BusinessMagazin

Tag: alegeri europarlamentare

  • Baconschi spune că i s-au cerut 100.000 de euro pentru locul trei pe lista PMP la europarlamentare

     Baconschi a scris pe pagina sa de Facebook câteva ”precizări pentru cei care susţin că intelectualii angajaţi politic «abandonează lupta prea uşor»”.

    Astfel, el aminteşte că a intrat în politica internă la un an după ce a devenit ministru de Externe, adică în 2011, şi că a activat în PDL, în echipa Boc.

    ”În 2012, am dorit să candidez la Bucureşti (de unde sunt) sau într-un colegiu de diaspora (unde mă ştiau bine românii, după ani de lucru în favoarea comunităţilor noastre din Italia, Portugalia şi Franţa). Am fost însă refuzat şi trimis să candidez la Iaşi. Am intrat în bătălie în ultima clipă, într-un oraş necunoscut mie, dar dominat 100% de PSD şi PNL. După o lună de campanie grea, fără bani, dar activă mediatic şi pe toate străzile, cartierelor muncitoreşti din colegiu, unde am discutat cu mii de oameni (furioşi pe PDL şi fani Antena 3) am primit aproape 10.000 de voturi, adică 21%, cu 5 procente peste media naţională a ARD. Mi-au lipsit circa 1000 de voturi pentru a intra în Senat”, scrie Baconschi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce le-a spus electoratul la 25 mai şi ce-au înţeles ei

    Pe de o parte, aceste rezultate măsoară gradul de mobilizare a partidelor şi a electoratului (moderat, întrucât europarlamentarele sunt în mod tradiţional alegerile cu cea mai slabă prezenţă). Pe de altă parte, ele măsoară dorinţa electoratului de a profita de acest prilej de a vota spre a-şi exprima sentimentele actuale faţă  de partide (cazul voturilor luate de la partide de Mircea Diaconu, care a concentrat dintr-un foc protestul faţă de ruperea USL, faţă de modelul “băsist”, dar transpartinic de politician conflictual şi faţă de oferta electorală a unei drepte fărâmiţate din raţiuni de orgoliu) şi faţă de politicieni, fie ei aflaţi sau nu pe listele propuse (scorul PDL, de pildă, a fost ridicat de prezenţa Monicăi Macovei, în timp ce scorul PMP a fost plafonat de stridenţa campaniei comune Traian Băsescu – Elena Udrea).

    Încolo, bătălia speculaţiilor despre ce spun aceste alegeri despre prezidenţialele din toamnă are sens numai pentru liderii partidelor şi fanii lor, care s-au lansat deja într-o strategie de temporizare cât mai mult posibil a anunţării candidaţilor la preşedinţie, în dorinţa de a-şi păstra capacitatea de reacţie în funcţie de candidatul anunţat de partidul sau partidele din tabăra opusă.

    Pornită iniţial ca o încercare de protejare a liberalilor de asalturile emisarului PSD Tăriceanu, goana PNL după o fuziune cu PDL în perspectiva prezidenţialelor s-a dovedit o găselniţă post-electorală destinată (la PNL) să relanseze şansele tandemului Klaus Iohannis – Crin Antonescu la prezidenţiale şi să ascundă (la PDL) răspunderea conducerii pentru rezultatul de la europarlamentare. Fuziunea PNL-PDL nu va avea loc înainte de prezidenţiale, după cum a admis Vasile Blaga, iar candidatul PNL-PDL va fi anunţat în iulie, ţinând cont că, după demisia lui Antonescu şi Iohannis de la conducerea PNL, e nevoie mai întâi să aibă loc congresul partidului, la finele lunii iunie.

    Pentru a aprecia calitatea alianţei PNL-PDL, interesant este că, din punctul de vedere al lui Vasile Blaga, încrederea alegătorilor dreptei în loialitatea lui Antonescu faţă de PDL ar urma să fie ancorată nu atât în ideea că liderul liberal s-ar fi trezit la realitate după ruperea USL, ci pur şi simplu trecerii PNL de la ALDE la PPE: “Credeţi că poţi să faci ce vrei în PPE? Asta e dovada că vor milita pentru un stat de drept”.

    Această strategie defensivă faţă de adversari este dublată de o alta, ofensivă faţă de electorat, respectiv de speriere a lui cu aceleaşi lozinci vechi bazate pe demonizarea totală a adversarului: PSD agită pericolul de reînviere a “dictaturii băsiste” prin orice fel de alianţă a dreptei, în timp ce partidele de dreapta agită pericolul de reînviere a “dictaturii comuniste” dacă la Cotroceni ajunge candidatul PSD. Cât despre electorat, acesta va decide, ca de obicei, în ultimul moment pe cine preferă pentru preşedinţie, evident în alte condiţii de motivaţie a prezenţei la vot şi de criterii de alegere decât la europarlamentare.

    În fine, merită observată o inovaţie patentată de partidele româneşti la scrutinul europarlamentar 2014: metoda candidaturii provizorii, de formă sau relative. După ce M.R. Ungureanu a anunţat că el candidează doar de formă, pentru că dacă ar câştiga un mandat, l-ar ceda următorului clasat pe lista FC, a urmat PNL, care i-a comunicat electoratului său doar după alegeri decizia mai veche a lui Crin Antonescu de a trece partidul de la ALDE la PPE. PSD nu s-a lăsat mai prejos, printr-un Victor Ponta care a oprit-o aproape cu voioşie pe Ecaterina Andronescu, a doua plasată pe lista partidului pentru PE, să-şi preia mandatul de europarlamentar, sub motivul că are mai mare nevoie de ea pentru “bătăliile din ţară”.

     

  • Alegerile europarlamentare: a fi sau a nu fi Juncker

    Alegerile au fost urmate de cina de lucru de la Bruxelles convocată de Herman van Rompuy pentru desemnarea de către liderii europeni a unui candidat la şefia Comisiei Europene, cină care “a produs doar o notă de plată pentru contribuabilii europeni, adică exact ceea ce era de aşteptat să producă”, continuă aceiaşi analişti, făcând aluzie la percepţia de politicianism şi pierdere de vreme degajată de astfel de negocieri.

    În ciuda victoriei PPE în alegeri, care ar însemna propulsarea directă a lui Jean-Claude Juncker ca şef al CE, susţinută până şi de socialiştii din PE numai ca să se rezolve mai repede situaţia, atât premierul britanic David Cameron, cât şi cancelarul german Angela Merkel s-au opus desemnării lui Juncker. Ţinând cont că desemnarea trebuie făcută de majoritatea celor 28 de şefi de state şi guverne, o decizie privind propunerea ce va fi înaintată PE spre aprobare de Consiliul European e de aşteptat abia spre sfârşitul lui iunie.

    Prelungirea negocierilor poate părea într-adevăr politicianism pur, din moment ce cetăţenii aşteaptă soluţii pentru problemele care ameninţă unitatea UE şi a căror intensitate s-a reflectat din plin în ascensiunea partidelor extremiste în PE: şomajul, austeritatea rezervată doar pentru anumite categorii sociale şi incapacitatea de a mai înghiţi noi valuri de imigranţi. În realitate însă, opoziţia faţă de Juncker ţine de poziţia lui favorabilă unei centralizări şi mai accentuate la Bruxelles a puterii decizionale a UE şi de fermitatea sa pro-austeritate – or, dacă electoratul european a trimis în PE partide eurofobe şi anti-austeritate, acesta ar fi mesajul cel mai clar că pentru şefia CE e nevoie de alte idei decât cele ale lui Juncker.

  • Rezultate finale ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014: Cum se împart mandatele

     De la ora 17.00, la parterul Sălii Palatului, unde se află şi sediul BEC, va avea loc evenimentul de înmânare a certificatelor constatatoare a alegerii candidaţilor declaraţi aleşi.

    BEC a anunţat luni ultimele rezultate parţiale, după centralizarea datelor din 18.721 secţii de votare (99,99 la sută).

    Astfel, conform acestor rezultate parţiale, Alianţa PSD-UNPR-PC a obţinut 37,60 % din voturile exprimate la alegerile europarlamentare, fiind urmată de PNL cu 15 %, PDL cu 12,23 %, independentul Mircea Diaconu cu 6,81 %, UDMR cu 6,30 % şi PMP cu 6,21 %.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BEC anunţă astăzi REZULTATELE FINALE de la europarlamentare şi înmânează certificate candidaţilor aleşi

     Potrivit unui comunicat transmis miercuri de BEC, joi, de la ora 10.30, va avea loc şedinţa ocazionată de semnarea procesului-verbal cu rezultatele centralizate privind alegerea membrilor din România în Parlamentul European.

    La finalul şedinţei vor fi date publicităţii rezultatele finale ale alegerilor europarlamentare.

    Totodată, de la ora 17.00, la parterul Sălii Palatului, unde se află şi sediul BEC, va avea loc evenimentul de înmânare a certificatelor constatatoare a alegerii candidaţilor declaraţi aleşi.

    BEC a anunţat luni ultimele rezultate parţiale, după centralizarea datelor din 18.721 secţii de votare (99,99 la sută).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rezultate alegeri europarlamentare – Şeful PNL Covasna: Dacă avem sub 20% la rezultatele oficiale, Antonescu trebuie să-şi dea demisia. Ce spun ceilalţi lideri PNL din ţară

     Preşedintele PNL Covasna, Marius Obreja, a declarat, duminică seară, corespondentului MEDIAFAX că, în cazul în care PNL obţine sub 20 la sută la alegerile europarlamentare, preşedintele partidului, Crin Antonescu, trebuie să-şi dea demisia.

    “Dacă partidul va avea, după rezultatele oficiale, sub 20 la sută, Crin Antonescu trebuie să-şi dea demisia într-un termen rezonabil, fiindcă aşa a spus el”, a spus Obreja, care este vicepreşedintele Senatului.

    El nu a dorit să comenteze rezultatele exit-poll-urilor, nefiind vorba de rezultate oficiale.

    Totodată, preşedintele PNL Covasna a afirmat că nu dă şanse mari refacerii USL.

    “Nu dau şanse mari refacerii USL, iar argumentul meu ar fi comportamentul de vătaf al PSD”, a conchis Obreja.

    Citiţi mai multe pe www. mediafax.ro

  • Alianţa PSD-PC-UNPR câştigă alegerile europarlamentare cu 37% din voturi. PNL, 15% – REZULTATE finale

    REZULTATE EXIT POLL:

    Alianţa PSD-UNPR-PC a obţinut cele mai multe procente la alegerile europarlamentare (între 41 şi 43%), fiind urmată de PNL, care a obţinut între 13,3 şi 14,92%, şi de PDL, care a obţinut între 11,5 şi 12%, arată rezultatele exit-poll-urilor efectuate de CURS, CSCI, Operation Research, IRES.

    Exit-poll CURS Avangarde: Alianţa PSD-UNPR-PC – 41,01%, PNL – 14,92 %

    Alianţa PSD-UNPR-PC a obţinut 41,01% din voturile exprimate la alegerile europarlamentare, fiind urmată de PNL cu 14,92%, conform rezultatelor exit-poll-ului CURS Avangarde, difuzat de TVR 1.

    Exit-poll IRES: Alianţa PSD-UNPR-PC –  41 % din voturi, PNL – 14 %

    Alianţa PSD-UNPR-PC a obţinut  41% din voturile exprimate la alegerile europarlamentare, fiind urmată de PNL cu 14 %, conform rezultatelor exit-poll-ului IRES difuzat de DigiTV.

    Exit-poll Operations Research: PSD-UNPR-PC, 42,4% la europarlamentare; PNL – 13,3%, PDL – 11,5%

    Alianţa formată din PSD, UNPR şi PC a obţinut 42,4% din voturi la alegerile de duminică pentru Parlamentul European, fiind urmată de PNL, cu 13,3% din sufragii, şi de PDL – 11,5%, potrivit rezultatelor exit-poll-ului Operations Research, difuzate de Antena 3.

    Exit-poll CSCI: PSD-UNPR-PC  43 %; PNL 14 %; PDL 12 %; PMP 7 %

    Alianţa PSD-UNPR-PC a obţinut 43 % din voturi la europarlamentare, urmată de PNL, cu 14 % din voturi, PDL – 12%, PMP – 7% şi UDMR 6 % arată exit-poll-ul făcut de CSCI şi difuzat de RTv.

    Votarea a început la ora 7.00 şi s-a încheiat la ora 21.00. Mediafax.ro vă prezintă PRIMELE REZULTATE EXIT-POLL şi REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE.

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE. Situaţia prezenţei la vot la ora 19

    Prezenţa la vot la nivel naţional era de 23,69% în mediul urban şi 30,37% în mediul rural, a comunicat BEC. Cea mai mare prezenţă se înregistra în: Olt – 37,93%, Ilfov – 34,21%, Mehedinţi – 33,16%, Dâmboviţa – 31,89% şi Dolj – 31,37%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în: Maramureş – 20,53%, Ialomiţa – 22,06%, Tulcea – 22,34%, Timiş – 22,75% şi Brăila – 23,21%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 19.00 a fost de 22,24 %, mai mare decât participarea la alegerile europarlamentare din 2007 şi 2009, când s-au prezentat la urne 19,12%, respectiv 12,83% dintre alegători.

    Cei mai mulţi alegători care s-au prezentat la urne sunt în sectorul 1 – 28,14%, iar cei mai puţini, în sectorul 5 – 18,3%. În sectorul 2 prezenţa la vot a fost de 22,74%, în sectorul 3 – 20,3%, în sectorul 4 – 22,33%, iar în sectorul 6 – 23,37%.

    Prezenţa la vot, la nivel naţional, la alegerile europarlamentare, era, la ora 16.00, de 18,41%, din care 17,11% în mediul urban şi 20,18 % în rural. Prezenţa este mai mare decât cea înregistrată până la aceeaşi oră la alegerile europarlamentare din 2009 (14,95%), dar mai mică decât la cele din 2007 (19,61%).

    Cea mai mare prezenţă se înregistra în: Olt – 25,07%, Ilfov – 23,75%, Mehedinţi – 22,92%, Dâmboviţa – 22,51% şi Prahova – 21,39%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în: Ialomiţa – 14,11%, Maramureş – 14,52%, Timiş – 15,38%, Arad – 15,59% şi Buzău – 15,62%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 16.00 a fost de 16,36%, mai mare decât participarea la alegerile din 2007 şi 2009, când s-au prezentat la urne 13,85% şi, respectiv, 9,98% dintre alegători. Cei mai mulţi alegători care s-au prezentat la urne sunt în sectorul 1 – 21,04%, iar cei mai puţini în sectorul 5 – 13,20%. În sectorul 2 prezenţa la vot a fost de 16,64%, în sectorul 3 – 14,82%, în sectorul 4 – 16,61% şi în sectorul 6 – 17,19%.
     

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 26 mai – 1 iunie

    26.05
    Consiliul UE pentru Competitivitate (Bruxelles)

    27.05
    Cină informală a şefilor de state şi guverne din UE, pentru bilanţul alegerilor europarlamentare (Bruxelles)

    28.05
    INSSE publică tendinţele în evoluţia activităţii economice pentru perioada mai-iunie

    28.05
    DG-ECFIN publică sondajul privind încrederea companiilor şi a consumatorilor UE în mai

    28.05
    INSSE difuzează datele privind autorizaţiile de construire pentru clădiri pe primele 4 luni

    28.05 – 1.06
    Salonul de carte Bookfest (Romexpo Bucureşti)

    29.05 – 1.06
    Târgul internaţional de bunuri de consum TIBCO şi expoziţia de produse pentru copii Kidex (Romexpo Bucureşti)

    30.05
    INSSE anunţă situaţia locurilor de muncă vacante în T1

    30.05
    INSSE publică statistica activităţii de silvicultură în 2013

    31.05
    Gala “Zamfir – 50 de ani pe scenă” (Ateneul Român, Bcuureşti)

    până la 24.08
    Expoziţia “Haina îl face pe om. şase secole de istorie vestimentară” (MNIR, Bucureşti)
     

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE. Prezenţa la vot, mai mare decât la alegerile din 2007 şi 2009

    Prezenţa la vot în Capitală la 13.00 a fost de 11,3%, mai mare decât la alegerile din 2007 (9,12%) şi 2009 (7,33%).

    Prezenţa la vot, la nivel naţional, la alegerile europarlamentare, era, la ora 13.00, de 12,54 %, din care 12,09 % în mediul urban şi  13,15 % în rural, a anunţat purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central (BEC), Marian Muhuleţ.

    În 21 de judeţe, prezenţa la urne înregistrată până la ora 13.00 este superioară mediei naţionale. Cea mai mare prezenţă se înregistra în: Olt – 17,62%, Dâmboviţa – 15,92%, Ilfov – 15,69%, Teleorman – 15,31% şi Mehedinţi – 15,3%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în: Maramureş – 9,02%, Timiş – 9,94%, Arad – 10,27%, Ialomiţa – 10,47% şi Iaşi – 10,77%.

    La secţiile de votare din Capitală pentru alegerile europarlamentare care au loc duminică, până la ora 13.00 s-au prezentat la urne 11,3% dintre cei 1.785.851 de alegători cu drept de vot. Cei mai mulţi alegători care s-au prezentat la urne sunt în sectorul 1 – 14,42%, iar cei mai puţini în sectorul 5 – 8,49%, În sectorul 2 prezenţa la vot a fost de 11,83%, în sectorul 3 – 10,18%, în sectorul 4 – 11,69% şi în sectorul 6 – 11,96%.

    Prezenţa la vot, la nivel naţional, la alegerile europarlamentare, a fost, la ora 10.00, de 4,61%, din care 4,30 % în mediul urban şi 5,03 % în mediul rural. Prezenţa este mai mare decât cea înregistrată până la aceeaşi oră atât la alegerile europarlamentare din 2009 (4%), cât şi la cele din 2007 (3,79%).

    În 22 de judeţe, prezenţa la urne înregistrată până la ora 10.00 este superioară mediei naţionale. Cea mai mare prezenţă se înregistra în: Olt – 7,8%, Teleorman – 6,72%, Ilfov – 6,19%, Dâmboviţa – 6,13% şi Mehedinţi – 6,03%. Cea mai scăzută prezenţă se înregistra în: Maramureş – 3,09%, Timiş – 3,52%, Sibiu – 3,54%, Iaşi – 3,69% şi Cluj – 3,73%.

    Prezenţa la vot în Capitală la ora 10.00 a fost de 3,64%, cei mai mulţi alegători care s-au prezentat la urne fiind în sectorul 1 – 4,10%, iar cei mai puţini în sectorul 5 – 2,98%. În Sectorul 1 prezenţa la vot a fost de 4,10%, în Sectorul 2 – 3,81%, în Sectorul 3 – 3,38%, în Sectorul 4 – 3,66%, în Sectorul 5 – 2,98% şi în Sectorul 6 – 3,97%.

    La alegerile europarlamentare din 2009, prezenţa la vot în Capitală, la ora 10.00, era 2,79%, iar la cele din 2007 era 2,69%.