Tag: administratori

  • Ce recompensă oferă WikiLeaks pentru scurgeri de informaţii din Adminisraţia SUA

    WikiLeaks a promis, marţi, o recompensă pentru orice scurgere de informaţii de la Casa Albă înainte de încheierea mandatului preşedintelui american Barack Obama, relatează BFMTV.

    “Aviz administratorilor informatici: nu lăsaţi Casa Albă să distrugă din nou istoria Statelor Unite. Copiaţi (documentele) acum şi trimiteţi-le la WikiLeaks când vreţi !”, a anunţat organizaţia.

    “Oferim o recompensă de 20.000 de dolari pentru orice informaţie care permite arestarea sau boicotarea oricărui agent al Administraţiei Obama care a distrus dosare importante”, a mai comunicat WikiLeaks.

    Fondatorul său, Julian Assange, a acordat apoi un lung interviu postului de televiziune american Fox la ambasada Ecuadorului din Londra, unde s-a refugiat din iunie 2012.

    El a refuzat din nou să spună care este sursa care a transmis către WikiLeaks documente furate din căsuţa de e-mail a lui John Podesta, şeful campaniei candidatei democrate Hillary Clinton.

    Citiţi continuarea pe www.gandul.info

  • ANAF ameninţă proprietarii de apartamente cu verificări şi sancţiuni dure. Ce amenzi primesc proprietarii pentru chirii nedeclarate

    ANAF ameninţă proprietarii de apartamente cu verificări şi sancţiuni dure

    ANAF doreşte să reducă evaziunea fiscală din chirii şi ameninţă cu măsuri dure împotriva proprietarilor de apartamente care închiriază imobilul şi nu declară veniturile. Pe fondul faptului că proprietarii întocmesc un contract standard cu chiriaşul care rămâne neînregistrat la Fisc, ANAF anunţă că va face controale pentru a depista persoanele care fentează legea şi nu îşi declară venitul suplimentar.

    ”Vrem să pornim să discutăm cu administratorii de bloc în blocurile mai mari, unde ştim că există zone sensibile. Primul pas este să informăm şi să ştie la ce să se aştepte. Pasul doi e să mergem în control şi să sancţionăm”, a declarat preşedintele ANAF, Dragoş Doroş, în cadrul unei emisiuni tv. Pe de altă parte, preşedinţii de asociaţii de locatari, dar şi administratorii de bloc se arată neîncrezători privind metodele prin care proprietarii ar putea fi depistaţi.

    Dacă obţineţi venituri din chirii trebuie să încheiaţi un contract între dumneavostră şi chiriaş, trebuie să vă prezentaţi la ANAF în maxim 30 de zile de la semnarea contractului cu următoarele documente :

    contractul de închiriere, în original

    declaraţia 220 completată cu venitul estimat/norma de venit în 2 exemplare

    împuternicire (dacă este cazul).

    Dacă nu au fost declarate veniturile din închiriere, în cadrul unei inspecţii fiscale ANAF va stabili impozitul şi contribuşia la asigurările sociale de sănătate datorate, dobânzile şi penaşităţile de nedeclarare, potrivit informaţiilor ANAF.

    Astfel, la o chirie lunară de 1000 de lei încasată timp de 5 ani (60.000 de lei) impozitul şi CASS-ul ajung la 1,548 lei pe an pe când amenda pentru nedeclarare poate ajunge la 14,500 de lei (impozit şi CASS, penalităţi de nedeclarare şi dobânzi de întârziere).

     

  • ANAF ameninţă proprietarii de apartamente cu verificări şi sancţiuni dure. Ce amenzi primesc proprietarii pentru chirii nedeclarate

    ANAF ameninţă proprietarii de apartamente cu verificări şi sancţiuni dure

    ANAF doreşte să reducă evaziunea fiscală din chirii şi ameninţă cu măsuri dure împotriva proprietarilor de apartamente care închiriază imobilul şi nu declară veniturile. Pe fondul faptului că proprietarii întocmesc un contract standard cu chiriaşul care rămâne neînregistrat la Fisc, ANAF anunţă că va face controale pentru a depista persoanele care fentează legea şi nu îşi declară venitul suplimentar.

    ”Vrem să pornim să discutăm cu administratorii de bloc în blocurile mai mari, unde ştim că există zone sensibile. Primul pas este să informăm şi să ştie la ce să se aştepte. Pasul doi e să mergem în control şi să sancţionăm”, a declarat preşedintele ANAF, Dragoş Doroş, în cadrul unei emisiuni tv. Pe de altă parte, preşedinţii de asociaţii de locatari, dar şi administratorii de bloc se arată neîncrezători privind metodele prin care proprietarii ar putea fi depistaţi.

    Dacă obţineţi venituri din chirii trebuie să încheiaţi un contract între dumneavostră şi chiriaş, trebuie să vă prezentaţi la ANAF în maxim 30 de zile de la semnarea contractului cu următoarele documente :

    contractul de închiriere, în original

    declaraţia 220 completată cu venitul estimat/norma de venit în 2 exemplare

    împuternicire (dacă este cazul).

    Dacă nu au fost declarate veniturile din închiriere, în cadrul unei inspecţii fiscale ANAF va stabili impozitul şi contribuşia la asigurările sociale de sănătate datorate, dobânzile şi penaşităţile de nedeclarare, potrivit informaţiilor ANAF.

    Astfel, la o chirie lunară de 1000 de lei încasată timp de 5 ani (60.000 de lei) impozitul şi CASS-ul ajung la 1,548 lei pe an pe când amenda pentru nedeclarare poate ajunge la 14,500 de lei (impozit şi CASS, penalităţi de nedeclarare şi dobânzi de întârziere).

     

  • ANAF ameninţă proprietarii de apartamente cu verificări şi sancţiuni dure

    ANAF ameninţă proprietarii de apartamente cu verificări şi sancţiuni dure

    ANAF doreşte să reducă evaziunea fiscală din chirii şi ameninţă cu măsuri dure împotriva proprietarilor de apartamente care închiriază imobilul şi nu declară veniturile. Pe fondul faptului că proprietarii întocmesc un contract standard cu chiriaşul care rămâne neînregistrat la Fisc, ANAF anunţă că va face controale pentru a depista persoanele care fentează legea şi nu îşi declară venitul suplimentar.

    ”Vrem să pornim să discutăm cu administratorii de bloc în blocurile mai mari, unde ştim că există zone sensibile. Primul pas este să informăm şi să ştie la ce să se aştepte. Pasul doi e să mergem în control şi să sancţionăm”, a declarat preşedintele ANAF, Dragoş Doroş, în cadrul unei emisiuni tv. Pe de altă parte, preşedinţii de asociaţii de locatari, dar şi administratorii de bloc se arată neîncrezători privind metodele prin care proprietarii ar putea fi depistaţi.

    Cititi mai multe pe www.jurnalmm.ro

  • FOCUS: Culesul viei se face cu forţă de muncă scumpă şi greu de găsit, în ciuda unui an viticol foarte bun / “Se mulţumesc cu ajutoarele sociale şi nu vor să vină la muncă”

    În această perioadă, recoltatul strugurilor este în toi, dar forţa de muncă este greu de găsit. Administratorii podgoriilor din ţară spun că nici măcar şomerii sau asistaţii social din comune nu vor să lucreze, chiar dacă li se oferă uneori şi peste 100 de lei pe ziua de lucru.

    Cele mai multe societăţi comerciale care administrează podgorii oferă, pe lângă plata în bani, şi transportul zilierilor, dar şi o masă sau un echivalent în produse. Nici aceste facilităţi nu sunt însă convingătoare pentru a-i atrage la muncă pe oamenii care nu au de lucru, ei temându-se că ar putea pierde ajutoarele de la stat dacă se angajează.

    „Anul viticol este foarte bun sau în orice caz peste media multianuală atât ca producţie, cât şi din punctul de vedere al calităţii. Dar marea problemă este găsirea forţei de muncă, pentru recoltă, în întreaga ţară”, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), Ovidiu Gheorghe.

    La Cotnari (judeţul Iaşi), culegătorii sunt aduşi de la distanţe mari, pentru că pe plan local au fost dificil de identificat chiar şi din rândurile şomerilor sau beneficiarilor de ajutoare sociale. „Forţa de muncă am găsit-o cu mare dificultate. Am ajuns să aducem oamenii de pe o rază de 200 de kilometri faţă de podgorie, sunt foarte greu de convins. Îi plătim, în funcţie de productivitate, cu 50-80 de lei pe zi, le asigurăm transport şi masă”, a declarat pentru MEDIAFAX reprezentantul podgoriei Cotnari, Răzvan Serghiuţă. La Cotnari, „producţia în acest an este de 9-10 tone la hectar şi se încadrează în standardele noastre de calitate”, a mai spus Răzvan Serghiuţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii care se întorc în ţară ar putea primi bani pentru a-şi deschide o afacere. Vezi câţi bani oferă statul

    Românii care vor să se întoarcă în ţară ar putea primi un grant de până la 50.000 de euro pentru a-şi deschide o afacere, potrivit unui proiect al Ministerului Fondurilor Europene. Pe 8 septembrie a fost lansarea în consultarea publică a ghidului programului „Diaspora Start-Up”.

    Finanţarea, în valoare de 30 milioane euro, este realizată prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020 şi are ca obiectiv stimularea antreprenoriatului în rândul cetăţenilor români din diaspora şi a celor recent reîntorşi în ţară.

    Schema de antreprenoriat vizează crearea unei oportunităţi de reîntoarcere în România pentru cei care doresc să valorifice abilităţile (antreprenoriale şi/sau profesionale) dobândite în străinătate prin deschiderea unei afaceri în ţară.

    În prima etapă a proiectului, administratorii de grant depun propunerile de proiecte în valoare de maxim 5.000.000 euro prin care se angajează să pregătească viitorii antreprenori şi să le acorde acestora subvenţii pentru lansarea afacerilor în ţară. În cea de-a doua etapă, cetăţenii români eligibili, care doresc să îşi înfiinţeze o companie, pot accesa fonduri în valoare maximă de 50.000 de euro prin intermediul administratorilor de grant.

    Programul include două categorii de solicitanţi, aferente celor 2 etape de accesare:

    ·        Etapa 1: administratori de schemă de antreprenoriat, care pot fi autorităţile publice locale, camerele de comerţ, furnizorii de servicii de formare profesională continuă (FPC), organizaţii sindicale şi patronale, asociaţii profesionale şi ONG-uri;

    ·         Etapa 2: cetăţeni români (cu vârsta minimă de 18 ani) care fac dovada rezidenţei sau a domiciliului în străinătate pe durata a cel puţin 1 an în ultimii 3 ani şi doresc să deschidă o companie în România, prin accesarea ajutorului de minimis. Aceştia mai trebuie să facă dovada unei experienţe antreprenoriale în străinătate sau a specializării, prin cursuri sau experienţa profesională, în domeniul vizat. Cetăţenii români din diaspora pot primi prin intermediul administratorilor de schemă un grant de maxim 40.000 de euro, în două tranşe, plus 10.000 de euro primă de relocare în ţară.

    Propunerile şi recomandările pe marginea ghidului „Diaspora Start-Up” sunt aşteptate până la data 23 septembrie 2016 la adresa: diaspora@fonduri-ue.ro. Detalii despre program pot fi consultate în fişierul ataşat.

    Ghidul şi documentele anexe pot fi consultate aici.

    Despre „Diaspora Start-up”:

    În acord cu prevederile POCU 2014-2020, sunt considerate eligibile activităţile care urmăresc încurajarea antreprenorialului şi a ocupării pe cont propriu prin susţinerea înfiinţării de întreprinderi cu profil non-agricol în zona urbană. Prezentul apel va fi dedicat tuturor regiunilor de dezvoltare din România, cu excepţia regiunii Bucureşti – Ilfov.

    Persoanele selectate în vederea finanţării planului de afacere vor primi într-o primă fază o subvenţie în valoare de maxim 10.000 de euro, ca primă de relocare. La momentul semnării contractului de ajutor de minimis cu administratorul schemei de antreprenoriat, viitorul antreprenor primeşte 75% din ajutorul aprobat, reprezentând prima tranşă de finanţare. A doua tranşă de finanţare va fi acordată dacă antreprenorul realizează venituri brute echivalente cu 30% din valoarea primei tranşe.

    Diaspora Start-up face parte din Axa prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toţi, Prioritatea de investiţii 8iii – Activităţi independente, antreprenoriat şi înfiinţare de întreprinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi şi a unor întreprinderi mici şi mijlocii inovatoare, Obiectivul specific 3.7. – Creşterea ocupării prin susţinerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană.

  • Românii care se întorc în ţară ar putea primi bani pentru a-şi deschide o afacere. Vezi câţi bani oferă statul

    Românii care vor să se întoarcă în ţară ar putea primi un grant de până la 50.000 de euro pentru a-şi deschide o afacere, potrivit unui proiect al Ministerului Fondurilor Europene. Pe 8 septembrie a fost lansarea în consultarea publică a ghidului programului „Diaspora Start-Up”.

    Finanţarea, în valoare de 30 milioane euro, este realizată prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020 şi are ca obiectiv stimularea antreprenoriatului în rândul cetăţenilor români din diaspora şi a celor recent reîntorşi în ţară.

    Schema de antreprenoriat vizează crearea unei oportunităţi de reîntoarcere în România pentru cei care doresc să valorifice abilităţile (antreprenoriale şi/sau profesionale) dobândite în străinătate prin deschiderea unei afaceri în ţară.

    În prima etapă a proiectului, administratorii de grant depun propunerile de proiecte în valoare de maxim 5.000.000 euro prin care se angajează să pregătească viitorii antreprenori şi să le acorde acestora subvenţii pentru lansarea afacerilor în ţară. În cea de-a doua etapă, cetăţenii români eligibili, care doresc să îşi înfiinţeze o companie, pot accesa fonduri în valoare maximă de 50.000 de euro prin intermediul administratorilor de grant.

    Programul include două categorii de solicitanţi, aferente celor 2 etape de accesare:

    ·        Etapa 1: administratori de schemă de antreprenoriat, care pot fi autorităţile publice locale, camerele de comerţ, furnizorii de servicii de formare profesională continuă (FPC), organizaţii sindicale şi patronale, asociaţii profesionale şi ONG-uri;

    ·         Etapa 2: cetăţeni români (cu vârsta minimă de 18 ani) care fac dovada rezidenţei sau a domiciliului în străinătate pe durata a cel puţin 1 an în ultimii 3 ani şi doresc să deschidă o companie în România, prin accesarea ajutorului de minimis. Aceştia mai trebuie să facă dovada unei experienţe antreprenoriale în străinătate sau a specializării, prin cursuri sau experienţa profesională, în domeniul vizat. Cetăţenii români din diaspora pot primi prin intermediul administratorilor de schemă un grant de maxim 40.000 de euro, în două tranşe, plus 10.000 de euro primă de relocare în ţară.

    Propunerile şi recomandările pe marginea ghidului „Diaspora Start-Up” sunt aşteptate până la data 23 septembrie 2016 la adresa: diaspora@fonduri-ue.ro. Detalii despre program pot fi consultate în fişierul ataşat.

    Ghidul şi documentele anexe pot fi consultate aici.

    Despre „Diaspora Start-up”:

    În acord cu prevederile POCU 2014-2020, sunt considerate eligibile activităţile care urmăresc încurajarea antreprenorialului şi a ocupării pe cont propriu prin susţinerea înfiinţării de întreprinderi cu profil non-agricol în zona urbană. Prezentul apel va fi dedicat tuturor regiunilor de dezvoltare din România, cu excepţia regiunii Bucureşti – Ilfov.

    Persoanele selectate în vederea finanţării planului de afacere vor primi într-o primă fază o subvenţie în valoare de maxim 10.000 de euro, ca primă de relocare. La momentul semnării contractului de ajutor de minimis cu administratorul schemei de antreprenoriat, viitorul antreprenor primeşte 75% din ajutorul aprobat, reprezentând prima tranşă de finanţare. A doua tranşă de finanţare va fi acordată dacă antreprenorul realizează venituri brute echivalente cu 30% din valoarea primei tranşe.

    Diaspora Start-up face parte din Axa prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toţi, Prioritatea de investiţii 8iii – Activităţi independente, antreprenoriat şi înfiinţare de întreprinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi şi a unor întreprinderi mici şi mijlocii inovatoare, Obiectivul specific 3.7. – Creşterea ocupării prin susţinerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană.

  • Patronii clubului Colectiv şi reprezentanţii firmei de artificii, chemaţi la Parchetul General

    Administratorii clubului Colectiv şi reprezentanţii firmei de artificii, toţi urmăriţi penal pentru tragedia din toamna anului trecut, au fost citaţi de procurori pentru a se prezenta, vineri, la sediul Parchetului General, susţin surse judiciare.

    Potrivit acestora, cei şase au fost chemaţi „pentru a li se comunica acte procedurale ce au fost efectuate şi paşi premergători trimiterii în judecată a dosarului”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a înşelat o firmă statul, dar şi pe propriii angajaţi, cu aproape 1.000.000 de lei

    Prejudiciu de aproape 1.000.000 de lei

    Potrivit informaţiilor primite de la reprezentanţii IPJ Alba, din cercetări a rezultat că, în perioada 2007 – 2014, doi administratori  ai societăţii comerciale, cu obiect de activitate prelucrarea şi comercializarea de material lemnos, s-au sustras de la plata obligaţiilor datorate bugetului general consolidat al statului, înregistrând în statele de plată lunare, salarii aferente angajaţilor, mult diminuate faţă de cele acordate real.

    Prejudiciul cauzat astfel bugetului de stat a fost stabilit la suma de 742.056 lei, reprezentând impozit pe venit şi contribuţii cu reţinere la sursă, nedeclarate şi neachitate, fiind instituite măsuri asiguratorii, în vederea recuperării acestuia.

    Totodată, poliţiştii au stabilit că, în perioada 2012 – 2014, angajaţilor societăţii li s-au acordat tichete valorice de masă, contravaloarea acestora fiindu-le reţinută, fără drept, din salariul lunar acordat.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Administratorul blocului trece în online

    O vorbă spune că există o aplicaţie pentru orice. Ceea ce nu pare a fi dezminţit de numărul uriaş de aplicaţii disponibile în momentul de faţă (1,6 mil. pe Google Play, 1,5 mil. pe Apple App Store, 400.000 pe Amazon Appstore, 340.000 pe Windows Phone Store şi 130.000 pe Blackberry World, potrivit Statistia). Iar în acest peisaj este pe cale să-şi facă apariţia o aplicaţie care transformă şi tehnologizează comunicarea cu administratorul blocului şi declararea indecşilor la apă sau gaz.

    Ideea a apărut în Iaşi, unde cinci tineri, prieteni sau colegi de serviciu, cu experienţă în programare şi design, s-au gândit să rezolve problema comunicării defectuoase dintre asociaţiile de bloc şi locatari. „De cele mai multe ori proprietarii declară târziu indexul la apă sau gaz, fie din cauza programului asociaţiei de proprietari, fie din cauza unei lungi absentări de acasă a locatarului. În acest sens ne‑am gândit că putem utiliza cel mai folosit dispozitiv pus la îndemână de tehnologie – smartphone-ul – pentru a pune în legătură, online, proprietarii de locuinţe cu administratorii asociaţiilor”, spune Ştefan Matei, unul dintre fondatori.

    Prima variantă a aplicaţiei a fost dezvoltată în cadrul unui hackathon organizat de o companie locală de IT, iar cei 5 au lucrat 24 de ore la varianta web a aplicaţiei şi la varianta Android, apoi au prezentat-o juriului.
    Aplicaţia are două module: modulul administratorului şi pe cel al locatarului. Administratorul are o interfaţă special creată, care permite gestionarea comunicării cu locatarii: pot să adauge notificări, să adauge consumul (bucătarie, baie), să încheie luna sau să vadă sesizările adăugate de locatari.

    Locatarului i se permite să citească notificările adăugate, să trimită indexul (poate alege dacă trimite text sau fotografie), să vizualizeze istoricul contului lui şi să trimită anumite sesizări (de exemplu: nu funcţionează iluminatul în scara A). După cum se poate deduce, principalii beneficiari ai acestei aplicaţii sunt administratorii de asociaţii şi locatarii, însă creatorii LaBloc App aduc în discuţie şi furnizorii de servicii. „În calitate de beneficiari secundari se pot considera şi furnizorii serviciilor pentru care aplicaţia transmite indexul: furnizorii de apă, gaz etc. sau chiar diverse companii ce administrează locuinţele din oraş”, afirmă Matei.

    Însă tocmai faptul că vor să tehnologizeze un proces care nu era deloc tehnologic ar putea să apară probleme în implementare. Nu toţi administratorii de bloc sunt deschişi la tehnologie, la schimbare. Însă echipa de la LaBloc App mizează pe faptul că aplicaţia îi va face să administreze mai eficient asociaţia, fără să întâmpine întârzieri în declararea indexului şi în realizarea rapoartelor lunare.
    Se vor evita situaţiile de întreruperi din cauza proprietarilor care nu declară la timp sau care nu plătesc la timp (prin intermediul sistemului de notificare online, pot trimite mesaje către locatari). De asemenea, administratorii îşi vor îmbunătăţi relaţia cu proprietarii prin sistemul de sesizări şi rezolvare în timp scurt a problemelor ce apar în asociaţie, potrivit reprezentanţilor LaBloc App.

    Pentru a-i familiariza cu aplicaţia şi a le rezolva problemele cu care se vor confrunta, ieşenii se gândesc la „mici sesiuni de training dedicate administratorilor şi chiar implementarea unei secţiuni de suport online (practic, un număr de telefon la care pot suna pentru eventuale probleme)”, spune Ştefan Matei.

    După cum spuneam, proiectul a pornit în Iaşi şi dacă va avea succes se gândesc şi la alte oraşe din România. Au primit cereri de a implementa aplicaţia de la persoane din Bucureşti sau Constanţa. În prezent, echipa promovează aplicaţia şi aşteaptă ca aceia care şi-o doresc să se înscrie pe site-ul proiectului. „În urma înscrierilor, vom realiza o prioritizare a asociaţiilor care au cele mai multe cereri şi vom trece, astfel, în perioada de implementare efectivă.”, afirmă Matei.

    Aplicaţia s-a dezvoltat prin munca celor cinci, iar partea de finanţare a fost acoperită integral tot de către membrii echipei. Însă pentru a-şi duce planurile până la capăt au nevoie de susţinători şi sunt în căutare de sponsori pentru partea de infrastructură.
    Pe termen scurt, tineri îşi doresc să realizeze implementarea propriu-zisă a aplicaţiei, apoi pe termen lung doresc ca LaBloc App să fie folosită de tot mai multă lume şi să creeze o reţea mare de utilizatori.

    Aplicaţia ar putea uşura viaţa multor oameni care, doar prin câteva clicuri, transmit indexul şi-şi văd mai departe de treabă, dar ieşenii se gândesc şi la viitor, la Internet of Things, „ne gândim la aplicaţiile de smart home sau alte aplicaţii pentru case inteligente, LaBlocApp se poate integra şi poate comunica uşor cu acestea, pentru o gestiune cât mai simplă a casei”, concluzionează Ştefan Matei.