BusinessMagazin

Tag: ajutor de stat

  • IAA România susţine propunerea BRAT: Ajutorul de stat trebuie acordat şi presei scrise şi online

    “IAA România susţine punctul de vedere al BRAT cu privire la acordarea de ajutor de stat operatorilor economici din domeniul audiovizual care produc şi difuzează emisiuni informative, culturale şi educative, de interes public în mod egal, indiferent de modul în care publicul se informează. Înţelegând obiectivul Guvernului de a stimula operatorii economici ce sprijină interesul public în domeniul informării şi culturii, IAA România apreciază că o iniţiativă de genul OUG din 10 iunie 2015 poate fi benefică atât timp cât ea este aplicată în mod egal tuturor operatorilor care produc acest tip de conţinut, indiferent de modul în care acesta ajunge la cetăţean“, se spune într-un comunicat remis, marţi, agenţiei MEDIAFAX, de International Advertising Association (IAA) România.

    Potrivit IAA România, “prin însăşi natura sa, ajutorul de stat creează un avantaj competitiv selectiv şi distorsionează libera concurenţă”. “Selectivitatea creată prin sprijinirea unor categorii de companii din domeniul audiovizual în detrimentul altora poate crea dezechilibre majore atât în ceea ce priveşte libera concurenţă, poate conduce la influenţarea conţinutului audiovizual şi, în ultimă instanţă, la cenzură”, spune IAA România.

    Totodată, asociaţia precizează că orice set de criterii care să asigure transparenţă şi corectitudine în atribuirea unui astfel de ajutor trebuie construit pe baza măsurătorilor şi rezultatelor de performanţă ale fiecărui tip de mass-media în parte, măsurători desfăşurate pe baza unor standarde internaţionale şi agreate de toate companiile active pe piaţa de media şi comunicare.

    “Pe de altă parte, credem cu tărie că orice intenţie de modificare a legislaţiei, indiferent de caracterul său de urgenţă, trebuie operată doar după largi consultări cu industria, după ascultarea poziţiilor tuturor părţilor implicate şi numai după analiza unor studii de impact. Orice alt mod de a conduce procesul de modificare a legislaţiei: ignorarea opiniilor industriei, scurtarea timpilor necesari pentru analiză şi decizie, favorizarea unei categorii de companii în defavoarea altora etc, nu poate produce decât efecte negative pentru toţi cei implicaţi, eforturi şi costuri mari, nejustificate, pentru toate părţile şi poate genera imaginea unui cadru legislativ netransparent, partinic şi impredictibil”, mai spune IAA România.

    IAA România este asociaţia profesională a companiilor din industria de marketing şi comunicare. IAA România reprezintă în România interesele a peste 130 de companii – clienţi, agenţii de publicitate şi mijloace mass-media -, care însumează peste 8.000 de angajaţi şi au o cifră de afaceri consolidată de peste 7 miliarde de euro.

    Potrivit comunicatului, încă din anii 1990, odată cu începutul publicităţii în România, IAA a fost alături de autorităţi în procesul de elaborare a celor mai importante acte normative cu impact în industrie. Asociaţia a avut “un cuvânt important de spus” în definirea Legii publicităţii, a Codului de reglementare a conţinutului audiovizual, a Legii zilierului, a regulamentelor de publicitate stradală, în reglementarea taxei de cinematografie, a OUG 25/2013 şi multe altele, potrivit aceluiaşi comunicat.

    “În numele membrilor săi, IAA România îşi reafirmă (…) dorinţa şi întreaga sa capacitate de a activa în continuare ca partener activ şi credibil de dialog al autorităţilor executive şi legislative în procesul de actualizare a legislaţiei referitoare la comunicarea de marketing“, mai spune IAA România.

    Pe de altă parte, într-un comunicat remis, luni, agenţiei MEDIAFAX, Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT) a spus că apreciază intenţia Guvernului de a oferi ajutor de stat operatorilor economici din domeniul audiovizual care produc şi difuzează emisiuni informative, culturale şi educative, însă a precizat că o astfel de măsură este benefică şi utilă şi în domeniul presei scrise şi al mediului online.

  • BRAT: Ajutorul de stat la TV şi radio, o măsură bună, care trebuie să vizeze şi presa scrisă şi online

    Conţinutul de calitate ajunge la publicul larg în egală măsură prin TV,  radio, presă scrisă şi mediul online, iar ajutorul de stat trebuie să urmărească interesul publicului larg şi modul în care acesta se informează, potrivit unui comunicat remis de Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT), luni, agenţiei MEDIAFAX.

    BRAT mai spune că apreciază intenţia Guvernului, manifestată prin aprobarea, pe 10 iunie, a unei Ordonanţe de Urgenţă, care are obiectivul de a oferi ajutor de stat operatorilor economici din domeniul audiovizual, care produc şi difuzează emisiuni informative, culturale şi educative, de interes public.

    “Înţelegând obiectivul Guvernului de a stimula operatorii economici ce sprijină interesul public în domeniul informării şi culturii, BRAT apreciază că o astfel de iniţiativă este benefică şi utilă în domeniul audiovizualului şi în egală măsură în domeniul presei scrise şi al mediului online. Emisiuni sau articole informative, culturale şi educative de interes public sunt difuzate atât prin intermediul audiovizualului (radio şi TV), cât şi prin intermediul presei scrise tipărite şi al mediului online”, spune BRAT.

    Potrivit BRAT, “presa scrisă şi mediul online se confruntă cu o serie de dificultăţi persistente şi severe, aceste medii alocând resurse financiare şi umane importante pentru producţia şi distribuirea de programe informative, culturale sau educative, articole care în termeni economici sunt mai puţin eficiente (au valoare comercială mult redusă comparativ cu articole sau materiale de divertisment)”.

    Oferirea de ajutor de stat în domeniul audiovizualului, fără a sprijini în egală măsură domeniul presei scrise şi al mediului online, va crea, în opinia BRAT, dezechilibre semnificative în mass-media şi va aduce un avantaj economic domeniului audiovizual.

    “Pentru a-şi atinge cât mai bine obiectivul de a oferi publicului larg conţinut de calitate, informativ, cultural şi educativ, Guvernul trebuie să aibă în vedere că diseminarea acestui tip de conţinut se realizează prin intermediul tuturor celor patru medii (tv, radio, presa scrisă, online). Astfel, oferirea ajutorului de stat echilibrat între cele patru medii poate fi soluţia optimă pentru atingerea obiectivului asumat”, mai afirmă BRAT.

    Totodată, conform BRAT, criteriile de alocare a acestor ajutoare de stat, pe de o parte între cele patru medii (TV, radio, presă scrisă, online), cât şi în interiorul fiecărui mediu între diversele posturi TV, staţii radio, publicaţii, site-uri de conţinut, trebuie şi pot fi realizate pe criterii de performanţă, transparenţă şi independenţă, care să asigure imparţialitatea şi corectitudinea alocării acestor fonduri.

    “În acest sens, BRAT realizează de peste 15 ani studii relevante în domeniul presei scrise (auditul de tiraje şi Studiul Naţional de Audienţă) şi al domeniului online (Studiul de Audienţă şi Trafic Internet), recunoscute de industria de profil şi jucătorii din domeniu, validate de utilizarea unor standarde internaţionale recunoscute în măsurarea media. Rezultatele privind performanţele publicaţiilor şi site-urilor sunt publice şi pot fi consultate la www.brat.ro, iar informaţii mai detaliate privind conţinutul şi profilul publicului pot fi puse la dispoziţie la solicitare”, mai spune BRAT.

    Biroul Român de Audit Transmedia este organizaţia industriei de media din România care măsoară audienţa presei scrise şi a mediului online, auditează tirajele (presa scrisă) şi monitorizează investiţiile în publicitate (presa scrisă, online, radio şi outdoor).

    Măsurătorile şi monitorizările BRAT sunt independente şi transparente, pe baza standardelor profesionale stabilite de membrii săi în concordanţă cu normele internaţionale. BRAT pune la dispoziţia pieţei de media şi de publicitate indicatorii de performanţă obţinuţi în urma auditului şi a studiilor realizate, conform aceluiaşi comunicat.

    Directorul general al BRAT este Arina Ureche.

  • Organizaţiile de media resping ideea ajutorului de stat pentru televiziuni în campania electorală

    Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Active Watch şi Convenţia Organizaţiilor de Media (COM) consideră inoportună instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru televiziuni, în perioada 2015-2016, şi solicită Executivului să reconsidere această opţiune, luând în calcul alte modalităţi de a sprijini producţia editorială şi informarea publicului, potrivit unui comunicat remis, joi, agenţiei MEDIAFAX.

    Potrivit acestor organizaţii, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului din 10 iunie instituie o schemă de ajutor de stat în valoare de 15 milioane de euro pentru televiziunile din România. “Prin însăşi natura sa, ajutorul de stat creează un avantaj competitiv selectiv şi distorsionează libera concurenţă. «Selectivitatea» presupusă de ajutorul de stat lasă celui care îl gestionează putere discreţionară (conform Consiliului Concurenţei)”, transmit CJI, Active Watch şi COM.

    Cele trei organizaţii de media mai spun că “instituirea unor astfel de măsuri în plin sezon electoral (a doua jumătate a anului 2015 şi anul 2016) ridică majore semne de întrebare în ceea ce priveşte intenţiile Guvernului şi erodează de la bun început credibilitatea televiziunilor care vor primi astfel de ajutoare”.

    CJI, Active Watch şi COM solicită, de asemenea, Guvernului să facă publice studiile care justifică această decizie şi caracterul ei de urgenţă. “Credem că o atare măsură, cu uriaş potenţial anticoncurenţial, ar trebui să se aplice doar în condiţii de maximă transparenţă. Considerăm că informarea şi educarea publicului sunt obiective majore şi legitime. Orice sprijin guvernamental, din fonduri publice, în această direcţie este bine-venit, în condiţiile în care accentul cade pe produsul editorial şi pe destinatarul său de drept, publicul, nu pe operatorii economici care îl comercializează. Credem, de aceea, că sprijinul guvernamental ar trebui să acopere producţia editorială, indiferent de tipul mijlocului de informare (presă scrisă, radio, televiziune, online). Astfel de fonduri trebuie să poată fi accesate de orice creator, în cadrul unui proces transparent şi competitiv”, mai spun cele trei organizaţii de media.

    CJI, Active Watch şi COM solicită Guvernului să retragă Ordonanţa de urgenţă privind instituirea schemei de ajutor de stat pentru operatorii economici din domeniul audiovizual şi să iniţieze consultări cu toţi actorii interesaţi în dezvoltarea unor metode alternative, “în afara oricăror suspiciuni de influenţe politice, de sprijin pentru producţia de materiale de informare, educare şi culturale de interes public”.

    Convenţia Organizaţiilor de Media (COM) este o reţea de organizaţii media, fondată în 2002, care militează pentru o presă liberă şi responsabilă. COM a elaborat Codul Deontologic Unificat al profesiei de jurnalist.

  • ArcelorMittal delistează combinatele din Iaşi şi Roman, iar pe cel din Hunedoara îl trece pe AeRO

    “Cel puţin în România, tehnologiile care exploatează sursele regenerabile nu au ajuns încă la un stadiu de dezvoltare care să le permită funcţionarea în lipsa unei scheme de sprijin, respectiv nu au atins «grid parity». Mai mult, ultimii ani au demonstrat că sistemul certificatelor verzi nu a stimulat investiţiile în capacităţi mici de producere. Prin urmare, introducerea unui sprijin dedicat acestora ar putea fi binevenit”, a declarat pentru MEDIAFAX Anca Velicu, avocat colaborator în firma de avocatură.

    La începutul lunii februarie, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) Emil Calotă spunea că eliminarea din consum a energiei produse din surse regenerabile ar majora cu 50% preţul angro al electricităţii, dar vremea proiectelor mari de producţie a energiei eoliene şi fotovoltaice a trecut şi a venit timpul microcapacităţilor pe biomasă şi biogaz, surse de energie neglijate până acum.

    Autorităţile au avansat de mai mulţi ani varianta ca micii producători de energie din surse regenerabile să fie sprijiniţi prin tarife reglementate (feed-in tariffs), pentru a putea să vândă energia produsă, dar această propunere încă este în discuţie.

    Prin sistemul feed-in tariffs, micilor producători de energie verde li se garantează contracte pe termen lung, iar în schimb ei vor primi preţuri reglementate din partea ANRE, dar mai mici decât preţul certificatelor verzi.

    Velicu a adăugat că la nivelul Guvernului a fost lansată anul trecut ideea introducerii unei noi scheme de sprijin pentru tehnologiile cu emisii reduse de carbon care ar putea să înlocuiască actualul sistem al certificatelor verzi.

    “Este o idee lansată în cursul anului trecut de Guvern, care urmează a fi analizată în detaliu”, potrivit lui Velicu.

    Guvernul sprijină în prezent producţia de energie din surse regenerabile prin sistemul certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la compania de stat Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport al electricităţii, un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

    Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.

    Preşedintele Asociaţiei Române pentru Microhidroenergie, Bogdan Popa, a declarat pentru MEDIAFAX că, potrivit datelor Transelectrica, la sfârşitul anului 2014 puterea instalată în microhidrocentrale funcţionale era de 586 MW.

    Microhidrocentralele sunt unităţi de producţie a energiei cu puteri instalate de până la 10 MW. Costul pentru instalarea unui MW în microhidrocentrale este cuprins între 3 şi 4 milioane de euro, iar pentru acest an este estimată instalarea a cel puţin 50 MW în microhidrocentrale.

    Popa a adăugat că investitorii aşteaptă aprobarea introducerii tarifelor reglementate pentru unităţi mici de producţie a energiei din surse regenerabile, iar din acest punct de vedere este “foarte important semnalul de la Comisia Europeană şi, mai ales, modul de transpunere în legislaţia naţională a acestei decizii de către Ministerul Energiei”.

    “Având în vedere că în cursul anului 2013 s-au instalat 104 MW, iar în cursul anului 2014 doar 55 MW, adică puţin mai mult de jumătate, şi că nu a mai apărut nici o altă barieră legislativă faţă de anul trecut, (…) sperăm să se instaleze în microhidrocentrale în cursul anului 2015 cel puţin 50 MW”, a spus Popa.

    El a mai spus că “ar fi logic” să fie utilizat tot potenţialul hidroenergetic care ţine cont de restricţiile de mediu şi de anumite caracteristici tehnico-economice ale amplasamentului microhidrocentralelor.

    Cel mai mare proprietar de microhidrocentrale este compania de stat Hidroelectrica, care deţine 128 de unităţi. Compania intenţionează să vândă cea mai mare parte a acestor centrale.

  • Cererile pentru schema de ajutor de stat destinat companiilor, între 22 septembrie şi 17 octombrie

    Guvernul a avizat miercuri, prin hotărâre, schema de ajutor de stat pentru companii valabilă până în anul 2020, cu un buget total de 2,7 miliarde lei (600 milioane euro), pentru finanţarea nerambursabilă a costurilor cu active corporale şi necorporale aferente investiţiei iniţiale, plata efectuându-se în perioada 2015-2023.

    Bugetul maxim al schemei este de 2,7 miliarde lei (circa 600 milioane euro) pentru perioada 2015-2023, cu posibilitatea suplimentării, iar bugetul maxim anual este de 450 milioane lei. Pentru prima sesiune de înregistrare a cererilor de acord pentru finanţare a fost alocat un buget de 200 milioane lei.

    “Schema are ca obiectiv susţinerea de la bugetul de stat, prin alocări nerambursabile, a costurilor salariale înregistrate pe o perioadă de 2 ani consecutivi, în limita salariului mediu brut pe economie, de către întreprinderi din toate sectoarele de activitate care dezvoltă proiecte de investiţii şi creează minimum 10 noi locuri de muncă, din care 3 locuri de muncă pentru lucrători defavorizaţi”, se arată într-un comunicat transmis joi de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

    Cererile de acord pentru finanţare, împreună cu documentele justificative necesare în prima etapă de evaluare, trebuie trimise la Registratura generală a Ministerului Finanţelor Publice, doar prin poştă sau servicii de curierat, cu confirmare de primire, menţionându-se pe plic “Unitatea de implementare a schemei de ajutor de stat instituită prin H.G. nr. 332/2014”.

    Solicitările înregistrate în afara perioadei aferente acestei sesiuni vor fi înapoiate firmelor şi nu vor fi luate în considerare în procesul de analiză. Analiza cererilor se va face după închiderea sesiunii de înregistrare, fără a avea importanţă ordinea înregistrării acestora.

    Pe perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat, începând cu momentul deschiderii sesiunii de înregistrare a cererilor, firmele interesate pot accesa o platformă dedicată pe site-ul MFP, la sectiunea “Ajutor de stat”, prin intermediul căreia pot adresa întrebări, sesizări şi solicitări de clarificări.

    Conform proiectului, pentru a beneficia de ajutorul de stat, firmele trebuie să realizeze o investiţie iniţială de minim 44 milioane lei (10 milioane euro), aceasta reprezentând investiţia în active corporale şi necorporale aflate în acelaşi perimetru, legate de construirea unei unităţi noi, extinderea capacităţii unei unităţi existente, diversificarea producţiei unei unităţi prin produse care nu au fost fabricate anterior în unitate sau o schimbare fundamentală a procesului general de producţie al unei unităţi existente.

    Ministerul Finanţelor Publice, în bugetul căruia este inclusă schema de ajutor de stat, prin programul “Ajutoare de stat pentru finanţarea proiectelor pentru investiţii”, estimează că de vor beneficia circa de finanţare aproximativ 150 de companii.

    De acest ajutor de stat vor putea beneficia doar companiile care îndeplinesc cumulativ, la data înregistrării cererii, o serie de criterii de eligibilitate, respectiv sunt înregistrate potrivit Legii societăţilor comerciale, nu înregistrează debite restante la buget, nu intră în categoria “întreprinderilor în dificultate”, nu se află în procedură de executare silită, insolvenţă, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operaţională, lichidare sau suspendare temporară a activităţii, nu fac obiectul unor decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau în cazul în care asemenea decizii au fost emise acestea au fost executate, nu au beneficiat de alte ajutoare de stat regionale pentru costuri eligibile de natura costurilor salariale în cadrul aceluiaşi proiect unic de investiţii, nu au închis o activitate identică sau similară în spaţiul economic european în ultimii doi ani anteriori înregistrării cererii şi, la momentul înregistrării cererii, nu au planuri concrete de a închide o astfel de activitate într-o perioadă de doi ani după finalizarea, în regiunea în cauză, a investiţiei iniţiale.

    Firmele din Bucureşti vor putea primi maximum 11,25 milioane euro echivalent lei în perioada 2014-2017 şi 7,5 milioane euro echivalent lei în intervalul 2018-2020, având alocate cele mai mici sume din cadrul schemei.

    Companiile din regiunile Vest şi Ilfov vor putea atrage ajutoare de stat de 26,25 milioane euro (echivalentul în lei, pentru care se utilizează cursul BNR din data elaborării acordului pentru finanţare) pentru toată perioada în care se derulează schema, iar cele din Nord-Vest, Centru, Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia vor beneficia de maxim 37,5 milioane euro fiecare.

    Intensitatea brută a ajutorului de stat regional, raportată la cheltuielile eligibile, nu poate depăşi în Bucureşti 15% pentru 2014-2017 şi 10% pentru 2018-2020, în Vest şi Ilfov 35%, iar in restul regiunilor trebuie să fie de maxim 50%.

    Activele corporale şi necorporale trebuie să fie exploatate exclusiv de întreprinderea beneficiară de ajutor de stat pentru atingerea obiectivelor investiţiei pentru care s-a solicitat finanţarea, să fie achiziţionate în condiţiile pieţei de la persoane care nu au calitatea de persoane afiliate şi să fie incluse în activele întreprinderii beneficiare de ajutor de stat, fiind obligatoriu să rămână asociate investiţiei pentru care s-a acordat finanţarea pe o perioadă de minimum cinci ani de la finalizarea investiţiei.

    Valoarea maximă a cheltuielilor ce pot fi considerate eligibile aferente realizării construcţiilor nu poate depăşi standardul de cost (valoarea maximă considerată eligibilă în cazul activelor corporale de natura construcţiilor care nu poate depăşi 1.650 lei pe metru pătrat arie desfăşurată, respectiv echivalentul a aproximativ 375 euro pe metru pătrat arie desfăşurată).

    În cazul închirierii construcţiilor aferente investiţiei iniţiale, contractul de închiriere trebuie să aibă o valabilitate de cel puţin cinci ani de la data finalizării investiţiei iar valoarea maximă eligibilă a chiriei nu poate depăşi 22 lei (5 euro) pe metru pătrat pe lună.

    Pentru a fi considerate eligibile, costurile aferente activelor necorporale nu pot depăşi 50% din totalul costurilor totale eligibile aferente investiţiei.

  • Guvernul lansează o schemă de ajutor de stat pentru 150 de companii, valabilă până în 2020. Bugetul total este de 2,7 miliarde de lei

    Pentru a beneficia de ajutorul de stat, firmele trebuie să realizeze o investiţie iniţială de minim 44 milioane lei (10 milioane euro), aceasta reprezentând investiţia în active corporale şi necorporale aflate în acelaşi perimetru, legate de demararea unei unităţi noi, extinderea capacităţii unei unităţi existente, diversificarea producţiei unei unităţi prin produse care nu au fost fabricate anterior în unitate sau o schimbare fundamentală a procesului general de producţie al unei unităţi existente, se arată într-un proiect de Hotărâre de Guvern.

    Valoarea investiţiei a fost redusă faţă de forma iniţială a documentului, obţinut şi prezentat de MEDIAFAX la începutul lunii iulie, de la minimum 88 milioane lei (circa 20 milioane euro).

    Totodată, proiectul prevedea că firmele în activitate vor putea beneficia de ajutor de stat dacă au rentabilitatea cifrei de afaceri mai mare sau egală cu 1% în ultimul exerciţiu financiar încheiat şi au capitalurile proprii pozitive în ultimul exerciţiu financiar încheiat. În noua formă a proiectului, rentabilitatea cifrei de afaceri trebuie să fie mai mare decât zero în ultimul exerciţiu financiar încheiat.

    Noua schemă de ajutor de stat are ca obiectiv stimularea doar a investiţiilor cu impact major în economie.

    Ministerul Finanţelor Publice, în bugetul căruia este inclusă schema de ajutor de stat, prin programul “Ajutoare de stat pentru finanţarea proiectelor pentru investiţii”, estimează că de vor beneficia circa 150 de companii de finanţare.

    În baza schemei, costurile aferente realizării, respectiv achiziţionării, după caz, de active corporale şi necorporale vor fi considerate cheltuieli eligibile. Astfel, costurile cu active corporale şi necorporale aferente investiţiei iniţiale vor fi finanţate de stat sub formă de sume nerambursabile, în limita intensităţii maxime admise, bugetul anual maxim al schemei fiind de 450 milioane lei (circa 100 milioane euro).

    Activele corporale reprezintă activele asociate investiţiei iniţiale costând în construcţii de orice tip şi cheltuielile efectuate cu realizarea de construcţii, precum şi instalaţii tehnice, maşini şi echipamente noi, cu valoarea minimă de intrare a mijloacelor fixe stabilită conform prevederilor legale în vigoare. Activele necorporale sunt asociate investiţiei iniţiale şi nu au o concretizare fizică sau financiară, precum brevete, licenţe, know-how sau alte drepturi de proprietate intelectuală.

    De acest ajutor de stat vor putea beneficia doar companiile care îndeplinesc cumulativ, la data înregistrării cererii, o serie de criterii de eligibilitate, respectiv sunt înregistrate potrivit Legii societăţilor comerciale, nu înregistrează debite restante la buget, nu intră în categoria “întreprinderilor în dificultate”, nu se află în procedură de executare silită, insolvenţă, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operaţională, lichidare sau suspendare temporară a activităţii, nu fac obiectul unor decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau în cazul în care asemenea decizii au fost emise acestea au fost executate, nu au beneficiat de alte ajutoare de stat regionale pentru costuri eligibile de natura costurilor salariale în cadrul aceluiaşi proiect unic de investiţii, nu au închis o activitate identică sau similară în spaţiul economic european în ultimii doi ani anteriori înregistrării cererii şi, la momentul înregistrării cererii, nu au planuri concrete de a închide o astfel de activitate într-o perioadă de doi ani după finalizarea, în regiunea în cauză, a investiţiei iniţiale.

    Firmele din Bucureşti vor putea primi maximum 11,25 milioane euro echivalent lei în perioada 2014-2017 şi 7,5 milioane euro echivalent lei în intervalul 2018-2020, având alocate cele mai mici sume din cadrul schemei.

    Companiile din regiunile Vest şi Ilfov vor putea atrage ajutoare de stat de 26,25 milioane euro (echivalentul în lei, pentru care se utilizează cursul BNR din data elaborării acordului pentru finanţare) pentru toată perioada în care se derulează schema, iar cele din Nord-Vest, Centru, Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia vor beneficia de maxim 37,5 milioane euro fiecare.

    Intensitatea brută a ajutorului de stat regional, raportată la cheltuielile eligibile, nu poate depăşi în Bucureşti 15% pentru 2014-2017 şi 10% pentru 2018-2020, în Vest şi Ilfov 35%, iar in restul regiunilor trebuie să fie de maxim 50%.

    Activele corporale şi necorporale trebuie să fie exploatate exclusiv de întreprinderea beneficiară de ajutor de stat pentru atingerea obiectivelor investiţiei pentru care s-a solicitat finanţarea, să fie achiziţionate în condiţiile pieţei de la persoane care nu au calitatea de persoane afiliate şi să fie incluse în activele întreprinderii beneficiare de ajutor de stat, fiind obligatoriu să rămână asociate investiţiei pentru care s-a acordat finanţarea pe o perioadă de minimum cinci ani de la finalizarea investiţiei.

    Valoarea maximă a cheltuielilor ce pot fi considerate eligibile aferente realizării construcţiilor nu poate depăşi standardul de cost (valoarea maximă considerată eligibilă în cazul activelor corporale de natura construcţiilor care nu poate depăşi 1.650 lei pe metru pătrat arie desfăşurată, respectiv echivalentul a aproximativ 375 euro pe metru pătrat arie desfăşurată).

    În cazul închirierii construcţiilor aferente investiţiei iniţiale, contractul de închiriere trebuie să aibă o valabilitate de cel puţin cinci ani de la data finalizării investiţiei iar valoarea maximă eligibilă a chiriei nu poate depăşi 22 lei (5 euro) pe metru pătrat pe lună.

    Pentru a fi considerate eligibile, costurile aferente activelor necorporale nu pot depăşi 50% din totalul costurilor totale eligibile aferente investiţiei.

    Investiţiile iniţiale realizate de companii în cadrul schemei trebuie să-şi demonstreze eficienţa economică şi viabilitatea pe perioada implementării investiţiei şi 5 ani de la data finalizării acesteia conform planului de afaceri, să genereze contribuţii la dezvoltarea regională, prin plata de taxe şi impozite la bugetul consolidat al statului şi la bugetele locale, pentru perioada implementării investiţiei şi 5 ani de la data finalizării acesteia, precum şi să genereze un efect multiplicator cuantificabil în economie prin antrenarea şi a altor investiţii conexe şi dezvoltarea furnizorilor locali de produse şi servicii din regiune.

    Ajutoarele vor fi acordate firmelor doar dacă acestea au efect stimulativ. Pentru aceasta, compania trebuie să adreseze MFP o cerere scrisă de acordare a ajutorului de stat înainte de demararea investiţiei, iar documentaţia anexată cererii să facă dovada că investiţia nu ar fi profitabilă pentru întreprindere în regiunea respectivă sau nu ar fi realizată în regiunea respectivă, în absenţa ajutorului de stat. Totodată, investiţia trebuie să demareze după primirea acordului de finanţare, în caz contrar nefiind eligibilă.

    Schema nu se aplică ajutoarelor acordate în sectorul pescuitului şi acvaculturii, în sectorul producţiei primare, în cel al prelucrării şi comercializării produselor agricole când valoarea ajutoarelor este stabilită pe baza preţului sau a cantităţii unor astfel de produse achiziţionate de la producători primari sau comercializate de către întreprinderile în cauză sau când acordarea ajutoarelor este condiţionată de transferarea lor parţială sau integrală către producători primari. Totodată, nu este valabilă în cazul ajutoarelor pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive şi al celor care favorizează activităţile din sectorul siderurgic, sectorul cărbunelui, al construcţiilor navale, fibrelor sintetice, al transporturilor şi al infrastructurii conexe, şi sectorul energiei şi al infrastructurii pentru aceasta.

    Firmele nu pot beneficia de ajutor destinat activităţilor legate de export către ţări terţe sau către alte state membre, respectiv ajutor direct legat de cantităţile exportate, de înfiinţarea şi funcţionarea unei reţele de distribuţie sau de alte costuri curente legate de activitatea de export. De asemenea, nu intră în schemă ajutorul condiţionat de utilizarea preferenţială a produselor naţionale faţă de produsele importate sau ajutorul pentru exploatare.

    Companiile nou-înfiinţate pot primi ajutor de stat, dacă au capital social subscris vărsat de minimum 100.000 lei şi nu aparţin unor acţionari care deţin sau au deţinut în ultimii doi ani anterior datei înregistrării cererii de acord pentru finanţare o altă firmă care desfăşoară sau a desfăşurat activitatea pentru care solicită finanţare.

    Acordurile de finanţare se pot emite până în anul 2020, în limita bugetului anual alocat schemei, iar plata ajutorului de stat se efectuează în perioada 2015-2023. Emiterea acordurilor pentru finanţare şi plata ajutorului de stat aprobat trebuie să se încadreze în creditele de angajament şi creditele bugetare aprobate anual prin legea bugetului de stat pentru acest program.

    Bugetul maxim al schemei, de 2,7 miliarde lei (600 milioane euro), poate fi suplimentat pentru credite de angajament pentru emiterea de acorduri de finanţare afeente perioadei 2014-2020 şi credite bugetare pentru plata ajutorului de stat în intervalul 2015-2023.

    Un proiect unic de investiţii nu va putea fi divizat în mai multe subproiecte în scopul de a beneficia de ajutor de stat în valoare mai mare decât valoarea maximă prevăzută pentru proiectele mari de investiţii.

    Ajutorul de stat solicitat nu va putea depăşi valoarea totală a contribuţiilor la dezvoltarea regională aferente investiţiei pentru care se solicită finanţarea.

    Guvernul arată că, prin noua schemă de ajutor de stat, se intenţionează stimularea realizării de investiţii în active fixe de înaltă tehnologie, pentru realizarea de produse cu valoare adaugată mare, pentru piaţa internă şi export

    Ministerul Finanţelor Publice a derulat cinci scheme de ajutor de stat din 2007 până la jumătatea acestui an pentru IMM-uri, investiţii de anvergură sau dezvoltare regională, în cadrul cărora a emis acorduri de finanţare de peste 738 milioane euro pentru proiecte de investiţii în valoare de peste 2,4 miliarde euro, care au generat circa 23.000 locuri de muncă noi.

    Ajutorul de stat acordat acestor companii va fi returnat prin contribuţii directe la bugetul general consolidat şi bugetele locale pe perioada implementării investiţiilor şi în cinci ani de la finalizarea acestora.

  • Modelul nuclear britanic: statul, industria şi facultăţile stau la aceeaşi masă pentru a dezvolta un sector de miliarde de euro, cu peste 60.000 de slujbe

    “Aproape că nu facem nimic în această clădire fără ca o companie să vină şi să plătească“, spune un domn cu ochelari şi cămaşă cu mânecă scurtă înainte să treacă la următorul slide din prezentarea PowerPoint. Ne aflăm într-un parc industrial de la marginea Sheffield-ului, în nordul Angliei. Este o zi caldă, cu mult soare, o vreme atipică pentru insulele britanice, dar un semn bun pentru Turul Franţei, care ia startul undeva în zonă, a doua zi. Afară o turbină eoliană cât un bloc cu şapte etaje se învârte încet. Din sala de conferinţe se văd, vizavi, siglele Rolls-Royce şi Boeing.

    „Avem şi cazuri în care companii concurente pe piaţă lucrează împreună aici pentru a rezolva probleme comune“, continuă domnul cu ochelari. Vorbitorul este Alan McLelland, directorul de operaţiuni al Centrului de Cercetare Industrială Avansată în domeniul Nuclear, sau NAMRC. Înfiinţat în 2009, la comanda guvernului britanic, pentru „a combina know-how-ul şi experienţa companiilor industriale cu competenţele universităţilor“, Centrul are o misiune simplă: să facă astfel încât, oriunde se construieşte o centrală nucleară, o parte din lucrări şi produse, de la şuruburi şi piuliţe la reactor, să fie livrate de firme britanice.

    Acest „mariaj“ între industrie şi mediul academic reprezintă acum nucleul programului atomic britanic, în care guvernul mai joacă un rol de emiţător de strategie, coordonator şi supraveghetor, după ce acum câţiva ani a privatizat aproape toate centralele nuclear-electrice. Practic tot ce mişcă în sectorul nuclear o face printr-un parteneriat între cel puţin două părţi, iar la NAMRC se întâlnesc toţi trei actorii.

    Centrul este deţinut de universităţile din Sheffield şi Manchester şi a fost creat printr-un grant de 30 milioane de lire sterline acordat de stat, plus alte fonduri de la Uniunea Europeană. O felie substanţială din veniturile centrului vine acum din „cotizaţii“ plătite de companii, printre ele numărându-se lideri ai pieţei mondiale, precum Wetinghouse, Areva sau Electricite de France. În schimb, cei 70 de angajaţi ai NAMRC sprijină întreg sectorul nuclear pe trei căi.

    Unu, prin activitatea de cercetare, orientată către obţinerea într-un orizont de timp apropiat a unei aplicaţii comerciale şi care se desfăşoară într-un atelier de 6.000 de metri pătraţi.

    Doi, dacă o companie nu are experienţă în domeniul nuclear, Centrul îi va oferi asistenţă şi informaţii pentru a o ajuta să îndeplinească standardele riguroase din sector şi să-şi facă intrarea pe piaţă. „Am lucrat cu Westinghouse şi Areva pentru a întocmi o listă completă cu firmele britanice care pot fi furnizori de componente pentru reactoarele nucleare, în ideea de a identifica oportunităţi globale concrete“, spune McLelland. În ultimul rând, în ideea de a menţine în ţară know-how-ul din domeniu, NAMRC organizează cursuri şi programe de ucenicie, orientate către nevoile industriei. Banii publici continuă să curgă către centrul de cercetare, dar statul îi trasează ţinte privind valoarea contractelor câştigate de firme, numărul de companii angajate în proiecte şi, mai ales, numărul de locuri de muncă create sau menţinute în ţară.

    Sectorul nuclear civil înseamnă pentru Marea Britanie mai bine de 62.000 de slujbe în centrale şi în industria de pe orizontală, adică fabrici şi laboratoare, dar şi birouri ale consultanţilor şi avocaţilor. Asociaţia Industriei Nucleare britanice susţine că cifra ar urma să crească cu încă 30.000 de joburi, dacă s-ar transpune în realitate planurile de a înlocui parcul atomic învechit al ţării cu centrale noi, cu puterea totală de 16.000 MW. Firmele britanice au capacitatea de a furniza echivalentul în produse şi servicii a 60% din valoarea programului de „new build“, potrivit aceleiaşi surse.

    BUSINESS CU URANIU
    În Marea Britanie, ciclul combustibilului nuclear începe la Capenhurst, un sat din nord-vestul Angliei cu nici 300 de locuitori. Pe o şosea încadrată de-o parte şi de alta de pădure şi care coboară din Chester, oraş înfiinţat în secolul I de romani, minereul de uraniu este adus la o fabrică de îmbogăţire pentru a fi convertit într-o formă cu potenţial energetic mai mare decât uraniul natural.

    „Filosofia noastră este să fim mereu cu stoc zero, nu să instalăm capacitate nouă de producţie înainte să existe piaţă“, spune Tony McCormick, director de marketing la Urenco, grupul căruia îi aparţine uzina. Urenco a fost înfiinţată în anii ‘70, printr-un tratat între Marea Britanie, Germania şi Olanda, iar acum furnizează combustibil îmbogăţit pentru majoritatea centralelor nucleare europene.

    Într-un discurs presărat cu termeni precum „cotă de piaţă“, „supraofertă“ şi „clienţi“, Tony McCormick vorbeşte despre o companie care în altă ţară ar fi declarată de interes strategic şi a cărei activitate ar fi secretă ca şi cum ar fi un business ca oricare altul. Urenco însă publică rapoarte financiare după modelul firmelor de pe bursă, din care aflăm că în 2013 a făcut afaceri de 1,5 miliarde de euro şi un profit net de 337 milioane de euro. Capitalul se împarte în trei: guvernul britanic are 33% din acţiuni, guvernul olandez deţine acelaşi procent, iar grupurile germane RWE şi E.ON împart în mod egal ultima treime.

    După propriile estimări, Urenco alimentează 31% din piaţa internaţională a uraniului îmbogăţit, în timp ce compania rusă Rosatom are o cotă de 27% şi francezii de la Areva au 15%. Pe lângă fabrica de lângă Chester, grupul mai deţine unităţi în Olanda, Germania şi Statele Unite.

  • Firmele care plătesc mai puţine certificate verzi, obligate să nu concedieze peste 25% din angajaţi

     O altă condiţie este ca firmele să îşi eficientizeze activitatea şi să încheie parteneriate cu instituţii de învăţământ pentru cursuri de specializare în domeniile în care activează, potrivit unei hotărâri de guvern publicată vineri în Monitorul Oficial.

    Marii consumatori de electricitate, precum Alro Slatina sau ArcelorMittal Galaţi, s-au plâns în ultimii ani de preţul prea mare al energiei electrice şi în special de ajutorul de stat acordat de guvern producătorilor de energie din surse regenerabile. Cele două companii sunt principalii beneficiari ai acestui ajutor de stat.

    Valoarea ajutorului de stat este de 750 milioane euro, iar numărul beneficiarilor este estimat la 300 de companii.

    Potrivit hotărârii de guvern, marii consumatori de energie electrică vor plăti doar 15-60% din certificatele verzi aferente cotei obligatorii stabilite prin legislaţie, ajutorul de stat având ca scop evitarea riscului ca aceste companii să îşi piardă competitivitatea din cauza sprijinului acordat energiei din surse regenerabile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta, la inaugurarea unui centru Vodafone: Dacă Guvernul nu poate ajuta foarte mult, măcar să nu încurce companiile care îşí fac treaba

     Prezent la inaugurarea unui centru Vodafone de servicii şi suport IT la Bucureşti, premierul a arătat că operatorul de telefonie a solicitat autorităţilor române un ajutor de stat.

    “Ştiu – sper că nu e încă confidenţial – de un nou proiect pentru care compania a solicitat ajutor de stat şi care va crea noi locuri de muncă pentru tineri. Acest gen de politici sprijină nu doar companiile, ci în primul şi în primul rând societatea românească şi îmi doresc ca, de fiecare dată, să pot să spun că, dacă Guvernul nu poate să ajute foarte mult, măcar să nu încurce companiile care îşí fac treaba”, a spus Ponta, la eveniment.

    El a arătat că toate companiile serioase, care creează locuri de muncă şi investesc pe termen lung în România, pot accesa ajutor de stat.

    Şeful Vodafone România a precizat că ajutorul de stat vizează şi investiţia în centrul inaugurat miercuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Transportatorii pot cere din iulie restituirea unei părţi din acciză, după ce se înscriu la ARR

     Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a postat vineri proiectul de HG prin care se stabilesc condiţiile, procedura şi termenele de restituire ca ajutor de stat către operatorii de transport rutier licenţiaţi a sumei de 4 eurocenţi din acciza suplimentară de 7 eurocenţi, aplicată începând cu 1 aprilie 2014.

    Proiectul de HG stabileşte condiţiile şi documentele necesare pentru ca operatorii economici şi vehiculele să îndeplinească criteriile de eligibilitate pentru restituirea de accize. Aceste condiţii sunt stabilite în mod diferenţiat, în funcţie de locul în care sunt stabiliţi operatorii economici, respectiv în România sau în alte state membre, precum şi în funcţie de tipul vehiculelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro