BusinessMagazin

Tag: AEP

  • ALEGERI PARLAMENTARE 2016: Campania electorală s-a încheiat. Ghidul alegătorilor la scrutinul din 11 decembrie

    Peste 18,2 milioane de români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sunt aşteptaţi duminică între orele 7.00 şi 21.00 pentru a-i alege pe cei care îi vor reprezenta în Parlament. Campania electorală s-a încheiat sâmbătă la ora 7.00

    În circumscripţiile electorale din ţară vor fi aleşi 308 deputaţi şi 134 de senatori, iar în circumscripţia electorală nr. 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării vor fi aleşi 2 senatori şi 4 deputaţi.

    Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.

    Pot vota în ţară cetăţenii români care îndeplinesc următoarele condiţii: au domiciliul sau reşedinţa în România şi au vârsta de cel puţin 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.

    Nu pot alege debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie şi persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

    Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa.

    Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România care în ziua votării se află în ţară îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: a) cartea de identitate; b) cartea electronică de identitate; c) cartea de identitate provizorie; d) buletinul de identitate; e) paşaportul diplomatic; f) paşaportul diplomatic electronic; g) paşaportul de serviciu; h) paşaportul de serviciu electronic; i) carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

    Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi operatorii de calculator pot vota în secţia de votare în care activează, dacă au domiciliul sau reşedinţa pe raza circumscripţiei electorale în care se află secţia de votare respectivă.

    Candidaţii pot vota în orice secţie de votare de pe raza circumscripţiei electorale în care candidează.

    Votarea se desfăşoară duminică, 11 decembrie 2016, între orele 7.00 şi 21.00. La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului secţiei de vot. Alegătorilor care la ora 21.00 se află în sala unde se votează li se permite să îşi exercite dreptul de vot.

    Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă actul de identitate şi, după caz, documentul care dovedeşte reşedinţa operatorului de calculator al biroului electoral al secţiei de votare, care înscrie codul numeric personal al alegătorului în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.

    În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă existentă în secţia de votare respectivă, Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal semnalează dacă: a) persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv; b) persoana care s-a prezentat la vot şi-a pierdut drepturile electorale; c) persoana care s-a prezentat la vot este arondată la altă secţie de votare; d) persoana care s-a prezentat la vot este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective şi dacă a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă; e) persoana care s-a prezentat la vot şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin.

    În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia şi a verificării actului de identitate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare: a) opreşte de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării, persoana care şi-a pierdut drepturile electorale şi persoana care a optat să voteze prin corespondenţă; b) îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare la care este arondat, în cazul în care este arondat la altă secţie de votare; c) îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare unde a fost arondat conform reşedinţei, în cazul în care acesta a fost înscris în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă; d) înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective; în cazul în care persoana omisă este înscrisă în lista electorală permanentă existentă la altă secţie de votare, preşedintele biroului electoral al acelei secţii de votare va fi notificat de către sistemul informatic în acest sens şi va radia persoana respectivă din lista electorală permanentă; după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”; e) înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, are domiciliul sau reşedinţa în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale; f) permite alegătorului care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi este înscris în lista electorală permanentă să voteze; în acest sens, după ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”.

    Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. Ştampila cu menţiunea „VOTAT” trebuie să fie rotundă şi astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul în care se aplică.

    După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul verbal al operaţiunilor de votare.

    Ştampila cu menţiunea „VOTAT”, încredinţată pentru votare, se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului.

    În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală permanentă, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a unui alt membru al biroului electoral.

    Sunt nule şi nu intră în calculul voturilor valabil exprimate: buletinele de vot la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere (indiferent de menţiunile înscrise de alegător); buletinele de vot la care ştampila este aplicată în afara patrulaterelor; buletinele de vot la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere, chiar dacă una dintre ştampile a fost tăiată. Se consider[ vot valabil exprimat: buletinele de vot pe care ştampila a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater; buletinele de vot pe care ştampila aplicată depăşeşte limitele patrulaterului, dar opţiunea alegătorului este evidentă; buletinele de vot pe care ştampila a fost aplicată de mai multe ori în interiorul aceluiaşi patrulater; buletinele de vot pe care ştampila a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater şi în afara patrulaterelor; buletinele de vot pe care ştampila a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater, dar pe buletin sunt înscrise diferite menţiuni ale alegătorului.

    Au dreptul la urnă mobilă cetăţenii cu drept de vot din circumscripţia electorală respectivă care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoţită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate ori de invaliditate, înregistrată la cea mai apropiată secţie de votare de locul în care se află în ziua votării, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT” şi buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. În cazul cetăţenilor care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare, cererile scrise se pot transmite prin intermediul altor persoane sau prin intermediul personalului de specialitate din unităţile medicale unde se află internaţi, după caz.

    De urnă mobilă beneficiază şi persoanele reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă ori asupra cărora s-a dispus măsura preventivă a arestului la domiciliu sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale. Procedura de exercitare a dreptului de vot de către această categorie de alegători este stabilită prin decizie a Biroului Electoral Central. În aceste condiţii pot vota numai persoanele care sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale în care au loc alegeri.

  • Fostul preşedinte AEP, Ana Maria Pătru, a primit mită de la SIVECO pentru contracte

    Fostul preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, a primit mită de la reprezentanţii firmei SIVECO pentru a derula contracte cu instituţia pe care a condus-o, potrivit motivării deciziei de arestare dată de magistraţii Tribunalului Prahova.

    “În motivarea propunerii s-a arătat că, în perioada aprilie-iunie 2008, A.M.P (Ana Maria Pătru -n.r.), în calitate de vicepreşedinte al A.E.P. – funcţie cu rang de secretar de stat – a pretins de la reprezentanţii SC S. R. SA contravaloarea unui apartament şi a primit, în cursul anului 2009, suma de 210.000 euro reprezentând contravaloarea imobilului-apartament, promiţând în schimb că va susţine derularea în bune condiţii a contractului nr. 80703/25.04.2008 încheiat de SC S. R. SA cu A.E., precum şi că va susţine acelaşi agent economic pentru obţinerea şi derularea unor contracte viitoare cu instituţia publică precizată, fapt care s-a şi realizat”, se arată în motivarea Tribunalului Prahova, care a decis arestarea fostului preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, Ana Maria Pătru.

    Potrivit unui raport de activitate al Autorităţii Electorale Permanente (AEP) pe anul 2008, raport postat pe site-ul instituţiei, acelaşi contract de achiziţie, respectiv cel cu numărul 80703/25.04.2008, a fost cu firma SIVECO România.

  • Diaspora a uitat de scandalul de la alegeri: doar 5.627 dintre românii din străinătate au optat pentru votul prin corespondenţă

    Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunţat că până luni, 29 august, s-au înscris în registrul electoral 7.512 români din diaspora, dintre care 5.627 au optat pentru votul prin corespondenţă, iar restul de 1.885 pentru votul în secţiile de votare.

    Singura localitate din străinătate unde a fost atins pragul minim de 100 de alegători înscrişi în Registrul electoral necesar pentru organizarea unei noi secţii de votare este Soroca, din Republica Moldova, în care s-au înscris înregistrat 115 cetăţeni români cu drept de vot. În aceeaşi ţară, foarte aproape de îndeplinirea acestei condiţii este localitatea Căuşeni, unde s-au înscris în Registrul electoral 95 de alegători.

    Cererile de înscriere în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă au fost depuse în 38 de ţări, iar cele cu opţiunea pentru votul în secţiile de votare au fost depuse în 31 de ţări.

    AEP face apel la cetăţenii români din afara graniţelor ţării să se adreseze misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare în vederea depunerii documentelor necesare înscrierii în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă sau la o secţie de votare din apropierea locuinţei.

  • Suma COLOSALĂ pe care partidele politice au primit-o în 2016 de la bugetul de stat

    PNL a primit de la începutul anului până în prezent aproximativ 4.219.650 de lei de la bugetul de stat, potrivit AEP.

    Cele 4.219.650 de lei primite de PNL de la bugetul de stat le-ar fi permis liberalilor să achiziţioneze 1.622 de telefoane Iphone sau 80 de maşini Dacia Duster.

    Subvenţiile primite de PNL de la stat reprezintă, totodată, o treime din banii alocaţi de Primăria Bucureşti pentru construcţia Catedralei Mânturii Neamului, la solicitarea Patriarhului Daniel.

    PSD a primit de la bugetul de stat, în ultimele opt luni, 3.643.812 de lei, echivalentul a 2.915 salarii minime pe economie. Banii primiţi le-ar fi permis social-demcraţilor să achiziţioneze 1400 telefoane Iphone sau 74 de maşini Dacia Duster.

    UNPR a primit de la bugetul de stat 1.398.601 de lei. Banii primiţi de UNPR de la stat echivalează cu suma cheltuită pentru achiziţia a 537 de telefoane Iphone sau 28 de maşini Dacia Duster.

    ALDE a primit din luna februarie până în prezent 330.526 lei, echivalentul a 127 de telefoane Iphone sau 6 maşini Dacia Duster.

    PNŢCD a primit de la stat 29.952 de lei, bani care reprezintă echivalentul a 11 telefoane Iphone sau 60% din preţul unei maşini Dacia Duster.

    PPDD (186.824 de lei) şi PC (43.212 de lei) au primit subvenţii de la bugetul de stat doar în prima lună a anului, ca urmare a dizolvării formaţiunii lui Dan Diaconescu şi a fuziunii dintre PC şi partidul format de Călin Popescu Tăriceanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a decis: localele vor avea loc în 5 iunie

    Alegerile locale vor avea loc în data de 5 iunie, a decis Executivul, care a aprobat în şedinţa de miercuri 6 hotărâri de Guvern care vizează organizarea şi desfăşurarea acestui scrutin.

    Anunţul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu.

    “Azi adoptăm un pachet de hotărâri de guvern care pregătesc alegerile locale şi inclusiv stabilim data alegerilor locale. O să fie prezentă să prezinte aceste proiecte de hotărâri de guvern şi doamna preşedintă a Autorităţii Electorale Permanente (AEP) pentru că sunt hotărâri de guvern pregătite de Autoritatea Electorală Permanentă”, le-a spus premierul membrilor Cabinetului, miercuri, la începutul şedinţei Executivului.

    Totodată, Dacian Cioloş a precizat că Guvernul şi AEP trebuie să lucreze împreună pentru pregătirea alegrilor care vor avea loc anul acesta. “De data aceasta, AEP are prin lege mult mai multe atribuţii în organizarea şi derularea alegerilor decât a avut în trecut”, a afirmat premierul.

  • Registrul Electoral, extins pentru românii din diaspora; ei ar putea vota aproape de domiciliu

    Extinderea Registrului Electoral pentru românii din diaspora face parte dintr-un contract-cadru multianual, care se întinde pe patru ani şi care prevede, de asemenea, mentenanţa şi modernizarea Registrului Electoral, valoarea estimativă a proiectului publicat, miercuri, de AEP în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice fiind de 8,4 milioane de euro, cu TVA inclusă.

    “Este vorba despre achiziţia unui contract-cadru multianual care se întinde pe patru ani. Conţine un număr de cinci contracte subsecvente, care sunt fiecare bugetate, începând cu anul acesta. Noi am reuşit să prindem în buget, anul acesta, o sumă de aproape două milioane de euro, TVA inclusă, urmând de văzut dacă Guvernul va aloca în anii următori fondurile necesare pentru celelalte contracte subsecvente”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Autorităţii Electorale Permanente, Marian Muhuleţ.

    “Ne dorim ca, în baza modificărilor legislative operate recent, care prevăd că, dacă un numar de cetăţeni români – 100 de cetăţeni limita stabilită pentru alegerea Parlamentului – doresc să li se înfiinţeze o secţie de votare, aceştia pot completa o cerere, urmând ca, în baza cererilor făcute de ei, să se întocmească o listă permanentă, aşa cum există şi în secţiile de votare din România”, a declarat Marian Muhuleţ, pentru MEDIAFAX.

    El a spus că, la alegerile anterioare, pentru românii din diaspora se întocmeau doar liste suplimentare, astfel că cetăţenii români care voiau să voteze mergeau în secţiile de votare din ţările în care îşi aveau reşedinţa sau domiciliul şi erau trecuţi pe listă de către preşedintele secţiei de votare.

    Ca urmare a extinderii Registrului Electoral şi pentru diaspora, românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate vor putea să înainteze către AEP cereri, urmând ca aceştia să poată vota la secţiile care se vor înfiinţa, în apropierea adresei pe care au comunicat-o AEP.

    Cei care aleg, însă, să nu dea date despre locul în care doresc şă-şi exercite dreptul de vot, vor vota în continuare pe listele suplimentare, la misiunile diplomatice ale României din străinătate.

    “Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot formula astfel de cereri şi pot vota la secţiile de votare care se vor înfiinţa, iar cei care nu formulează o cerere şi aleg să nu furnizeze date despre locaţia în care doresc să-şi exercite dreptul de vot vor vota în continuare pe listele suplimentare, la misiunile diplomatice ale României din străinătate”, a mai spus Marian Muhuleţ.

    Purtătorul de cuvânt al AEP a adăugat că, prin modificările care vor fi aduse Registrului Electoral, AEP vrea ca “efortul administrativ depus de fiecare cetăţean să fie unul cât mai mic, în sensul în care, dacă este cu putinţă, totul să se desfăşoare online, iar cererile să poată să fie procesate, de asemenea, cu operativitate”.

    Autoritatea Electorală Permanentă va centraliza datele, înregistrate în Registrul Electoral, iar pe baza centralizării acestora, va transmite către Ministerul Afacerilor Externe o listă cu oraşele în care trebuie înfiinţate secţii de votare.

    “Ministerul Afacerilor Externe este instituţia statului român care face diligenţele către autorităţile din celelalte state şi va discuta cu oficialii din ţările respective, urmând să identifice spaţii pentru a înfiinţa secţii de votare în localităţile pe care noi le vom indica”, a precizat Marian Muhuleţ.

    Potrivit anunţului publicat, miercuri, în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), contractul scos la licitaţie, în valoare de 8,4 milione de euro, cu TVA inclusă, prevede extinderea Registrului Electoral pentru românii din diaspora, mentenanţa şi suportul tehnic al Registrului Electoral existent folosit în prezent de alegătorii din ţară, precum şi asigurarea unor noi funcţionalităţi.

    Printre noile funcţionalităţi ale Registrului Electoral ar trebui să fie preluarea datelor de localizare ale utilizatorilor din surse multiple, în vederea validării încrucişate a corectitudinii datelor (Ministerul Afacerilor Interne, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice), generarea unor machete de formulare (liste suplimentare, procese verbale), gestionarea/alegerea oficialilor electorali (preşedinţi şi vicepreşedinţi de secţii), modul de verificare automată a listelor de susţinători în format electronic, dar şi alte funcţionalităţi, la cerere, potrivit caietului de sarcini întocmit de AEP.

    Dezvoltarea componentei pentru facilitarea comunicării cetăţenilor cu primarul, dar şi punerea la dispoziţia alegătorilor a unei aplicaţii pentru telefoanele mobile care permite localizarea secţiilor, identificarea şi crearea unui drum către secţiile de votare sunt alte servicii incluse în contract.

    Extinderea Registrului Electoral pentru românii din diaspora “va trebui să gestioneze situaţia votului cetăţenilor români aflaţi în străinătate”. În prima fază, se doreşte o reînregistrare a tuturor cetăţenilor români aflaţi în străinătate, pentru a avea o situaţie foarte clară a numărului şi a locului în care se află aceştia, se mai arată în anunţul de licitaţie publicat de AEP.

    Reînregistrarea românilor din diaspora se va putea face fie prin depunerea de către alegători a unei cereri de înregistrare, la sediul unei ambasade, consulat, filială AEP sau primărie, fie online, prin intermediul sistemul informatizat al Registrului Electoral. Cetăţenii români aflaţi în străinătate care vor opta pentru înregistrarea online, ce presupune încărcarea documentelor care fac dovada domiciliului sau a reşedinţei, nu vor fi scutiţi, însă, de transmiterea cererii în original la sediul unei ambasade, consulat, filială AEP sau primărie.

    Autentificarea în Registrul Electoral se face, în prezent, cu ajutorul unui user şi al unei parole, însă AEP vrea să îmbunătăţească modul de autentificare, astfel că electorii ar putea accesa Registrul Electoral prin token, sistem de autentificare în doi paşi, înregistrare, precum şi autentificare prin semnatură electronică.

    Cât priveşte condiţiile de participare la licitaţie, în anunţul AEP se arată că ofertanţii sau grupul de operatori economici trebuie să aibă o medie a cifrei de afaceri globale pe ultimii trei ani financiari încheiaţi de minimum 3.545.650 de euro şi să facă dovada prestării de servicii similare, în ultimii trei ani. AEP a stabilit ca termen limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare 15 septembrie, iar ca termen limită de evaluare a ofertelor data de 9 octombrie.

    La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, din 2 şi 16 noiembrie 2014, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record, însă în mai multe capitale europene cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.

    Problemele la votul din diaspora au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean. Înlocuitorul lui, Teodor Meleşcanu, a făcut apel, înaintea turului al doilea, ca românii din diaspora să vină la vot devreme, el menţionând că dacă declaraţiile pe propria răspundere sunt completate din timp şi dacă cei şapte membri ai secţiei sunt prezenţi, numărul celor care vor vota se va dubla.

    După scrutin, Meleşcanu şi-a cerut scuze românilor din diaspora care nu au putut vota şi a declarat că trebuie identificate soluţii legislative pentru a asigura condiţiile ca românii să-şi exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate.

    La două zile după turul al doilea, şi Meleşcanu a demisionat, el precizând că face acest lucru pentru că nu toţi românii din diaspora au putut vota şi că a luat această decizie ca “om de onoare”, “într-o ţară în care nimeni nu prea-şi asumă responsabilităţile”.

  • PSD şi PDL au fost sancţionate de AEP pentru încălcarea Legii finanţării partidelor politice

    În urma controlului AEP la sediul central al PSD s-a constatat faptul că în anul 2013 veniturile partidului “au totalizat 15.203.653 lei şi au fost obţinute din cotizaţiile membrilor de partid în sumă de 10.831.065 lei, din donaţii în sumă de 813.908 lei din subvenţii de la bugetul de stat în sumă de 2.194.634 lei şi din alte surse de venit în sumă de 1.364.044 lei”.

    “De asemenea s-a constatat faptul că au fost încălcate prevederile art. 3 alin. (3) din Legea nr. 334/2006. Pentru aceste fapte, Partidul Social Democrat – Sediul central a fost sancţionat conform art. 41 alin. (1) din Legea nr. 334/2006”, se arată într-un raport dat publicităţii de AEP.

    Astfel, PSD a încălcat prevederile Legii finanţării partidelor politice de la articolul 3, alineatul 3, care menţionează: “Partidele politice au obligaţia de a-şi organiza contabilitate proprie, conform reglementărilor contabile în vigoare”.

    Sancţiunea indicată de AEP priveşte o amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei. Conform documentului, PSD i s-a recomandat să respecte reglementările contabile în vigoare, să verifice documentele transmise de către organizaţii şi să comunice soluţiile corecte pentru remedierea erorilor din contabilitate şi să aplice dovada autenticităţii şi responsabilităţii întocmirii documentelor prin semnătură şi ştampilă.

    În mod similar, PDL a fost sancţionat pentru încălcarea aceloraşi prevederi din Legea finanţării partidelor referitoare la contabilitate, AEP făcând acelaşi tip de recomandări.

    În cazul PDL au fost constatate venituri pentru anul 2013 de “5.474.991 lei, obţinute din cotizaţiile membrilor de partid în sumă de 2.015.041 lei,din donaţii în sumă de 2.153.998 lei din subvenţii de la bugetul de stat în sumă de 1.066.223 lei şi din alte surse de venit în sumă de 239.728 lei”.

    Au mai primit sancţiuni din partea AEP filialele PNL Sector 2, PNL Olt, PDL Vâlcea şi PDL Cluj.

     

  • Autoritatea Electorală a transmis DNA mai multe documente în cazul alegerilor din diaspora

    Potrivit unui comunicat de presă al Autorităţii Electorale Permanente (AEP), remis MEDIAFAX, la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) au fost trimise documentele emise privind procesul de organizare şi desfăşurare în străinătate a alegerilor pentru preşedintele României din noiembrie 2014.

    În plus, reprezentanţii AEP au mai transmis procurorilor şi corespondenţa intra şi interinstituţională privind procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor, dar şi toate documentele şi materialele aferente şedinţelor de lucru, intra şi interinstituţionale, privind procesul de organizare şi desfăşurare în străinătate a alegerilor pentru preşedintele României din acest an.

    Până la acest moment, nicio persoană din conducerea Autorităţii Electorale Permanente nu a fost chemată la audieri în dosarul privind organizarea alegerilor în secţiile de votare din străinătate.

    Dosarul privind problemele înregistrate la votul din diaspora a fost preluat, în 4 decembrie, de Direcţia Naţională Anticorupţie, de la procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).

    Dosarul privind probleme la votul din diaspora, la alegerile prezidenţiale, a fost constituit, pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a PICCJ, prin conexarea a şase dosare penale care vizează plângeri legate de modul de desfăşurare a scrutinului.

    Faptele sesizate în plângeri sunt abuzul în serviciu, neglijenţa în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale.

    La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, din 2 şi 16 noiembrie, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record, însă în mai multe capitale europene, cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.

    Problemele de votul din diaspora au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean. Înlocuitorul lui, Teodor Meleşcanu, a făcut apel, înaintea turului al doilea, ca românii din diaspora să vină la vot devreme, el menţionând că dacă declaraţiile pe propria răspundere sunt completate din timp şi dacă cei şapte membri ai secţiei sunt prezenţi, numărul celor care vor vota se va dubla.

    După scrutin, Meleşcanu şi-a cerut scuze românilor din diaspora care nu au putut vota şi a declarat că trebuie identificate soluţii legislative pentru a asigura condiţiile ca românii să-şi exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate.

    La două zile după turul al doilea, şi Meleşcanu a demisionat, el precizând că face acest lucru pentru că nu toţi românii din diaspora au putut vota şi că a luat această decizie ca “om de onoare”, “într-o ţară în care nimeni nu prea-şi asumă responsabilităţile”.

    Teodor Meleşcanu a declarat că singurul lucru pe care nu a reuşit să îl realizeze a fost suplimentarea numărului secţiilor de votare, întrucât, deşi a solicitat Biroului Electoral Central acest lucru, BEC “nu a putut oferi clarificările necesare privind existenţa unei soluţii legale, în acest sens”. Potrivit lui Meleşcanu, exista, în cazul modificării numărului secţiilor de votare între cele două tururi de scrutin, riscul contestării alegerilor.

    Meleşcanu a mai spus că soluţia prelungirii programului de vot nu a putut fi pusă în aplicare, întrucât contravine prevederilor legale în vigoare, iar Biroul Electoral pentru Străinătate a atras atenţia asupra acestui lucru, într-o adresă, prin care se preciza că închiderea tuturor secţiilor se va face la ora 21.00.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Tot ce trebuie să ştiţi despre procesul de votare în turul al doilea

    Astfel, sunt aşteptaţi la vot 18.281.625 de alegători, faţă de 18.284.326 de cetăţeni români cu drept de vot înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente de la primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2 noiembrie.

    Care sunt atribuţiile preşedintelui României

    Votul se va desfăşura în aceleaşi secţii care au fost organizate şi pentru primul tur al alegerilor, în aceleaşi locuri şi sub autoritatea aceloraşi birouri electorale. Alegătorii vor putea vota în 18.550 de secţii de votare. Programul de vot este acelaşi ca la primul tur – între orele 7.00 şi 21.00.

    Ce înseamnă vot valabil exprimat. Diferenţa dintre buletinele de vot anulate şi cele nule

    Pentru acest scrutin au fost tipărite 20.945.068 de buletine de vot şi 11.808.375 de timbre autocolante, care au fost predate sâmbătă preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare. Numărul ştampilelor a rămas acelaşi ca şi la primul tur al alegerilor, respectiv 94.220.

    Cu ce acte se poate vota la alegerile prezidenţiale

    Alegătorii care merg la secţiile de votare din străinătate vor completa un formular al declaraţiei pe proprie răspundere privind faptul că nu au mai votat şi nu vor mai vota la altă secţie de votare.

    Unde se poate exercita dreptul de vot în ţară şi în străinătate

    Declaraţia pe propria răspundere necesară pentru românii care votează în străinătate poate fi completată în afara secţiei, urmând a fi datată şi semnată în faţa membrilor biroului electoral al secţiei de votare. Această declaraţie este disponibilă atât pe site-ul MAE, cât şi pe cel al Biroului Electoral Central.

    Infracţiuni şi contravenţii electorale. Cum se sancţionează ele

    Şi alegătorii din ţară care votează în altă localitate decât cea de domiciliu pot folosi formulare ale declaraţiei de pe site-ul BEC, potrivit unei decizii a Biroului de interpretare a Legii 370. În decizie se arată că este obligatorie datarea şi semnarea acestei declaraţii în faţa membrilor biroului electoral al secţiei de votare.

    Când vor fi anunţate prezenţa la vot şi rezultatele. Istoricul alegerilor prezidenţiale în România

    Potrivit legii, în turul al doilea al alegerilor, ordinea candidaţilor pe buletinele de vot se stabileşte în funcţie de numărul voturilor obţinute la primul tur. În 2 noiembrie, candidatul PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, a obţinut 40,44% din voturi (3.836.093 voturi), iar candidatul ACL, Klaus Iohannis, 30,37% (2.881.406 voturi).

  • Statistica românilor cu drept de vot: să ne cunoaştem concetăţenii

    Cei mai mulţi dintre aceştia sunt bărbaţi (641.107, faţă de 633.073 femei, raportat la un total de 1.274.180 de alegători din categoriile de vârstă 45-47 de ani) şi locuiesc în mediul urban (766.941, faţă de 507.239 în mediul rural).

    A doua categorie cel mai bine reprezentată este cea între 35 şi 37 de ani, respectiv 40 de ani, fiecare cu puţin peste 380.000 de alegători, urmată de cei între 38 şi 39 de ani, respectiv 44 de ani, fiecare cu peste 370.000 de alegători. O altă grupă de vârstă numeroasă este cea între 26 şi 27 de ani, fiecare cu peste 360.000 de alegători.

    În total există 227.132 de alegători care au vârsta de 18 ani, respectiv 4.355 de alegători care au 100 de ani sau peste 100 de ani.

    Numărul alegătorilor în vârstă de până la 20 de ani inclusiv este de 696.884, în timp ce al celor între 90 şi peste 100 de ani este de 93.265.

    Un număr de 4.130.339 de alegători au până la 30 de ani inclusiv, din care au între 25 şi 30 de ani inclusiv.

    Numărul alegătorilor între 30 şi 35 de ani inclusiv este de 2.071.718.

    Un număr de 2.523.260 de alegători au vârste de la 70 de ani în sus, din care 839.624 au vârste de la 80 de ani în sus.

    Cea mai mare concentrare de alegători din mediul urban (se întâlneşte în categoriile de vârstă 25-30 de ani, 32-40, 45-47 şi 58-59 de ani (fiecare cu peste 200.000 de alegători), cu un vârf în categoriile de vârstă 33-38 şi 45-47 de ani (între 220.000 şi 280.000).

    Cea mai mare concentrare de alegători din mediul rural (se întâlneşte în categoriile de vârstă 18-47 şi 54-65 de ani (fiecare cu peste 100.000 de alegători), cu un vârf în categoriile de vârstă 26-27, 36-40 şi 42-47 de ani (între 150.000 şi 181.000).

    Cea mai mare concentrare de alegători femei (peste 150.000) se întâlneşte în categoriile de vârstă 24-30 de ani, 32-47 şi 56-60 de ani. Categoriile de vârstă unde predomină bărbaţii sunt 18-48 de ani, în timp ce femeile predomină la categoriile de vârstă 49 – peste 100 de ani.

    Numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente pentru alegerile prezidenţiale de duminică, 2 noiembrie este de 18.284.326, potrivit datelor comunicate sâmbătă de către Autoritatea Electorală Permanentă.

    Pentru alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie – 6 decembrie 2009, numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale a fost de 18.293.277.