BusinessMagazin

Tag: afaceri de la zero

  • Afaceri de la Zero. Geanina Manea pariază pe sucurile naturale presate la rece U LAV şi vrea să le listeze în băcănii

    ♦ Acesta este al doilea pariu de business al antreprenoarei, care este la bază farmacist ♦ Investiţiile în U LAV s-au ridicat la circa 20.000 de euro.

    Geanina Manea este pasionată de nutriţie de când se ştie, însă a descoperit sucurile presate la rece într-o vacanţă petrecută pe o insulă alături de familie. Acolo a descoperit beneficiile sucurilor şi s-a gândit să aducă conceptul şi în România. Aşa a luat naştere brandul U LAV. 

    „Producţia are loc în Bucureşti. Acolo mi-am amenajat laboratorul, sucurile fiind preparate şi livrate în aceeaşi zi. Sucurile sunt nepasteurizate, fără adaosuri, folosesc doar fructe şi legume“, a povestit Geanina în cadrul emisiunii ZF Afaceri de la Zero.

    Ea adaugă că a ales să îmbutelieze sucurile în doză tocmai pentru a le păstra proprietăţile, ele fiind capsate cu ajutorul unui aparat. Ea încearcă să achiziţioneze cât de multe fructe şi legume de pe piaţa locală, inclusiv din pieţe sau târguri.

    „În prezent, avem zece sortimente, printre care cinci sucuri presate la rece, două limonade,  un lapte vegetal şi două shoturi. Fiecare suc în parte este gândit şi conceput astfel încât să ajute pe o anumită zonă. Spre exemplu, avem un suc care ajută pe partea de digestie, pe regenerare a ficatului. Avem un suc conceput pentru hidratare din interior, care ajută tenul şi faţa. Avem un suc conceput pentru copii, astfel încât să aducă un aport pe partea de sistem imunitar, dar să fie şi delicios, copiii să-l poată bea liniştiţi“, a mai povestit antreprenoarea. Până la lansarea produselor, ea a lucrat circa şapte luni până la finisarea reţetelor. Practic, pentru a deschide această afacere ea a avut nevoie de un aparat de presat la rece şi crearea unui flux tehnologic specific industriei alimentare, totul fiind aseptic. Investiţia în dezvoltarea acesteo afaceri a fost de circa 20.000 de euro.

    „Dorim să dezvoltăm gama de produse,  deja am idei pentru produsele noi. Dorim să reducem şi pierderea de materie primă, adică să transformăm şi pulpa care ne rămâne de la sucuri în produse sănătoase pe care să le putem distribui. Suntem deja în discuţii cu diverse băcăni. Dorinţa mea principală este într-adevăr să intru în băcăniile care şi ele merg pe un stil de viaţă sănătos“, a punctat Geanina. Până acum, feedback-ul primit de la consumatori a fost unul pozitiv, iar dorinţa ei de dezvoltare a businessului vine în condiţiile în care spune că oamenii sunt în continuă mişcare, nu au timp să consume toată cantitatea de legume şi fructe şi astfel pot avea la îndemână sucurile. Produsele U LAV se găsesc pe site-ul propriu, dar şi pe reţelele sociale ale brandului.

    „Eu încerc să ofer toate variantele posibile astfel astfel încât să ajungă la cei care îşi doresc. Mi se pare că produsele de în acest de acest gen, sucurile naturale presate la rece la noi în ţară nu sunt foarte răspândite, iar oamenii încă nu înţeleg foarte bine care sunt beneficiile şi ce pot face ele“.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇔ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇔ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Afaceri de la Zero. Lexure Legal Hub, primul hub de servicii juridice destinat cazurilor din sfera penal-economică: Observăm o maturizare a pieţei de business din România şi o dorinţă a companiilor de a se conforma regulilor

    Lexure Legal Hub reprezintă un hub juridic format dintr-un colectiv de avocaţi ce colaborează în proiecte complexe, oferind expertiză şi servicii juridice specializate în sfera dreptului penal corporate.

    Proiectul a fost lansat chiar anul acesa, pe 29 februarie, de trei fondatori: Adrian Şandru, George Zlati şi Dorel Herinean, toţi cu experienţă în domeniul white-collar crime. Pornind de la complexitatea cazurilor de criminalitate economică, hubul format din circa zece avocaţi specializaţi în diferite domenii poate livra soluţii personalizate pe fiecare caz în parte.

    De altfel, această flexibilitate este de fapt şi elementul diferenţiator care recomandă Lexure Legal Hub. Hubul se adresează cu precădere companiilor, dar şi persoanelor fizice şi oferă servicii juridice în orice nişă a dreptului penal: de la vastul domeniu regrupat sub umbrela white-collar crime – infracţiuni din sfera mediului de afaceri – la fraude cu fonduri europene şi criminalitate informatică, în contextul creşterii incidenţei cybercrimes.

    „Lexure Legal Hub este un concept pe care le-am gândit împreună şi care a fost lansat anul acesta pe 29 februarie. Nu suntem o casă de avocatură, suntem un coglomerat de mai multe entităţi pe care fiecare dintre noi le are în spate. Am încercat să ne unim forţele şi know-how-ul pentru a ne ajuta cât mai bine clienţii în mandatele pe care ni le încredinţează”, spune Dorel Herinean, unul dintre cei trei fondatori ai Lexure Legal Hub în cadrul emisiunii Afaceri de la Zero. Dorel Herinean este avocat în cadrul Herinean Dorel – Criminal Defence (Baroul Bucureşti), este specializat şi activează exclusiv în domeniul dreptului penal.

    Dorel Herinean, unul dintre cei trei fondatori ai Lexure Legal Hub: Domeniile noastre de specializare sunt regrupate sub umbrela white collar crime şi criminalitate economică.

    A gestionat şi a fost implicat în dosare vizând criminalitatea economică, white-collar crimes, cauze în care sunt implicate persoane juridice, drepturile omului şi probleme transfrontaliere.

    “Am ajuns la această formă organizată în contextul în care înainte oricum am lucrat între noi în diferite formule, cu mandate încredinţate de clienţi. Aşa am văzut că ne putem completa”, a mai spus Dorel Herinean. Formula de hub le asigură avocaţilor care fac parte din platformă independenţa ca profesionişti, dar le dă oportunitatea de a lucra împreună pe cazurile complexe.

    “Dretul penal al afacerilor este destul de nou în România. Noi suntem toţi specializaţi pe nişe diferite. Formăm fiecare echipă în cadrul hubului în funcţie de nevoia clientului. Ţinem cont şi de raportarea geografică pentru că avem avocaţi care ne permit o reprezentare facilă în tot teritoriul României”, a declarat Adrian Şandru, co-fondator Lexure Legal Hub. Adrian Şandru este un avocat în Baroul Bucureşti specializat în drept penal, fondator al Şandru Avocaţi. El este specializat în proceduri penale complexe, în domenii precum cooperarea judiciară internaţională, infracţiunile legate de fraudele cu fonduri europene sau naţionale, procedurile Parchetului European, şi managementul cazurilor complexe din sfera penal-economică. De asemenea, Adrian este specializat în legislaţia whistleblowing-ului şi oferă suport companiilor în implementarea sistemelor de conformitate şi prevenţie în materie de drept penal, precum şi în gestionarea investigaţiilor interne sensibile la nivelul companiei, se arată pe site-ul Lexure Legal Hub. Cel de-ai treilea fondator al Lexure Legal Hub este George Zlati care are o experienţă de peste un deceniu în dreptul penal, fiind specializat în criminalitate informatică (infracţiuni informatice) şi tehnologia blockchain.

    Adrian Şandru, cofondator al  Lexure Legal Hub: Dretul penal al afacerilor este destul de nou în România. Noi suntem toţi specializaţi pe nişe diferite. Formăm fiecare echipă în cadrul hubului în funcţie de nevoia clientului.

    “Domeniile noastre de specializare sunt regrupate sub umbrela white collar crime şi criminalitate economică. Aici putem include cybercrime, criminalitate transnaţională, atunci când o infracţiune este produsă în mai multe jurisdicţii, cum sunt fraudele cu fondurile europene. Mai acoperim infracţiunile de corupţie, de evaziune fiscală, malpraxis medical”, explică Dorel Herinean.

    La nivelul mediului de business local, cei doi invitaţi din emisiunea Afaceri de la Zero spun că multe companii nu au puse la punct politici împotriva cazurilor de corupţie sau luare de mită, în comparaţie cu pieţele vest-europene unde sunt deja politici obligatorii.

    “Nu există o cultură a acestor proceduri interne. Oamenii nu se gândesc la cum să prevină, dar acest lucru începe să ne fie impus prin anumite directive”, a declarat Dorel Herinean.

    Adrian Şandru a amintit a rândul său că cele mai vulnerabile domenii sunt cele unde sunt rulate sume mari de bani fără a exista mai multe straturi de aprobare, cum este de exemplu agricultura. 

    “Observ o maturizare a pieţei de business din România şi o dorinţă de a se conforma”, a subliniat însă Adrian Şandru.

    Ca planuri de viitor, cei doi au spus că intenţia nu este de a creşte numărul avocaţilor din hub, decât dacă acest lucru poate îmbunătăţi serviciile livrate către client.

     “Nu intenţionăm să ne transformăm într-o structură rigidă. Ne vom păstra adaptabilitatea şi viziunea pe care o avem spre piaţa avocaturii. Aceasta este puterea unei structuri descentralizate”, a conchis Adrian Şandru.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇔ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇔ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

  • Afaceri de la Zero. Lexure Legal Hub, primul hub de servicii juridice destinat cazurilor din sfera penal-economică: Observăm o maturizare a pieţei de business din România şi o dorinţă a companiilor de a se conforma regulilor

    Lexure Legal Hub reprezintă un hub juridic format dintr-un colectiv de avocaţi ce colaborează în proiecte complexe, oferind expertiză şi servicii juridice specializate în sfera dreptului penal corporate.

    Proiectul a fost lansat chiar anul acesa, pe 29 februarie, de trei fondatori: Adrian Şandru, George Zlati şi Dorel Herinean, toţi cu experienţă în domeniul white-collar crime. Pornind de la complexitatea cazurilor de criminalitate economică, hubul format din circa zece avocaţi specializaţi în diferite domenii poate livra soluţii personalizate pe fiecare caz în parte.

    De altfel, această flexibilitate este de fapt şi elementul diferenţiator care recomandă Lexure Legal Hub. Hubul se adresează cu precădere companiilor, dar şi persoanelor fizice şi oferă servicii juridice în orice nişă a dreptului penal: de la vastul domeniu regrupat sub umbrela white-collar crime – infracţiuni din sfera mediului de afaceri – la fraude cu fonduri europene şi criminalitate informatică, în contextul creşterii incidenţei cybercrimes.

    „Lexure Legal Hub este un concept pe care le-am gândit împreună şi care a fost lansat anul acesta pe 29 februarie. Nu suntem o casă de avocatură, suntem un coglomerat de mai multe entităţi pe care fiecare dintre noi le are în spate. Am încercat să ne unim forţele şi know-how-ul pentru a ne ajuta cât mai bine clienţii în mandatele pe care ni le încredinţează”, spune Dorel Herinean, unul dintre cei trei fondatori ai Lexure Legal Hub în cadrul emisiunii Afaceri de la Zero. Dorel Herinean este avocat în cadrul Herinean Dorel – Criminal Defence (Baroul Bucureşti), este specializat şi activează exclusiv în domeniul dreptului penal.

    Dorel Herinean, unul dintre cei trei fondatori ai Lexure Legal Hub: Domeniile noastre de specializare sunt regrupate sub umbrela white collar crime şi criminalitate economică.

    A gestionat şi a fost implicat în dosare vizând criminalitatea economică, white-collar crimes, cauze în care sunt implicate persoane juridice, drepturile omului şi probleme transfrontaliere.

    “Am ajuns la această formă organizată în contextul în care înainte oricum am lucrat între noi în diferite formule, cu mandate încredinţate de clienţi. Aşa am văzut că ne putem completa”, a mai spus Dorel Herinean. Formula de hub le asigură avocaţilor care fac parte din platformă independenţa ca profesionişti, dar le dă oportunitatea de a lucra împreună pe cazurile complexe.

    “Dretul penal al afacerilor este destul de nou în România. Noi suntem toţi specializaţi pe nişe diferite. Formăm fiecare echipă în cadrul hubului în funcţie de nevoia clientului. Ţinem cont şi de raportarea geografică pentru că avem avocaţi care ne permit o reprezentare facilă în tot teritoriul României”, a declarat Adrian Şandru, co-fondator Lexure Legal Hub. Adrian Şandru este un avocat în Baroul Bucureşti specializat în drept penal, fondator al Şandru Avocaţi. El este specializat în proceduri penale complexe, în domenii precum cooperarea judiciară internaţională, infracţiunile legate de fraudele cu fonduri europene sau naţionale, procedurile Parchetului European, şi managementul cazurilor complexe din sfera penal-economică. De asemenea, Adrian este specializat în legislaţia whistleblowing-ului şi oferă suport companiilor în implementarea sistemelor de conformitate şi prevenţie în materie de drept penal, precum şi în gestionarea investigaţiilor interne sensibile la nivelul companiei, se arată pe site-ul Lexure Legal Hub. Cel de-ai treilea fondator al Lexure Legal Hub este George Zlati care are o experienţă de peste un deceniu în dreptul penal, fiind specializat în criminalitate informatică (infracţiuni informatice) şi tehnologia blockchain.

    Adrian Şandru, cofondator al  Lexure Legal Hub: Dretul penal al afacerilor este destul de nou în România. Noi suntem toţi specializaţi pe nişe diferite. Formăm fiecare echipă în cadrul hubului în funcţie de nevoia clientului.

    “Domeniile noastre de specializare sunt regrupate sub umbrela white collar crime şi criminalitate economică. Aici putem include cybercrime, criminalitate transnaţională, atunci când o infracţiune este produsă în mai multe jurisdicţii, cum sunt fraudele cu fondurile europene. Mai acoperim infracţiunile de corupţie, de evaziune fiscală, malpraxis medical”, explică Dorel Herinean.

    La nivelul mediului de business local, cei doi invitaţi din emisiunea Afaceri de la Zero spun că multe companii nu au puse la punct politici împotriva cazurilor de corupţie sau luare de mită, în comparaţie cu pieţele vest-europene unde sunt deja politici obligatorii.

    “Nu există o cultură a acestor proceduri interne. Oamenii nu se gândesc la cum să prevină, dar acest lucru începe să ne fie impus prin anumite directive”, a declarat Dorel Herinean.

    Adrian Şandru a amintit a rândul său că cele mai vulnerabile domenii sunt cele unde sunt rulate sume mari de bani fără a exista mai multe straturi de aprobare, cum este de exemplu agricultura. 

    “Observ o maturizare a pieţei de business din România şi o dorinţă de a se conforma”, a subliniat însă Adrian Şandru.

    Ca planuri de viitor, cei doi au spus că intenţia nu este de a creşte numărul avocaţilor din hub, decât dacă acest lucru poate îmbunătăţi serviciile livrate către client.

     “Nu intenţionăm să ne transformăm într-o structură rigidă. Ne vom păstra adaptabilitatea şi viziunea pe care o avem spre piaţa avocaturii. Aceasta este puterea unei structuri descentralizate”, a conchis Adrian Şandru.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇔ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇔ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

  • Afaceri de la Zero. Stup edition. Dragoş Avidal a trecut de la jobul de operator de interviu pentru sondaje la o firmă proprie de cercetare de piaţă, cu care face afaceri de peste 100.000 de euro anual

    ♦ Cele mai multe solicitări vin din partea marilor companii din retail – Carrefour, Mega Image, Kaufland – care vor să-şi cunoască mai bine clienţii, să afle unde pot fi vizibile prin publicul lor ţintă.

    După unsprezece ani în care a aprofundat jobul de operator de interviu pentru sondaje, Dragoş Avidal a îndrăznit, în 2018, să pună bazele propriei afaceri în domeniu, deschizând astfel Draos Research, un business de cercetare de piaţă care colectează date prin sondaje de opinie, făcând interviuri cu diverşi respondenţi targetaţi.

    „Am început în perioada liceului să fac un job de operator de interviu, pentru că aveam nevoie de bani de buzunar ca să pot călători. Scopul era să găsesc cât mai multe persoane care să răspundă. Am făcut asta timp de unsprezece ani şi mă ajuta faptul că puteam să fac acest job part-time. Eram plătit pe cantitate. Într-un an am făcut 3.200 de interviuri singur”, şi-a amintit Dragoş Avidal, în cadrul emisiunii ZF Afaceri de la zero, găzduite de hubul BT Stup.

    A început să se documenteze, să citească despre tehnici de persuasiune, ca să înveţe cum să convingă oamenii să-i răspundă la întrebări. În 2018, pe când avea 27 de ani, a pornit businessul cu ajutorul programului StartUp Nation, prin care a luat o finanţare de 40.000 de euro. Şi-a format atunci o echipă de câţiva oameni, pe care i-a învăţat ce trebuie să facă la rândul lor.

    „Primul pas a fost să cumpăr 30 de tablete şi laptopuri, ca să am resurse şi să pot angaja mai mulţi oameni. Treaba noastră nu e să punem întrebări, ci să ne folosim toate abilităţile ca să convingem cetăţenii să ne ofere din timpul lor.” Pentru că nu există o şcoală dedicată acestei meserii, Dragoş Avidal spune că a scris el însuşi „Manualul operatorului de interviu – Cum să convingi pe aproape oricine?”, unde a inclus toate lucrurile pe care trebuie să le ştie un operator de interviu – cum să se îmbrace, cum să vorbească, cum să abordeze oamenii, cum să poarte ecusonul. „Acum am doi angajaţi, care mă ajută pe partea de coordonare, iar restul sunt colaboratori. În funcţie de perioadă, pot avea de la unu la treizeci de astfel de colaboratori. Îi găsesc prin recomandări, prin anunţuri pe platforme de recrutare, prin grupurile de Facebook sau de WhatsApp.”

    Un operator poate să câştige de la 200 de lei la câteva mii de lei pe lună, în funcţie de câte interviuri face şi de preţul pentru fiecare, spune Dragoş. În cele din urmă, totul depinde de gradul de implicare.

    „Clienţii mei sunt în principal companii mai mari de cercetare, care se ocupă de studii de piaţă. Eu lucrez cu patru mari companii de cercetare, care mă subcontractează. Îmi trimit detaliile chestionarului, tiparul respondenţilor, o propunere de preţ, iar eu le spun ce disponibilitate şi ce echipă am şi de acolo stabilim cum putem colabora.”

    Mai departe, Dragoş Avidal preia proiectul, se ocupă de coordonare şi raportează datele la o anumită perioadă de timp. Preţurile le calculează în funcţie de durata interviului şi de complexitatea respondentului ţintit – „una e să caut un director de bancă, alta e să caut un om oarecare din Militari”.

    Cele mai multe solicitări vin din partea marilor companii din retail – Carrefour, Mega Image, Kaufland – care vor să-şi cunoască mai bine clienţii, să afle unde pot fi vizibile prin publicul lor ţintă.

    „Ce am observat este că, odată cu pandemia, oamenii au început să aibă foarte multe frici. La sondajele din uşă în uşă, am remarcat că, după pandemie, oamenii nu mai sunt aşa de dispuşi să deschidă, sunt mai reticenţi. Pe stradă însă, atunci când mergi către ei şi încerci să le atragi atenţia, nu am văzut o mare schimbare de-a lungul timpului. Meseria de operator nu e pentru oricine, nu toată lumea poate convinge oamenii să răspundă la un interviu.”

    Draos Research, firma lui Dragoş, înregistrează afaceri de circa 100.000-110.000 de euro anual, iar perspective de creştere există, dacă el va decide să includă în portofoliu şi serviciile pe care le au companiile cu care lucrează astăzi, cele pentru care realizează interviurile.

    „Îmi doresc să merg şi către zona de online, vreau să mă îndrept către inteligenţa artificială. Momentan sunt în stadiul de research. Piaţa e mare, sunt foarte multe companii care fac ce fac şi eu şi toate «se bat» pe aceiaşi clienţi”, adaugă Dragoş.

    DragoŞ Avidal, fondator al Draos Research: La sondajele din uşă în uşă, am remarcat că, după pandemie, oamenii nu mai sunt aşa de dispuşi să deschidă, sunt mai reticenţi.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Cum a reuşit o femeie din Aiud să construiască o afacere profitabilă din tradiţiile locului acum mai bine de 10 ani, şi cu care se extinde acum în toată ţara

    Undeva în inima Transilvaniei, în Aiud mai exact, un brand se dezvoltă de mai bine de un deceniu, pe rădăcinile sădite de fondatoarea sa, Adriana Duna. Afacerea poartă numele De la Georgia, referire la fiica antreprenoarei, şi este ca o carte de poveşti gastronomice, readuse la lumină din arhivele perioadei în care Aiudul a reprezentat un nucleu important al Transilvaniei, oraşul moştenind un amestec de gusturi şi reţete lăsate de saşi, maghiari şi români.

    Avem o poveste profundă legată de tradiţiile bucătăriei transilvănene, purtăm o ştafetă a gusturilor şi a tehnicilor culinare care s-au transmis de-a lungul generaţiilor. De la mamele şi bunicile noastre, am învăţat secretele şi reţetele tradiţionale, dar ne-am şi adaptat la cerinţele şi gusturile contemporane, perpetuând astfel moştenirea culinară a regiunii”, îşi explică demersul Adriana Duna.

    Absolventă a Facultăţii de Chimie şi Chimie Industrială de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, precum şi a Facultăţii de Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică de la U.S.A.M.V. Bucureşti, Adriana Duna a intrat în mediul de afaceri în 1994, pornind cu o sumă de bani împrumutaţi de la un prieten pentru a deschide o firmă. Debutul l-a făcut cu un mic magazin, extinzându-se apoi în domeniul tâmplăriei PVC şi al amenajărilor interioare. După criza care a început în 2008, a făcut o schimbare de macaz şi a fondat De la Georgia, un business în domeniul alimentar, care s-a extins mai târziu şi cu două proiecte în HoReCa – restaurantul La Conac şi spaţiul pentru evenimente La Baltă, ambele în Aiud, judeţul Alba. „Pe partea de producţie alimentară, facem o varietate de produse de băcănie, precum jeleuri cu pectină din fructe, batoane de casă, dulceaţă şi zacuscă transilvăneană.

    Vindem băcăniilor din judeţul Alba şi din ţară, magazinelor Transeuro din Alba, magazinelor AvisCom din Alba şi Hunedoara, magazinelor Home Garden din Cluj, în cofetăria proprie din Aiud, la punctul de lucru din Kaufland Alba Iulia şi online. Căutăm în continuare colaboratori interesaţi de produsele noastre de băcănie.” Şi nu doar atât, pentru că brandurile dezvoltate sub umbrela De la Georgia şi-au găsit locul şi pe rafturile magazinelor Lidl, Profi şi Remarkt. Cea mai vizibilă marcă din grup este Jelicii. Preţurile, potrivit site-ului, pornesc de la 3,49 de lei pentru un baton de casă, urcă la 6,9 lei pentru o pungă cu mix de jeleuri şi ajung la 18,9 lei pentru un borcan de zacuscă.

    „De asemenea, în cadrul laboratorului propriu, producem prăjituri de casă şi torturi, pe care le comecializăm în cofetăria noastră din Aiud, în Kaufland Ampoi din Alba Iulia şi la evenimente, unde suntem prezenţi cu candy bar. La nivel de grup, avem 160 de angajaţi, cu o cifră de afaceri de aproximativ 4 milioane de euro. Oferim şi servicii de catering, pentru diverse companii, şcoli şi alţi parteneri.” Gestionarea unui business vine cu multe provocări, recunoaşte Adriana Duna, iar pe drumul parcurs până acum a acumulat mai multe lecţii.

    Una dintre ele este că angajaţii specializaţi sunt esenţiali pentru creşterea afacerii. „Găsirea şi păstrarea acestor talente pot fi o provocare într-un mediu concurenţial sau în condiţiile unei pieţe a muncii fluctuante. Taxele mari şi o legislaţie în continuă schimbare pot afecta profitabilitatea şi stabilitatea financiară a afacerii noastre. Adaptarea la noile reglementări şi gestionarea corectă a impozitelor devin priorităţi constante”, mărturiseşte ea.    ■

    „Facem o varietate de produse de băcănie, precum jeleuri cu pectină din fructe, batoane de casă, dulceaţă şi zacuscă transilvăneană.“ – Adriana Duna

    Brandurile dezvoltate sub umbrela De la Georgia şi-au găsit locul şi pe rafturile magazinelor Lidl, Profi şi Remarkt. Cea mai vizibilă marcă din grup este Jelicii.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Rox Specialty Coffee – cafenea de specialitate cu prăjitorie (Baia Mare)

    Fondatori: Delia Avram şi Thomas Danciu

    Investiţii: peste 60.000 de euro

    Prezenţă: Baia Mare

    ONOR Tea – brand de ceaiuri (Bucureşti)

    Fondatoare: Antonia Filip

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Prezenţă: online şi în câteva magazine şi cafenele din Bucureşti

    Centrul 9 luni – centru pentru viitorii părinţi (Bucureşti)

    Fondatoare: Andreea Pop

    Investiţii: 45.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: peste 100.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Miss Green – companie care se ocupă cu închirierea plantelor pentru clădirile de birouri şi pentru diverse evenimente (Bucureşti)

    Fondatoare: Ştefania Pantaia

    Cifră de afaceri estimată în primul an de activitate: 50.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti şi Ploieşti

    Cubetic GHWS – companie care furnizează soluţii IT (Bucureşti)

    Fondator: Alexandru Gherbezeanu

    Cifră de afaceri în 2023: 3 mil. lei (600.000 de euro)

    Prezenţă: naţională

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Afaceri de la Zero. David Ciocodeică a făcut din pasiunea sa pentru fashion un business şi a deschis atelierul de costume bărbăteşti la comandă Suits by David C, căruia i-au călcat pragul peste 500 de clienţi

    ♦ Sub brandul Suits by David C sunt făcute pe comandă costume, cămăşi şi pantofi bărbăteşti ♦ Un costum făcut pe comandă pleacă de la 3.500 de lei, o cămaşă de la 750 de lei, iar o pereche de pantofi de la 950 de lei.

    David Ciocodeică a lucrat trei ani în domeniul vestimentar, iar în 2019 a decis să pornească un proiect pe cont propriu cu costume bărbăteşti făcute pe comandă. El a pus bazele brandului Suits by David C, a pornit dintr-un atelier în Târgovişte cu câţiva croitori, iar astăzi are propriul showroom în Bucureşti, pe Calea Dorobanţi.

    „În 2019 am decis, după trei ani în care am lucrat în domeniul costumelor pe comandă, să deschid un proiect pe cont propriu şi să îmi transform pasiunea într-un business.

    Mi-am propus să deschid acest business cu scopul de a face din vestimentaţie o carte de vizită. Am început proiectul la Târgovişte, iar ulterior am crescut şi am deschis un punct de lucru în Bucureşti, pe Calea Dorobanţi. Facem costume, cămăşi şi pantofi pe comandă. Lucrăm doar pe bază de programare şi oferim şi partea de consultanţă vestimentară“, a povestit antreprenorul. El a pornit la drum cu o investiţie de 30.000 de euro, bani care au venit printr-o finanţare nerambursabilă pentru studenţii care voiau să îşi deschidă o afacere. David Ciocodeică era atunci student la ASE, iar astăzi este cadru didactic asociat în cadrul aceleiaşi universităţi şi predă la Facultatea de marketing.

    Producţia costumelor cu eticheta Suits by David C are loc în Italia. Fondatorul a externalizat acest serviciu pentru pentru a putea creşte capacitatea de producţie. „Noi trimitem comanda de costume la fabrica din Italia, iar ei ne livrează produsul. Cămăşile şi pantofii îi facem în România“, a adăugat el.

    Clienţii brandului pornit de David Ciocodeică se împart în două categorii – clienţi de business şi clienţi de ceremonii şi evenimente, unde predomină nunţi sau botezuri. Până astăzi, spune el, atelierului de pe Calea Dorobanţi i-au călcat pragul peste 500 de clienţi.

    Costumele bărbăteşti sunt făcute, după cum spune fondatorul, din lână combinată cu mătase sau cu bumbac.

    Un pachet basic de ceremonie porneşte de la 4.250 de lei şi cuprinde un costum din două piese şi o cămaşă. Separat, un costum pe comandă pleacă de la 3.500 de lei, o cămaşă de la 750 de lei, iar o pereche de pantofi de la 950 de lei.

    „Evenimentele de ceremonie, cum ar fi nunţile, sunt cele care predomină. Nuntaşii îşi doresc să iasă din zona de confort şi să-şi personalizeze ţinutele. În business există o anumită sezonalitate. Într-o lună bună, încasările ajung la circa 100.000 de lei“, a adăugat David Ciocodeică.

    În zona de costume, el spune că este indicat să porţi culoare care te avantajează. La nunţi, foarte mulţi clienţi merg pe costume închise la culoare – negru, verde închis sau vişină putredă. Însă, la nunţile tematice, pe plajă, se poartă costume deschise la culoare, din in sau bumbac.

    Antreprenorul îşi propune să mărească echipa şi să să deschidă un al doilea showroom într-un alt oraş mare din ţară, cum ar fi Cluj-Napoca sau Timişoara. În cinci ani el vrea să ajungă la trei showroom-uri la nivel naţional.

    Antreprenoriatul, afirmă David Ciocodeică, vine cu foarte multe beneficii, dar şi cu provocări pentru că nu întotdeauna este totul roz. Apar multe multe cheltuieli, spune el, astfel că o planificare financiară bine pusă la punct şi pe termen lung este mai mult decât necesară.

    „Deşi toată lumea spune că atunci când eşti antreprenor ai mai mult timp liber, atunci când businessul e la început, acest timp liber dispare şi ajungi să lucrezi mai mult decât la un job full time. Pe mine antreprenoriatul mă scoate din zona de confort şi mă face să fiu mereu în acţiune.“

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇔ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇔ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Povestea unei familii din Sibiu care vine cu produse originale după ce a decis să se diferenţieze de tot ce a văzut la concurenţă

    În Sibiu, în urmă cu aproape un deceniu, în 2015 mai exact, familia Kiss începea să le vândă pasionaţilor de artizanat obiecte speciale de oferit cadou, pe care nu le mai văzuseră pe la târgurile din oraş. Au căutat ani la rând să-şi diversifice gama produselor pe care le expuneau în centrul oraşului, iar odată cu instalarea pandemiei, în 2020, au făcut o schimbare de traiectorie şi au continuat să vândă, dar numai prin magazinul virtual.

    În 2015, participând la câteva licitaţii organizate de SPADPP (Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat – n. red.) Sibiu, am reuşit să câştigăm câteva căsuţe pe Aleea Grădinii Zoologice din Sibiu şi câteva standuri în Piaţa Mică şi pe Papiu Ilarian din acelaşi oraş, începând astfel comerţul stradal”, povesteşte Cristian Dan Kiss, unul dintre antreprenorii de la Aida Art, unde o are alături pe Nicoleta Aida Kiss. În 2018, cumpărau primul laser chinezesc, pentru a produce anumite produse pe care nu le mai văzuseră în piaţă, în condiţiile în care majoritatea comercianţilor se aprovizionau din acelaşi loc, astfel că oferta era mai degrabă uniformă, şi nu variată. Ce îşi dorea familia Kiss era să se distingă de concurenţă.

    Un an mai târziu, mai făceau o achiziţie: un laser profesional şi o imprimantă UV, pentru a aduce culoare produselor, pentru a le da un nou vibe. A fost un succes. „Anul 2020 a venit cu o perioadă foarte grea şi de aici am decis să vindem online. Aşa a luat naştere proiectul nostru Aida Art.” Totul a prins contur ca o afacere de familie, în care pasiunea pentru cadouri aparte s-a extins de la insigne până la puzzle-uri din lemn, căni personalizate sau tricouri.

    „Toate produsele sunt create şi personalizate în atelierul nostru din Sibiu. Vindem online pentru clienţi atât pentru persoane fizice, cât şi persoane juridice.“ – Cristian Dan Kiss, cofondator Aida Art

    Peste 100.000 de euro au fost investiţi în ultimii trei ani în această afacere. „În anul 2023 am avut o cifră de afaceri de 350.000 de lei şi un număr de trei angajaţi. Anul acesta ne dorim să trecem de 10.000 de produse personalizabile în magazinul nostru www.aidaart.ro, să investim în marketing. Avem ca target dublarea cifrei de afaceri”, mai spune Cristian Dan Kiss. Pe site-ul Aida Art ajung clienţi din toate categoriile de vârstă din România, pentru că, în definitiv, cui îi prisoseşte un cadou special – pentru el sau pentru altcineva? Oricine are nevoie de un cadou personalizat rapid, de calitate intră pe site şi face o alegere. Şi pe partea de B2B (business to business, adică parteneriate cu alte companii), familia Kiss a avut câteva proiecte interesante.

    „Toate produsele sunt create şi personalizate în atelierul nostru din Sibiu. Vindem online pentru clienţi atât pentru persoane fizice, cât şi persoane juridice.” Fiind produse autentice, create de la zero, nu doar personalizate prin etichete, cadourile de la Aida Art au şi preţuri corespunzătoare, dar competitive. De pildă, preţul unei căni personalizate porneşte de la 20 de lei, cel al unei insigne – de la 10 lei, iar o agendă pleacă de la 15 lei.

    „Momentan, cea mai mare provocare este marketingul. Suntem în faza de dezvoltare a audienţei online. Suntem o echipă tânără, avem experienţă în toate ariile legate de comerţ, avem idei şi ştim cum să le punem în practică”, spune cu încredere fondatorul Aida Art.   

    Peste 100.000 de euro au fost investiţi în ultimii trei ani în această afacere.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Dido Handmade – atelier de obiecte artizanale (Bucureşti)

    Fondatoare: Alexandra Vasile

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Prezenţă: online

    Kloth Invest – firmă de consultanţă pentru IMM-urile din România care vor să acceseze fonduri nerambursabile (Bucureşti)

    Fondator: Teodor Ivaşcu

    Cifră de afaceri în 2023: 28.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti şi Slobozia

    Studio Clasic Barbershop – barbershop (Bucureşti)

    Fondator: Lucian Cărare

    Investiţie iniţială: 3.700 de euro

    Cifră de afaceri: 110.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    ShowUp – companie care creează momente artistice pentru evenimente

    Fondatori: Florin Neby şi Alexandru Andrieş (Bucureşti)

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: aproape 100.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Natura prin ac şi aţă – atelier de obiecte de decor (Iaşi)

    Fondatoare: Ana-Maria Pochişcan

    Investiţie iniţială: 2.500 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Ce afacere au pornit chiar în plină pandemie doi tineri de 30 de ani într-o garsonieră din Dristor cu mai puţini bani decât dau alţii pe o pereche de pantofi

    O garsonieră din Dristor, Bucureşti, a fost prima „casă” a brandului Florărescu, businessul pe care Alex Bogdan Stancu şi Alexandra Stancu l-au pornit în plină pandemie, în noiembrie 2020, ca să le îndulcească zilele celor – mulţi – care îşi petreceau viaţa doar în casă. Patru ani mai târziu, continuă să facă acelaşi lucru, într-o lume care pare să fi revenit – în mare măsură – la normalitate.

    Ideea de bază a afacerii era să aducă pe piaţă aranjamente cu plante verzi şi suculente pentru decorul caselor şi al birourilor. În pandemie, oamenii au fost nevoiţi să stea în casă şi au simţit nevoia să decoreze cât mai plăcut spaţiul care nu mai era doar pentru locuit. Comenzile în această direcţie nu au fost numeroase, în schimb piaţa a solicitat buchete şi aranjamente florale şi astfel  Florărescu a ajuns să se adreseze clienţilor atât cu aranjamente din plante, cât şi cu buchete şi aranjamente florale”, povestesc Bogdan şi Alexandra. Din anul 2022, Florărescu se ocupă şi cu decorurile florale pentru evenimente private şi corporate, segment al afacerii care aduce în prezent cele mai multe venituri. Alex Bogdan Stancu şi soţia lui, Alexandra, sunt doi tineri de 30 de ani, absolvenţi ai Facultăţii de Horticultură.

    Alex şi-a început cariera în domeniul floristic din ultimul an al facultăţii, a lucrat timp de doi ani la o florărie din Bucureşti, apoi a trecut la un atelier care se ocupa atât cu comenzi online de buchete şi aranjamente florale, cât şi cu organizarea evenimentelor private. Între timp, Alexandra s-a specializat în marketing şi comunicare vreme de şapte ani la o companie franceză care se ocupă cu software în agricultură. Pentru a porni Florărescu, investiţia celor doi a fost mică, de aproximativ 500 de euro, bani necesari pentru a cumpăra vase din ceramică, plante şi două rafturi metalice, pentru a le putea organiza în garsonieră.

    Ulterior însă, pe parcursul celor trei ani de când Florărescu a prins rădăcini, au alocat cel puţin 50.000 de euro, estimează ei. „Cifra de afaceri a anului 2023 este de 70.000 de euro, iar profitul este de aproximativ 35%. Am avut un singur angajat anul trecut. Afacerea noastră este una sezoniera din punctul de vedere al profitabilităţii. Avem trei perioade din an când încasările sunt mai mari – adică 1-8 martie, perioada evenimentelor private (mai-octombrie) şi perioada sărbătorilor de iarnă. Din acest motiv, momentan avem puţini angajaţi, preferând ca, în perioadele aglomerate, să lucrăm cu colaboratori, care au fost în proporţie de 70% studenţi ai Facultăţii de Horticultură.”

    Ca urmare a evenimentelor numeroase în care s-au implicat anul trecut prin decorurile florale, cei doi antreprenori au primit multe solicitări şi pentru sezoanele de nunţi din 2024 şi chiar 2025. Astfel, începând de anul acesta, ei vor să angajeze florişti pentru atelier, dar şi curieri, pentru a putea creşte capacitatea de producţie a buchetelor şi a aranjamentelor florale livrate în Bucureşti. „Indiferent că vorbim de clienţii de zi cu zi care comandă flori în Bucureşti sau de perechile de miri care ne aleg pentru evenimentul lor, clienţii noştri sunt în principal oameni cu vârste între 20 şi 50 de ani, care îşi doresc să bucure, să impresioneze, să surprindă şi să se lase surprinşi de şi prin florile noastre.” Florărescu funcţionează în prezent cu un singur spaţiu, pe calea Şerban Vodă 76-78 din Bucureşti.

    Acolo iau naştere toate buchetele şi aranjamentele care fac zilele mai frumoase celor care le primesc. Preţurile pornesc de la 120 de lei, potrivit site-ului Florărescu. „Până în momentul în care businessul şi-a găsit locul în piaţă, provocările erau în fiecare zi. Era dificil să ne realizăm un stoc de marfă, pentru că aveam pierderi mari, chirii scumpe pentru atelier, nu ne permiteam livrator şi astfel eram nevoiţi să facem noi livrările”, îşi amintesc Alexandra şi Bogdan. Cu cât afacerea s-a dezvoltat însă, cu atât au reuşit să mai integreze câte o rotiţă în mecanism. Cea mai importantă lecţie pe care cei doi tineri au învăţat-o până acum este că nimic nu se clădeşte peste noapte, astfel că fără răbdare nu poţi realiza nimic de durată. „Nu e suficientă doar pasiunea pentru a realiza un business de succes. Este nevoie să-ţi dezvolţi aria de cunoştinţe – contabilitate, marketing, branding, comunicare, aşa cum este nevoie şi de multă muncă, sacrificii şi, cum spuneam, răbdare.”   

    Alex Bogdan Stancu şi soţia lui, Alexandra, sunt doi tineri de 30 de ani, absolvenţi ai Facultăţii de Horticultură.

    În spaţiul de pe calea Şerban Vodă 76-78 din Bucureşti iau naştere toate buchetele şi aranjamentele care fac zilele mai frumoase celor care le primesc. Preţurile pornesc de la 120 de lei, potrivit site-ului Florărescu.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Diafan Cosmetics – laborator de dermatocosmetice (Alba Iulia)

    Fondatoare: Diana Câmpean

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 9.000 de lei (1.800 de euro)

    Prezenţă: online

    Best Polygraph – teste cu detectorul de minciuni (Bucureşti)

    Proprietar: Octavian Şerban

    Cifră de afaceri în 2023: 50.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Atelier Atlas – business de papetărie (Bucureşti)

    Fondatori: Alexandra şi Bogdan Niţă

    Cifră de afaceri în 2023: 60.000 de euro

    Prezenţă: online

    Adicto – şcoală de dansuri latino (Bucureşti)

    Fondatori: Alexandra Bojanopol şi Alin Tudorie

    Prezenţă: în zona Calea Moşilor din Bucureşti

    Andrei Zafiu – fotograf de business (Bucureşti)

    Investiţii: peste 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 85.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea tânărului care, după ce a lucrat mai mulţi ani peste hotare, a revenit în ţară şi a adus un nou concept de restaurant care merge tot mai bine. El se pregăteşte să deschidă al doilea restaurant

    Iulian Suciu, fost bucătar-şef pentru grupul Intercontinental în Irlanda, s-a reîntors acasă la Târgu-Mureş şi a deschis în septembrie 2019 Green Kitchen, un restaurant cu mâncare sănătoasă, care are în medie între 90 şi 130 de clienţi pe zi şi o cifră de afaceri de un milion de lei.

    ♦ „Eu am business planul din 2019 printat, pe birou, din prima zi. În fiecare dimineaţă când vin, îl citesc, mă uit peste el, să nu uit care a fost visul meu şi să fac zi de zi ca acest lucru să se întâmple“.

    Iulian Suciu, fost bucătar-şef pentru grupul Intercontinental în Irlanda, s-a reîntors acasă la Târgu-Mureş şi a deschis în septembrie 2019 Green Kitchen, un restaurant cu mâncare sănătoasă, care are în medie între 90 şi 130 de clienţi pe zi şi o cifră de afaceri de un milion de lei.

    „Am trecut prin nişte momente foarte grele, odată cu pandemia şi nu ne-am fi aşteptat să reuşim, dar am fost harnici, muncitori şi ambiţioşi şi am trecut cu bine peste perioada aceea”, spune Iulian Suciu, fondatorul Green Kitchen. „Ne-am propus de la început să fim cât mai verzi, adică prietenoşi cu natura, să avem produse proaspete în meniu, fără congelator, fără cuptor cu microunde, fără prăjeli. A fost un criteriu important pe care

    l-am pus în business”. Alături de partea de food, zona de customer experience a fost de la început importantă pentru afacerea lui Iulian Suciu, mai ales că a văzut în Irlanda cum restaurantele mari îşi întâmpină clienţii cu zâmbetul pe buze. Ideea de început, de a scurta lanţul de la fermă la client, a fost pusă în practică la Green Kitchen. O listă cu aproape 10 colaboratori locali le este afişată zilnic clienţilor care intră în restaurant.

    „Avem sere locale, un băiat care cultivă sparanghel în sezon, unul care ne aduce ciuperci tot în sezon, avem tot ce se poate proaspăt în meniu”. Meniul se schimbă o dată pe an, dar niciodată până acum Iulian Suciu nu a scos best-seller-urile din meniu. Oamenii vin mai des acum în restaurant, dar bonul mediu a scăzut undeva la 30-40 de lei faţă de 50-60 de lei înainte de pandemie. Partea de livrări continuă să aibă o pondere importantă în veniturile zilnice, de 40%, faţă de 70% imediat după anii de pandemie.

    „Tinerii apelează în continuare la serviciul de livrări, iar restaurantul este aglomerat între 11.30 şi 15.30 când oamenii iau prânzul şi când ajungem la 90-100 de clienţi în total”.

    În 2023 Green Kitchen a avut o cifră de afaceri de peste un milion de lei, iar acum echipa numără şase angajaţi în timp ce media zilnică a clienţilor a variat între 90 şi 130 de lei. „Anul trecut eram opt, dar colegii care au plecat nu i-am mai înlocuit. Muncim un pic mai mult pentru că anul trecut a fost destul de dificil odată cu majorarea TVA-ului, cu impozitul pe profit, cu impozitul pe dividende, cu toate taxele pe care pe care le-am primit. În plus, ca şi companie, ar trebui să facem ajustări şi atunci, ca să nu mai scumpim am zis că tragem noi un pic mai mult şi facem în aşa fel încât să rămână businessul sustenabil”.

    Încă de când era în Irlanda, visul lui Iulian Suciu era să revină acasă, în România, să implementeze toate cunoştinţele pe care le-a acumulat timp de 12 ani ca şi bucătar-şef, să-şi pună amprenta ca şi bucătar în mâncarea pe care o pregăteşte acasă, să creeze un business care să devină sustenabil şi pe care apoi să îl extindă. Pentru a porni afacerea din România, tânărul bucătar a intrat în proiectul Antreprenor Acasă, derulat de Inceptus din Cluj-Napoca, şi a beneficiat de o finanţare de peste 30.000 de euro.

    „Anul trecut, în august am reuşit să contactăm o firmă din Bucureşti care se ocupă de partea de francizare. Au venit la noi, în Târgu-Mureş. Ne-au evaluat businessul şi ne-au spus că suntem sustenabili şi scalabili, cu mici ajustări pe care trebuie să le facem”.

    Pasul firesc pentru anul acesta, cu un proiect aşezat şi confirmat de piaţa din Târgu-Mureş, este a doua locaţie, în paralel cu accesarea unor fonduri europene pentru digitalizare.

    „Prezentul şi viitorul în industria HoReCa eu le văd cu accent pe digitalizare şi automatizare. Încerc să caut soluţii de a digitaliza cât mai mult, de a dezvolta o aplicaţie web de a căuta echipamente încât să uşureze munca. În industria HoReCa e greu să găseşti oameni şi atunci digitalizarea şi automatizarea vor salva piaţa. Pentru a doua locaţie mă gândesc foarte mult să pun accent pe partea aceasta  de digitalizare şi automatizare”.

    Pentru a accesa fondurile europene de care are nevoie ca să dezvolte businessul, Iulian Suciu lucrează tot cu cei de la Inceptus, iar suma de care ar avea nevoie este de 200.000 de euro. „Eu am fost unul dintre cei 50 de români care au revenit în ţară prin acest proiect, Antreprenor Acasă. O dată la câteva luni le dau un telefon să-mi spună dacă a apărut ceva finanţare pentru zona noastră de horeca. Vă spun sincer, din propria experienţă, că e mult mai uşor să faci un pas înainte atunci când ai o susţinere pe partea de fonduri europene”.

    Cu o astfel de finanţare, visul lui Iulian Suciu de a duce Green Kitchen în Cluj, Timişoara sau Braşov s-ar apropia şi mai tare de realitate.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Afaceri de la Zero. Cum au crescut. Andrei Muşat a pornit Mura my Laundry cu două curăţătorii ecologice în Piteşti, iar acum se pregăteşte s-o deschidă pe a treia

    ♦ Businessul a generat în 2023 o cifră de afaceri de 150.000 de euro şi se află în continuă creştere, spune fondatorul său, care mai are şi alte planuri de dezvoltare. Dorinţa lui este să deschidă o curăţătorie în fiecare oraş mare din ţară.

    O experienţă nefericită la una din curăţătoriile din Piteşti l-a condus pe Andrei Muşat către o idee de afacere, care s-a concretizat în ceea ce este astăzi Mura my Laundry. Totul a pornit în primăvara anului 2021, când soţia lui l-a trimis să ridice nişte perne de la curăţătorie. Nu i-au plăcut serviciile oferite, iar acesta a fost declicul.

    „De profesie sunt inginer auto şi am lucrat în domeniul construcţiilor. În 2019 am luat un an de pauză, apoi a venit pandemia şi m-am gândit că trebuie să încep să fac ceva. Voiam să deschid un business, dar nu eram hotărât în ce domeniu“, a povestit Andrei Muşat la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

    A studiat domeniul curăţătoriilor şi businessurile de profil din Piteşti, iar la un moment dat a luat legătura cu un francizor din această industrie. Planul iniţial a fost să preia o franciză, însă nu s-a simţit confortabil în acest gen de business, aşa că a hotărât să renunţe la ideea de franciză şi să pornească un concept propriu, de la zero, cu ajutorul soţiei sale.

    „Am deschis în aprilie 2022, pornind la drum cu două locaţii şi cu o echipă de cinci oameni. Acum suntem opt, iar până în vară vreau să ne extindem până la 11-12.“

    „În aprilie anul acesta vom deschide a treia curăţătorie, în cadrul unui mall care urmează să fie inaugurat. În prezent suntem în curs de amenajare.“

    Investiţia iniţială pentru primele două curăţătorii a fost de 150.000 de euro. Fiecare dintre cele două puncte de lucru furnizează servicii complete, pentru haine, accesorii, încălţăminte, inclusiv servicii de croitorie.

    „Facem şi livrări la domiciliul clienţilor şi de asemenea şi preluăm obiectele care trebuie curăţate. O pondere de 95% din clienţii noştri este din Piteşti, dar avem comenzi din toată ţara. Am primit comenzi online şi din Bucureşti, pentru produse mai speciale, precum ii vechi, pălării, costume moto, clăpari sau pulovere intrate la apă. Curăţăm orice în afară de covoare. Avem cerere şi pentru acelea, dar e vorba despre alte procese“, a mai spus Andrei Muşat.

    Pentru o cămaşă, serviciul de spălat şi călcat la Mura my Laundry costă 20 de lei. Businessul a generat în 2023 o cifră de afaceri de 150.000 de euro şi se află în continuă creştere, spune fondatorul său, care mai are şi alte planuri de dezvoltare. Dorinţa lui este să deschidă o curăţătorie în fiecare oraş mare din ţară.

    Andrei Muşat a ales să se implice mai mult în industria în care activează, aşa că este membru fondator al singurei asociaţii din domeniul curăţătoriilor din România „ Grupul Român de Întreţinere a Textilelor. Scopul este schimbarea unor legi şi normative care vizează această industrie.

    „Am întâmpinat multe dificultăţi când am deschis această afacere şi îmi doresc să schimb ceva, pentru ca pe viitor altcineva să găsească totul cum mi-ar fi plăcut şi mie să găsesc.“

    Anul acesta, Mura my Laundry a lansat şi o soluţie nouă pentru transportul hainelor la şi de la curăţătorie. Este vorba despre un sac-husă din material impermeabil, care poate fi folosit atât pentru a duce hainele la curăţătorie, cât şi pentru a le prelua, evitându-se astfel risipa foliilor de plastic utilizate în mod obişnuit. Produsul este deocamdată abia în faza de testare printre clienţi.

    „Folia este singurul lucru, deocamdată, care nu este ecologic la noi. La finalul anului 2025 însă, la noi în curăţătorie nu va mai exista folie de plastic“, spune Andrei Muşat.

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.