În discursul rostit la ONU, Donald Trump a criticat Acordul nuclear cu Iranul şi a acuzat regimul islamist de la Teheran că susţine terorismul şi reprezintă o ameninţare pentru Orientul Mijlociu, în special pentru Israel.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
”În perioada 18-23 septembrie, preşedintele României va participa la Adunarea Generală ONU, care se va desfăşura la New York. Este vorba despre sesiunea cu numărul 72”, a declarat purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale, Mădălina Dobrovolschi.
Aceasta a afirmat că pe agenda preşedintelui se află o serie de întâlniri, o informare completă în acest sens urmând a fi făcută ulterior.
”Sunt, evident, o serie de acţiuni şi întâlniri importante, care se află în agenda preşedintelui cu ocazia acestei deplasări”, a mai spus Dobrovolschi.
Cu aceeaşi ocazie, APMGR l-a ales în poziţia de membru al Consiliului Director APMGR pe Dragos Damian, CEO Terapia – a Sun Pharma company. Din Consiliul Director, mai fac parte Amelia Tătaru, Director General Krka, Daniel Bran, Country Manager Accord Healthcare şi Viorica Preduna, Director General Alvogen România.
Adrian Grecu are o expertiză vastă în cadrul industriei farmaceutice, bazată pe mai mult de 16 ani de experienţă la nivel local, precum şi în roluri regionale şi internaţionale. El conduce operaţiunile Mylan România din 2015 – odată cu achiziţia, de către compania americană, a portofoliului de medicamente mature al Abbott Laboratories. În prezent, Grecu coordonează în România o echipă de 130 de angajaţi. Anterior, Grecu a lucrat în cadrul companiilor Abbott Laboratories şi Eli Lilly, unde a deţinut funcţii de conducere în diferite divizii naţionale şi internaţionale. Adrian Grecu este licenţiat în Fizică şi Chimie, în cadrul Universităţii Bucureşti şi deţine un MBA bilingv (engleza/spaniolă) cu specializarea Management General de la Institutul de Studii Superioare ale Întreprinderii (IESE) din cadrul Universităţii din Navarra, Barcelona.
Din noul rol de Preşedinte al APMGR, Adrian Grecu îşi propune să coopereze cu autorităţile care au atribuţii în domeniul sănătăţii pentru a creşte accesul pacienţilor la medicamente accesibile, prin operarea unor modificări urgente la taxa clawback, principalul obstacol în accesul pacienţilor la medicamente şi una dintre cauzele scăderii investiţiilor industriale din sectorul farmaceutic. „Povara fiscală la care taxa clawback supune producătorii de medicamente generice a devenit nesustenabilă pentru o bună parte dintre aceştia, iar rezultatul este dispariţia medicamentelor generice esenţiale de pe piaţă şi limitarea sau închiderea unor capacităţi locale de producţie, cu efecte sociale şi economice ireversibile” a declarat Adrian Grecu, Preşedinte al APMGR.
Totodată, APMGR susţine creşterea accesului la medicamente cu preţuri accesibile, în beneficiul pacienţilor şi al sistemului de sănătate, informarea pacienţilor din România cu privire la medicamentele generice, crearea unui cadru de reglementare echitabil pentru medicamentele generice, identificarea şi îndepărtarea tuturor barierelor de acces pentru medicamentele generice din sistemul de sănătate din România, reluarea investiţiilor operaţionale şi industriale în România, în condiţiile în care mediul de afaceri devine mai previzibil şi sustenabil.
Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) s-a reunit la solicitarea Adunării Generale a Acţionarilor pentru a analiza activitatea şi realizarea obiectivelor contractului de mandat al Directorului General Cătălin Homor. În cadrul şedinţei, membrii CA au decis revocarea acestuia din funcţie.
„În cadrul şedinţei, membrii Consiliului de Administraţie au constatat deficienţe de gestionare a activităţilor CNAIR din ultima perioadă şi au decis revocarea din funcţie a directorului general, Cătălin Homor”, se arată într-un comunicat transmis miercuri de Ministerul Transporturilor.
Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a dispus Corpului de Control să efectueze la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) o verificare a existenţei mijloacelor şi materialelor necesare deszăpezirii (utilaje speciale şi starea de funcţionare a acestora, stocuri de material antiderapant şi combustibil), a situaţiei contractelor cu societăţi private pentru deszăpezire şi a modului de fundamentare a ordinului privind utilizarea nisipului la deszăpezire.
„În data de 10 ianuarie 2017, Consiliul de Administraţie al CNAIR s-a reunit la solicitarea Adunării Generale a Acţionarilor pentru a analiza activitatea şi realizarea obiectivelor contractului de mandat al directorului general Cătălin Homor”, se mai arată în comunicat.
E-mailuri sparte, conturi de Twitter false, acuzaţii mincinoase şi înţelegeri ascunse. Acestea au fost elementele ce au caracterizat cursa pentru cea mai râvnită poziţie diplomatică internaţională: secretarul general al ONU. Câştigătorul concursului are un statut aparte, de ambasador al păcii şi este vocea celor săraci şi asupriţi, dar drumul spre o astfel de poziţie înaltă este pavat cu mine de teren şi capcane.
Miercurea trecută, în a şasea rundă de vot, niciunul dintre cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU nu şi-a exprimat vetoul faţă de Antonio Guterres, favoritul clar pentru a-l urma în funcţie pe Ban Ki-moon. Antonio Guterres, fost prim-ministru portughez şi înalt comisar ONU pentru refugiaţi, a fost lider detaşat şi în ultimele trei reuniuni ale Consiliului de Securitate, iar joi, la momentul predării materialului, se aşteaptă votul formal pentru confirmarea candidatului.
Chiar dacă Guterres se află la mai puţin de un pas de funcţia mult dorită, cursa a fost una strânsă şi plină de controverse. Fiecare concurent a trebuit să prezinte un manifest personal în faţa celor 193 de ţări, în adunarea generală, iar Guterres a câştigat puncte pentru umorul, carisma şi discursul său. Dar traseul său către poziţia de secretar general ar fi putut fi totuşi blocat de un drept de veto venit de la unul dintre cei cinci membri permanenţi ai consiliului, cel mai plauzibil din partea Rusiei, care susţine că este rândul unui est-european să deţină funcţia. În urmă cu câteva săptămâni, un cont de Twitter cu numele lui Guterres a pretins că are asigurat sprijinul Moscovei, declanşând diverse speculaţii, însă contul s-a dovedit a fi un fals.
Pe locul al doilea s-a aflat ministrul de externe al Slovaciei, Miroslav Lajčák, care în ultima secundă a primit o surpriză de proporţii, după ce Robert Fico, prim-ministrul ţării sale cu orientare prorusă, a vizitat Moscova cu patru zile înainte de al treilea scrutin şi a atras atenţia prin expunerea criticilor sale cu privire la sancţiunile UE asupra problematicii dintre Rusia şi Crimeea. Din acest motiv, Lajčák s-ar fi putut confrunta cu un veto de la unul sau mai mulţi dintre membrii occidentali ai consiliului permanent. Al treilea plasat a fost Vuk Jeremic, fostul ministru de externe sârb, „ce va fi aproape sigur respins“ de SUA, spuneau diplomaţii, pentru că Washingtonul nu a iertat opoziţia lui Jeremic faţă de independenţa Kosovo. Ameninţarea veto-urilor, cu toate acestea, este decisivă în turul următor, atunci când consiliul permanent votează doar cu buletine „colorate”. Orice candidat care primeşte un vot de culoare, pe lângă unul de descurajare, va şti că se află în faţa unui zid de piatră.
Speranţa că o femeie ar putea prelua cârma Naţiunilor Unite a fost slabă, ultimul sondaj de opinie arătând că primele trei locuri au fost ocupate de bărbaţi. Helen Clark, fosta prim-ministră din Noua Zeelandă şi şefa Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, este una dintre cele câteva femei cu înaltă calificare în această cursă, care a ieşit mult mai rău decât se aştepta în sondaje, însă nu a dat vina pe sexism pentru asta. „Există o mulţime de alţi factori care contează. Există est-vest, este nord-sud, e stilul de abordare a acestei poziţii. Îşi doresc conducere puternică? Te doresc un om maleabil? Acestea sunt cu mult mai importante decât sexismul”, spune ea.
Natalie Samarasinghe, şefa Asociaţiei Naţiunilor Unite din Marea Britanie, care a militat pentru un proces de selecţie mai transparent în acest an, crede că discriminarea de gen a jucat un rol, chiar dacă unul secundar. „Femeile cu înaltă calificare şi cu experienţă se poziţionează mai bine decât bărbaţii”, a spus Samarasinghe. „Nu am nicio îndoială că sexismul este un factor, însă nu cel determinant. Puterea contează mai mult în politică. Ceea ce vedem este o luptă de afirmare în cadrul P5 (consiliul permanent al celor cinci membri), în care profilul candidatului contează mai puţin decât cel care merge pe aceeaşi linie cu viziunea lor”, adaugă ea. Suişurile şi coborâşurile din sondaje sunt un semn exterior a ceea ce se întâmplă în spatele uşilor închise, dar nu spun întreaga poveste. Un subiect subsidiar de unde reiese aceeaşi rivalitate pentru cursa mult dorită are loc la mii de kilometri distanţă de sediul ONU, în capitala Bulgariei, Sofia.
Cofondatorul companiei de soluţii software de business Softelligence, Teodor Blidăruş a fost votat preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii din România (ANIS) în cadrul Adunării Generale din 25 mai.
Teodor Blidăruş are o experienţă de peste 20 ani în industria IT. Ca formare inginer, însă cu vocaţie de antreprenor, s-a remarcat pentru calităţile sale de lider, conducând numeroase echipe implicate în proiecte importante de integrare şi dezvoltare de software de business. De asemenea, este recunoscut şi pentru realizarea şi managementul sistemului Charisma dezvoltat în România şi folosit în peste 17 ţări din Europa Centrală şi de Est.
“Cred cu tărie că România este un centru important a dezvoltării tehnologice din regiune, iar numărul tot mai mare de proiecte de antreprenoriat, educaţie şi finanţare axate pe domeniul IT încurajează tot mai mult competitivitatea acestui sector. În ultimii ani, ANIS a desfăşurat activităţi complexe, gândite atât pentru facilitarea relaţiilor cu instituţiile statului, cât şi pentru creşterea notorietăţii companiilor de soft-ware româneşti pe plan extern. În calitate de Preşedinte ANIS, obiectivele mele vizează creşterea indus-triei de software româneşti prin stimularea exportului, a dezvoltării pieţei interne şi a adopţiei de tehnologie atât în sectorul privat cât şi în cel public, dar şi poziţionarea României ca unul din principalii vectori de punere în practică a transformării digitale la nivel internaţional.“ menţionează Teodor Blidăruş, Managing Partner Softelligence.
În ANIS, Teodor Blidăruş este membru din anul 2013 în calitate de Vicepreşedinte Educaţie Continuă. Până în prezent, responsabilităţile sale s-au axat pe educarea specialiştilor IT, sprijinirea antreprenorilor şi creşterea exportului românesc de produse şi servicii software. În tot acest timp a fost implicat în proiecte importante ale ANIS precum Romanian Software Index, cât şi în realizarea studiilor Software and IT Services în România din 2015 şi 2016.
Ministerul Finanţelor îl va propune pe Florin Kubinski, 56 de ani, pentru poziţia de vicepreşedinte la EximBank şi pe Vlad Voiculescu, şef de cabinet al ministrului finanţelor, pentru funcţia de membru neexecutiv în consiliul de administraţie, potrivit unor surse apropiate discuţiilor.
Propunerile vor fi discutate în cadrul adunării generale a acţionarilor, care va avea loc astăzi. Acţionarul majoritar la Eximbank este Ministerul Finanţelor.
După demisia Crinei Cosma din poziţia de vicepreşedinte, Eximbank a cerut în primele luni din acest an CV-uri în piaţă pentru a găsi persoana potrivită pentru această poziţie. Un fost preşedinte de bancă şi mai mulţi directori din cadrul unor instituţii de credit s-au numărat printre cei doritori să ocupe această poziţie.
În final, de comun acord între conducerea actuală a EximBank şi Ministerul Finanţelor, persoana aleasă pentru poziţia de vicepreşedinte a fost Florin Kubinski.
La reuniune, care urmează să aibă loc joi după-amiaza, vor participa miniştrii din statele cele mai industrializate – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite – în cadrul Adunării Generale a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM).
Criza din Ucraina şi tensiunile cu Rusia se vor afla în centrul discuţiilor, dar ar putea să fie abordate şi ale subiecte, a declarat una dintre surse, fără să ofere precizări.
Eforturile diplomatice se accelerează în vederea găsirii unei soluţii diplomatice şi evitării unei escaladări a conflictului. O reuniune cvadripartită Rusia-Statete Unite-Ucraina-UE urmează să aibă loc săptămâna viitoare, chiar dacă Washingtonul i-a minimalizat importanţa.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro