta somajului – decembrie 2015
-
Miza alegerilor locale se ridică la zeci de miliarde de lei. Care este însă valoarea unui vot în Bucureşti sau Botoşani?
3.365 este un alt număr pe care e important să îl reţineţi: reprezintă valoarea în lei a unui vot în România. El diferă, desigur, în funcţie de regiune; un vot în Bucureşti valorează 4.500 de lei, în vreme ce unul în Ialomiţa doar 2.800 de lei.
Miza alegerilor locale din iunie este, aşadar, uriaşă: vorbim de zeci de miliarde de euro care trebuiesc administraţi astfel încât rezultatele să nu se lase aşteptate până cu 6 luni înainte de alegerile din 2020.
Am încercat să desluşim ce s-a întâmplat cu banii oraşelor, comunelor şi satelor din România în ultimii patru ani şi să aflăm unde ar trebui investiţi aceştia în următorii patru; care sunt problemele pe care le avem la nivel local şi care sunt şansele să rezolvăm o parte dintre ele.
Veţi citi, în paginile următoare, despre coşuri de gunoi de 2.800 de lei şi crizanteme cumpărate cu peste 300 de lei firul; despre cum 35% din gospodăriile României au toalete în curte, în vreme ce media europeană e de 2%; despre faptul că avem acelaşi număr de kilometri asfaltaţi şi de drumuri de ţară. Cel mai important, însă, veţi citi unde se duc cele peste 60 de miliarde de lei care reprezintă bugetul satelor, comunelor şi oraşelor din România.
Ca de obicei, ciclul electoral începe cu întrebarea caragialească „eu cu cine votez?“. Şi tot ca de obicei, această întrebare nu are răspuns; nu că nu ar exista opţiuni, dar eterna promisiune a partidelor cu aducerea „oamenilor noi“ nu pare să se fi materializat nici în 2016.
Alternanţa dintre stânga şi dreapta nu s-a făcut de-a lungul anilor în mod natural, ci mai degrabă ca urmare a unor alegeri caracterizate prin dorinţa de a înlătura un partid de la putere. Deşi stânga a câştigat toate alegerile locale din 1992 şi până astăzi, au existat momente în care opoziţia s-a apropiat destul de mult de câştigarea majorităţii primăriilor; în 1996, 2004 şi 2008 partidele de dreapta sau centru-dreapta au câştigat un număr semnificativ de mandate. Singurul partid constant în ultimii 24 de ani a fost UDMR, care a obţinut la fiecare ciclu electoral între 100 şi 150 de mandate de primari.
A spune că imaginea politicianului român este una extrem de proastă este deja un clişeu; situaţia de astăzi, cu aproape jumătate dintre primarii ce conduc reşedinţe de judeţ aflaţi în vizorul DNA, este relevantă în acest sens. Dacă ne uităm la consiliile judeţene, acolo situaţia stă şi mai rău: aproape două treimi dintre preşedinţii CJ sunt condamnaţi sau anchetaţi pentru diverse fapte.
Toate alegerile sunt în mod egal foarte importante, explică sociologul Andrei Boţeşteanu, dar „semnul sub care sunt organizate acestea poate fi însă considerat unul aparte, pe fondul unui dialog şi pe fondul acţiunilor anti-corupţie. „Nu cred că oamenii sunt mai interesaţi de alegerile generale, dimpotrivă: alegerile locale au teme cu care alegătorii pot relaţiona perfect. Dar alegerile generale sunt mai uşor de discutat, fiind dincolo de sfera imediată a utilului. Alegerile generale sunt încărcate de ideologii şi principii atât de mult rafinate încât devin simple: ai lor sunt răi, ai noştri sunt buni, sau mai des întâlnitul «toţi sunt la fel». Cred, de asemenea, că votanţii din mediul urban sunt interesaţi şi de alegerile din mediul rural. Nu mai suntem demult atât de izolaţi încât să nu respirăm acelaşi aer, să nu ne vizităm unii pe alţii sau să nu avem cunoştinţe sub un primar sau altul. Iar cei care teoretic s-ar putea feri de toate, probabil că vor folosi alegerile locale şi ca un barometru pentru cele generale“.
Alegerile locale din acest an vor avea loc la data de 5 iunie şi vor fi organizate după noi reguli, cu primari aleşi într-un singur tur şi şefi de consilii judeţene aleşi indirect, prin votul consilierilor judeţeni. Modificări au fost aduse şi în privinţa sistemului de vot, fiind pregătit un sistem informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. În urma implementării acestui proiect, alegătorii care doresc să îşi exprime opţiunea prin vot nu vor mai prezenta actul de identitate membrilor secţiilor de votare, ci operatorului unui calculator. Ulterior, sistemul va semnala dacă persoana respectivă a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv, dacă şi-a pierdut drepturile electorale, dacă este arondată la altă secţie şi dacă şi-a mai exercitat dreptul la vot la acelaşi scrutin.
-
ALEGERI LOCALE 2016. Ghidul alegătorului. Ce trebuie să ştie cei ce intenţionează să voteze duminică, 5 Iunie
Nu pot alege debilii sau alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi persoanele cărora li s-a interzis exercitarea acestui drept, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reşedinţă şi unde sunt înscrişi în lista electorală permanentă (alegătorii cetăţeni români) sau în copia de pe lista electorală complementară (alegătorii cetăţeni ai Uniunii Europene).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
