BusinessMagazin

Tag: agresiv

  • România agresivă şi prea competitivă

    Doi poliţişti trebuie să îşi predea rapoartele săptămânale de activitate. Primul îl predă la ora stabilită, al doilea întârzie scrierea raportului şi îl completează în timp ce bombăne sistemul şi prostia că trebuie să facă un raport. „Diferenţa dintre cei doi reprezintă forţa culturii de organizaţie“, explică Robert Cooke, directorul general şi acţionarul majoritar al Human Synergistics International, dar şi unul dintre cercetătorii care au pus la punct instrumentele cu care lucrează astăzi milioane de organizaţii din întreaga lume.

    Cei doi poliţişti sunt din Australia, iar interesul domeniului public de a răspunde la chestionarele dezvoltate de Robert Cooke este o particularitate a ţărilor anglo-saxone – „în SUA raportul public-privat este cam 50/50. Lucrăm mult şi cu rezultate bune cu sectorul public, de la companii de stat până la administraţii locale, biserici, şcoli publice, închisori – pentru cele din urmă, autorităţile au constatat că recidiva este mai mică în cazul deţinuţilor care lucrează cu instrumentele noastre. Când am dezvoltat instrumentele HS, mi-am dorit ca toată lumea să aibă acces şi cred că am reuşit“, spune Robert Cooke, care a preluat în anii 2000 controlul companiei de la familia lui Clayton Lafferty, cel care a fondat Human Synergistics în anii ’70.

    În România, instrumentele Human Synergistics au venit din 2004 şi discuţia despre cultura de organizaţie a început tot cam de atunci. „Spunem că noi (Human Synergistics România – n.r.) am adus conceptul culturii organizaţionale în România deoarece toată lumea vorbeşte acum despre cultură organizaţională, dar conceptul acesta are în spate o metodologie, o abordare sistematizată prin care el poate fi înţeles şi condus. Atunci când vorbim de sănătate, este de la sine înţeles pentru toată lumea că e important să aibă sănătate, iar noi vrem să aducem piaţa în punctul în care, atunci când vorbim de organizaţii, să fie clar pentru toată lumea că e important să aibă o cultură organizaţională bună“, spune Iuliana Stan, managing partner al Human Synergistics România, care a evaluat până acum peste 300 de companii de pe piaţă.

    Aşezarea Human Synergistics pe piaţa din România a inclus şi realizarea unei cercetări naţionale care să descifreze piaţa şi care să răspundă la întrebări referitoare la modul cum se lucrează în companii, la ce îi conduce şi la ce îi motivează pe oameni. „Organizaţiile din România sunt dominate de stilurile agresiv şi constructiv. Am descoperit că managerii care conduc agresiv duc în timp la extinderea şi permanentizarea agresivităţii în organizaţii. Stilul competitiv domină interiorul fiecărei persoane şi respectiv al fiecărei organizaţii, nu exteriorul. Tocmai asta face ca oamenii să nu coopereze şi lucrurile nu se întâmplă aşa cum ar trebui“, sintetizează Robert Cooke raportul realizat de echipa din România.

    Cercetarea Naţională Human Synergistics din 2009 a relevat faptul că organizaţiile din România sunt dominate de stilurile agresiv şi competitiv. A descris însă şi profilul ideal, profil care ar creşte motivaţia şi performanţa. Profilul ideal din România ar trebui să ajungă să fie, treptat, bazat pe autodezvoltare (stil în care se aşteaptă de la angajaţi să îşi menţină integritatea, să le placă ceea ce fac şi să îşi comunice ideile) sau pe afiliere (în care de la oameni se aşteaptă să colaboreze cu ceilalţi, să lucreze cu ceilalţi într-o manieră prietenoasă, plăcută, şi să aibă tact). Iuliana Stan spune că acest profil ideal nu este determinat prin recomandări făcute de consultanţi, ci este rezultatul investigaţiei, atât la nivel de management, cât şi la nivel de angajaţi.

    Studiul observă că în organizaţiile româneşti aspiraţiile sunt foarte constructive, dar, spre deosebire de profilul ideal internaţional, cel românesc are o extensie mai mare pentru stilurile agresive şi în special pentru stilul competitiv. „Deşi această preocupare agresivă este prezentă mai mult în România decât în alte ţări, la nivel de ideal al aspiraţiilor, este foarte bine temperată de valorile constructive. În ciuda clişeelor curente, receptivitatea oamenilor pentru schimbare în organizaţiile din România este foarte mare şi este o oportunitate de care trebuie să profităm“, mai spune Iuliana Stan.

  • GM: Google ar putea deveni o ameninţare pentru industria auto

     GM, care lucrează la propria tehnologie pentru maşini autonome, nu se află în cursă cu Google pentru a crea “maşina fără şofer”, a declarat Reuss, citat de Bloomberg.

    Google a anunţat că vrea să producă cel puţin 100 de maşini complet autonome, proiectate de companie, pentru a efectua teste anul acesta. Maşinile, cu două locuri, vor avea o viteză maximă de 25 de mile (40 de kilometri) pe oră şi vor fi lipsite de volan, pedală de acceleraţie şi pedală de frână. Anterior, Google a testat tehnologia autovehiculelor autonome folosind maşini precum Toyota Prius.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lagarde: Reforma sectorului bancar este îngreunată de lobby-ul agresiv al industriei financiare

     Băncile deţin în prezent mai mult capital decât aveau la declanşarea crizei financiare, în timpul căreia statele au fost nevoite să intervină cu fonduri publice pentru a stabiliza sectorul financiar, a spus Lagarde, potrivit Reuters.

    “Vestea proastă este că progresele sunt prea lente, iar încheierea este încă prea departe”, a declarat Lagarde la un forum organizat la Londra.

    Reforma sectorului bancar este complexă, dar este îngreunată şi de “reacţia agresivă a industriei financiare”, precum şi de oboseala care se instalează fără îndoială într-un proces atât de lung, a spus directorul Fondului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai agresiv avocat din lume

    “Este o clădire dezvoltată de un client de-al nostru şi ne-am mutat aici de mai bine de trei ani”, îi povesteşte Marian Dinu lui Sir Nigel Knowles, curios să afle mai multe despre clădirea cu aspect istoric în care se află sediul DLA Piper Dinu. Metropolis Center, dezvoltată de austriecii de la Soravia în zona Dorobanţi, a fost construită pe structura tipografiei Casa Românească, deschisă în Bucureşti în 1919 şi construită din cărămidă roşie, care există încă pe faţada clădirii, ducând cu gândul la arhitectura britanică.

    Marian Dinu şi Sir Nigel Knowles dau primul interviu împreună la aniversarea a cinci ani de prezenţă a DLA Piper în România. Marian Dinu, fondatorul DLA Piper Dinu, a lucrat mai mult de şase ani în cadrul biroului deschis în România de firma britanică Linklaters, iar între anii 2005 şi 2007 a fost coordonatorul departamentului juridic al OMV Petrom. După plecarea din Petrom, Dinu şi-a deschis propriul birou şi la scurt timp s-a afiliat la reţeaua DLA Piper. Prima discuţie a lui Marian Dinu la DLA a fost cu unul dintre directorii operaţionali, care i-a spus lui Sir Nigel Knowles că a găsit „a great guy” pentru prezenţa companiei în Bucureşti. „Nu este suficient să vrem să ne extindem într-o ţară dacă nu găsim persoana potrivită pentru parteneriat”, explică Sir Knowles, care povesteşte că în 2004 DLA a vrut să se extindă în Germania şi le-a luat mult timp să găsească un avocat alături de care să deschidă biroul.

    Intrarea DLA în Germania în 2004 a fost doar începutul dezvoltării agresive a casei de avocatură britanice. În 2005, DLA a fuzionat cu Piper Rudnick şi Gray Cary (ambele companii de avocatură americane) şi a dat startul unei strategii de acoperire teritorială în CIS, Germania, Spania, Asia, Orientul Mijlociu şi Statele Unite. În 2013, DLA Piper a devenit cea mai mare casă de avocatură din lume în funcţie de venituri, reuşind să îl întreacă pe rivalul său Baker & McKenzie. DLA Piper a avut în ultimul an venituri în creştere cu 9%, ajungând până la 2,4 miliarde de dolari (profitul mediu per partener, un instrument utilizat în lumea avocaturii pentru a stabili sănătatea financiară a firmei, a crescut cu 6%, ajungând la 1,3 milioane de dolari).

    Sir Nigel Knowles spune că, într-un fel, se bucură că a fost o criză economică, deoarece „DLA Piper a ieşit foarte bine din criză şi acum am ajuns la noul normal, în care suntem bine poziţionaţi„: „Când intri într-o perioadă de turbulenţe, are loc o reorganizare a pieţei. Când criza a lovit, cele mai expuse au fost firmele din Magic Circle. Noi am încercat atunci să dezvoltăm cât mai multe arii de practică şi să fim prezenţi în cât mai multe pieţe. Am văzut imediat un impact pozitiv la multinaţionale, care au văzut DLA ca un agregator de soluţii pentru a le rezolva toate problemele. Criza a avut şi efectul acesta, concentrarea serviciilor de suport. Vrem şi încercăm să fim şi consultanţii de business ai clienţilor noştri, nu numai avocaţi”. 

    Singura variantă de creştere a fost să luăm cotă de piaţă de la concurenţă, spune clar şi ridicând din umeri Sir Nigel Knowles, deoarece „în Europa de Vest, creşterea PIB în ultimul an a fost zero”. „Nu am avut încotro”, explică fondatorul DLA Piper, deoarece compania s-a extins foarte agresiv înainte de criză, iar o scădere a businessului ar fi afectat afacerile globale. 

    Birourile locale ale DLA nu comunică separat date financiare, dar pot vorbi despre evoluţia businessului. DLA Piper Dinu SCA a înregistrat o creştere de 18% a cifrei de afaceri în primele nouă luni ale anului şi este în grafic pentru realizarea unui avans de 20% pentru întregul an, conform cu bugetul estimat la începutul lui 2013, potrivit datelor lui Marian Dinu, cel care a înfiinţat biroul local în urmă cu cinci ani. În 2012, piaţa a fost în stagnare, la o valoare de sub 200 milioane de euro, iar Marian Dinu crede că tot câştigarea de cotă de piaţă a fost şansa companiei: „Este un mediu dificil, în sensul că nu există o creştere perceptibilă a pieţei în ansamblul său şi atunci, în momentul când creşti, e probabil că alţii nu cresc sau chiar regresează”.

  • KazMunaiGaz vrea să se extindă agresiv în Europa, folosind ca rampă Rompetrol Rafinare

     “Ne extindem pe plan internaţional, de la sondă la volan”, a declarat prim-vicepreşedintele KazMunaiGaz (KMG), Daniyar Berlibayev, într-un interviu acordat Financial Times la Astana.

    KMG a devenit principalul vehicul al statului kazah, în campania de a-şi asigura o mai mare influenţă asupra industriei locale a hidrocarburilor.

    Expansiunea rapidă a companiei reflectă ascensiunea “naţionalismului resurselor” în rândul marilor state producătoare de petrol în ultimul deceniu, pe fondul creşterii preţurilor odată cu cererea tot mai ridicată din Asia, notează FT.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Abenomics, doctrina şoc menită să revigoreze Japonia

    IN FAZA INIŢIALĂ, AMBIŢIOSUL PLAN AL PREMIERULUI ABE PĂREA CĂ DĂ ROADE. YENUL S-A DEPRECIAT CU PESTE 20% FAŢĂ DE PRINCIPALELE MONEDE DE REFERINŢĂ, oferind exportatorilor un spor nesperat de competitivitate, iar Bursa de la Tokio a crescut cu peste 60% din noiembrie până la jumătatea lunii mai. În această primăvară, unele companii din Japonia au muşcat momeala şi au acordat majorări salariale, în condiţiile în care unul dintre obiectivele de bază ale guvernului este creşterea consumului prin întărirea încrederii populaţiei în economie.

    La jumătatea lunii mai, datele oficiale arătau că economia Japoniei a crescut cu 3,5% în primul trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 0,9% raportat la ultimele trei luni din 2012, prima dovadă clară că planul premierului a început să încurajeze consumatorii şi firmele, în pofida riscurilor care pândeau la orizont. Într-adevăr, numeroşi economişti au avertizat că avântul oferit de ieftinirea yenului ar putea fi artificial, că investitorii străini ar putea fi nemulţumiţi de deprecierea abruptă a monedei, că evoluţia volatilă a pieţelor ar putea fi pur speculativă, fără perspective de sustenabilitate pe termen lung, şi că politica de investiţii publice nu va da rezultate, sau că revenirea inflaţiei va avea un impact negativ asupra consumului.

    IN ULTIMELE CÂTEVA SĂPTĂMÂNI, POLITICILE PREMIERULUI SHINZO ABE ŞI ALE GUVERNATORULUI BĂNCII JAPONIEI Haruhiko Kuroda au fost lăudate de reputaţii economişti Paul Krugman şi Joseph Stiglitz, laureaţi ai Premiului Nobel, de directorul executiv al FMI Christine Lagarde, de preşedintele Asia Development Bank Takehiko Nakao, dar şi de mediul de afaceri japonez.

    Gigantul Sony a trecut recent pe profit după cinci ani de pierderi masive, datorită deprecierii yenului. Honda, un alt simbol al industriei japoneze, a anunţat cu mândrie revenirea în Formula 1, prezenţă care aminteşte de vremurile bune din anii ’80. Comercianţii de bunuri de lux se laudă cu cererea tot mai ridicată, iar un lanţ de restaurante low-cost a lansat o linie de localuri mai scumpe, pentru a atrage clienţii care au început să-şi permită o doză de extravaganţă.

    Ultima săptămână a lunii mai a servit însă Japoniei o doză nemiloasă de realitate. Bursa de la Tokio a pierdut 10% în doar câteva zile, înregistrând cea mai abruptă corecţie din luna martie a anului 2011, când a fost lovită de un cutremur devastator, urmat de un val tsunami care a cauzat cea mai gravă catastrofă nucleară din ultimii 25 de ani.

    DUPĂ CE AU ANTRENAT UN RALIU FULGERĂTOR AL BURSEI, investitorii dau semne că sunt sătui să gireze un plan cu multe necunoscute, în condiţiile de volatilitate extremă de pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale. Randamentul obligaţiunilor guvernamentale japoneze cu maturitatea la 10 ani a atins săptămâna trecută 1%, maximul ultimelor 12 luni, în timp ce titlurile la scadenţe mai scurte se tranzacţionează de asemenea la minime multianuale.

    O parte din declin poate fi atribuită speculatorilor: unii jucători au considerat că pot marca profituri frumuşele dacă vând după o creştere de peste 60% a pieţei. Însă privind în perspectivă, investitorii nu mai par dispuşi să aştepte dezvăluirea celei mai dificile părţi a planului lui Abe: reformele structurale necesare pentru creşterea competitivităţii şi sustenabilităţii pe termen lung. Multe dintre acestea s-ar putea dovedi controversate din punct de vedere politic.

  • General Motors vrea să deschidă patru fabrici în China, în trei ani

     Potrivit planului, GM, care anul trecut a comercilizat 2,8 milioane de vehicule în China, intenţionează să îşi majoreze capacitatea de producţie la cinci milioane de automobile pe an. Producătorul american se va concentra pe fabricarea de vehicule sport utilitare şi maşini de lux.

    Bob Socia, şeful GM în China, a declarat că grupul intenţionează să vândă 100.000 de Cadillac-uri în 2015, faţă de 30.000 în 2012.

    El a adăugat că GM intenţionează să crească exporturile din China la 300.000 de unităţi, până în 2015. În acest an, grupul anticipează să exporte 100.000-130.000 de vehicule fabricate în această ţară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Penny Market este retailerul cel mai agresiv în promovare

    Penny Market, prezent pe piaţa de profil din România din anul 2005, este retailerul cu cele mai multe reclame difuzate, 13.152 de spoturi, cu un cost de rate card (RC) de  24.364.575 euro.

    Intrat pe piaţa din România prin divizia Kaufland, încă din 2005, Lidl este cel de-al doilea retailer cu cel mai mare număr de spoturi publicitare difuzate, 7.430, în intervalul 1 ianuarie – 31 martie, 2013, cu un cost RC de 10.242.234 euro.
    Pe locul trei în clasamentul media Trust este Carrefour. Prezent pe piaţa românească din toamna anului 2007, retailerul a înregistrat 4.726 de reclame difuzate, cu un Rate Card de 3.203.781 euro.

    Următorii în top sunt real,-  (4.335 reclame difuzate, RC – 7.512.454 euro), Billa (3.294 reclame, RC – 5.102.184 euro), Metro Cash & Carry (1.238 reclame, RC de 651.808 euro), Mega Image (973 reclame, RC – 523.317 euro).
    Distribuţia reclamelor în funcţie de tipul media

    În ceea ce priveşte distribuţia reclamelor pe tipurile de media monitorizate, observăm că Penny Market a ales difuzarea unui număr mai mare de reclame la TV (11.340), urmate de cele la radio (1.807) şi 5 în presa scrisă.
    Pe acelaşi principiu a mers şi Lidl, cu 4.323 de reclame difuzate la TV şi 3.089 de reclame difuzate la radio, 18 în presa scrisă.

    Carrefour  a înregistrat cel mai mare număr de difuzări la radio, 3.570, urmate de 1.084 de diuzări la TV şi 72 presa scrisă.Topul celor mai folosite canale media de către lanţurile de retail

    Posturile de radio preferate de marii retalieri pentru difuzarea reclamelor sunt Kiss Fm (3.829 reclame difuzate), Radio Zu (2.804 reclame difuzate) şi Pro Fm (1.950 reclame difuzate). Europa Fm a difuzat 1.603 de reclame, iar Magic Fm, 983.

    La capitolul posturi de televiziune, Kanal D este pe primul loc în difuzarea spoturilor publicitare pe categoria retail, 2.188. Urmează TVR 2 cu 2.099 de reclame, Acasă TV (1.972) şi TVR 1 (1.939).

    În ceea ce priveşte presa scrisă, Click este publicaţia cu cele mai multe reclame tipărite, 28, urmată de Spy (10) şi Taifasuri cu 8 reclame.

    Topul brandurilor FMCG promovate de retaileri
    Jacobs, Boni şi Mărgăritar sunt brandurile cele mai promovate de către retaileri în primul trimestru al anului 2013. 

    Jacobs este cel mai promovat brand în publicitate cu 1.804 de reclame, urmat de Boni (1.250 reclame) şi Mărgăritar (891 reclame).                                                                                                 Pintre brandurile FMCG cu cea mai bună promovare în reclamele retailerilor se mai numără: Fabio (861), Clever (780), Casablanca (761), Pepsi (731), Top Apetit (720), Blue Brand (646), etc.

    În intervalul analizat, lista categoriilor de produse cel mai bine promovate de către retaileri, cuprinde: legume/fructe, alimente de bază, carne şi mezeluri, cafea, menaj, dulciuri, lactate, băuturi alcoolice, etc.        
                                                                              

    Distribuţia reclamelor în funcţie de conţinut
    Potrivit raportului media Trust,  în 26.473 din reclamele difuzate se menţionează şi un brand al unui produs comercializat, 8.506 sunt reclame în care nu se menţionează un brand, iar 1.916 reclame promovează exclusiv magazinele.

    Top 5 cele mai difuzate reclame exclusiv magazin   
    Mega Image, parte a grupului Delhaize, unul dintre cele mai extinse lanţuri de supermarketuri din România, se află în top cu reclama  “După zeci de milioane de ani” cu 385 de difuzări. în acelaşi clasament se regăseşte şi Metro Cash & Carry, cu reclama “Vino la Metro în perioada 25…“, care a înregistrat 175 de difuzări.

    Top 5 cele mai difuzate reclame cobrand
    Reclama : “La Penny vin tot mai mulţi cumpărători (cafea Casablanca)” este cea mai difuzată reclamă cobrand, ajungând la un număr de 1.115 de apariţii.

    Distribuţia reclamelor în funcţie de sector
    Potrivit numărului de reclame înregistrate pe canalele media, în intervalul 1 ianuarie – 31 martie, 2013,  sectorul Alimentar a numărat 135.990. Sectorul Farmaceutic ocupă poziţia a doua cu 128.105 de reclame, iar locul trei este ocupat de sectorul Comerţ – 76.247 de reclame difuzate.       

    Raportul a luat în calcul rezultatele monitorizării a 732.155 de reclame difuzate în intervalul de timp 1 ianuarie 2013 – 31 martie 2013, la 20 de posturi de televiziune, 12 posturi de radio şi 200 de publicaţii centrale. Prin intermediul aplicaţiei admonit, mediaTRUST  prezintă vizibilitatea în reclamele lanţurilor de retail din România, a brand – urilor promovate de aceştia. Cu o bază de date disponibilă din iunie 2012, serviciul online admonit oferă  generarea de rapoarte cu cheltuielile de publicitate, durata şi numărul de difuzări pentru orice interval de timp şi date alese de utilizator (canale media, advertiseri, branduri, sectoare sau alte elemente ale clasificării.

    Despre mediaTRUSTmediaTRUST România a fost înfiinţată în 1999 şi furnizează servicii de monitorizare către companii româneşti şi străine. Compania este membră din 2004 a FIBEP, principala organizaţie internaţională a agenţiilor de monitorizare, iar din octombrie 2010 este deţinută în proporţie de 100% de IMM – Institute of Media Monitoring Polonia. Clienţii companiei provin din cele mai diverse sectoare ale pieţei, de la domeniul financiar la telecom, IT, farmaceutic, energie, gaze naturale, petrol, educaţie, sport, cultură, showbiz, politic.
     

  • Industria alimentară dă semne de supraîncălzire. Concurenţa creşte agresiv

    Pe lângă creşterea agresivă a concurenţei între jucători, supraîncălzirea industriei alimentare are la bază şi incertitudinea la nivel global şi deficitul de cont curent, situat la un nivel încă ridicat comparativ cu cel înregistrat în noile state membre UE.

    “Având în vedere decalajul, comparativ cu standardul dezvoltării din ţările UE15, există oportunităţi importante de investiţii pe termen lung în dezvoltarea fermelor şi a capacităţii de producţie pe linia de procesare din industria alimentară. România continuă să importe de aproape 4 ori mai multe produse alimentare (în special produse alimentare, băuturi şi tutun) decât exportă. În ultimii 3 ani, deficitul comercial al produselor alimentare prezintă o tendinţă descendentă cauzată de: scăderea cererii interne şi a ponderii produselor premium în coşul de consum (factori ce au influenţat negativ importurile), deprecierea monedei naţionale, scăderea costurilor de producţie locală (factori ce au influenţat pozitiv exporturile)”, se arată într-un comunicat al Coface

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro