BusinessMagazin

Tag: adapost

  • Imperiul pe care lumea l-a uitat: cum arăta “oraşul celor 1.001 biserici” – GALERIE FOTO

    Ani, cândva adăpost pentru zeci de mii de oameni, s-a transformat într-un oraş al fantomelor şi al ruinelor. Devenit un centru cultural important în timpul dinastiei armene Bagradit, rămăşiţele oraşului sunt astăzi împrăştiate pe un platou din nord-estul Turciei.

    Cei care vizitează ruinele acestui imperiu de mult apus sunt întâmpinaţi de privelişti ce amintesc de istoria bogată a oraşului Ani, întinsă de-a lungul a trei secole şi cinci dinastii – armenă, bizantină. turcă, georgiană şi otomană.

    La apogeul său, în secolul XI, oamenii de ştiinţă estimează că Ani adăpostea nu mai puţin de 100.000 de oameni, fiind cunoscut ca “oraşul celor 1.001 biserici”. Cifra era mult exagerată, dar studiile arheologice au scos totuşi la iveală peste 40 de locuri de cult.

  • Incursiune în procedura bugetară a Uniunii Europene

    Pe lângă importanţa evidentă a structurii bugetului Uniunii Europene în 2018, votul din Parlamentul European a adus şi un moment extrem de important pentru ţara noastră. Bugetul a fost negociat, pentru prima oară, de un europarlamentar român. Siegfried Mureşan, care este încă din 2015 purtător de cuvânt al PPE (Partidul Popular European), a fost numit raportor general pe toată procedura bugetară.

    Ce înseamnă, însă, să fii raportor general pe tot bugetul UE? „Funcţia presupune coordonarea întregului proces legislativ în cadrul Parlamentului European – tu eşti parlamentarul care elaborează actele legislative şi trebuie să te consulţi cu ceilalţi parlamentari, să ai majoritate; reprezinţi Parlamentul European în negocierile interinstituţionale cu Consiliul şi Comisia Europeană”, explică europarlamentarul de 36 de ani.

    Un român în capul mesei bogaţilor

    Siegfried Mureşan a devenit europarlamentar în 2014, însă cariera îl purtase deja în zona diplomaţiei internaţionale. După ce a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti în anul 2004, el şi-a continuat studiile cu un master în Ştiinţe Economice şi de Management la Universitatea Humboldt din Berlin; ulterior, Siegfried Mureşan a primit o bursă în cadrul programului de stagii al Parlamentului Germaniei. La finalul internshipului, el a fost numit consilier al preşedintelui Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului Germaniei, Gunther Krichbaum, funcţie pe care a deţinut-o timp de trei ani.

    Cariera sa politică a continuat cu mutarea la Bruxelles, în 2009, unde a lucrat în cadrul Parlamentului European. Tot aici a obţinut, prin concurs, postul de consilier politic pentru probleme economice şi sociale al PPE, pentru ca trei ani mai târziu, în 2014, să devină consilier politic principal al PPE. Scurta sa incursiune prin politica românească s-a consemnat tot în 2014, când a candidat din partea Partidului Mişcarea Populară (PMP) la alegerile europarlamentare din luna mai. Siegfried Mureşan a obţinut un mandat de 5 ani în Parlamentul European şi a fost ales vicepreşedintele Comisiei pentru bugete, membru supleant în Comisia pentru afaceri economice şi monetare şi membru în delegaţia Comisiei parlamentare de cooperare UE – Republica Moldova.

    „Pentru adoptarea bugetului Uniunii Europene pe anul următor am început munca de elaborare în luna ianuarie şi am încheiat-o după 11 luni. Este, în opinia mea, o diferenţă foarte mare în materie de transparenţă, de predictibilitate şi de profunzime între modul în care elaborăm noi bugetul la nivel european şi modul în care guvernul României elaborează bugetul”, a spus Mureşan în cadrul unei întâlniri cu presa. „Procedura este următoarea: în ianuarie am elaborat primul raport privind priorităţile politice ale Parlamentului pentru bugetul Uniunii Europene pe anul următor, şi anume domeniile pe care eu am considerat că Uniunea trebuie să le finanţeze cu precădere: creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, în primul rând, şi siguranţa cetăţeanului în al doilea rând.” În ceea ce priveşte siguranţa cetăţeanului, explică europarlamentarul, s-a insistat pe ideea că trebuie făcute mai multe în materie de apărare la nivel european, tocmai fiindcă problema vine din cheltuirea unor sume prea mici pentru apărare în raport cu alte regiuni ale lumii, dar şi din lipsa de coordonare între cheltuieli şi, prin urmare, din lipsa de eficienţă. „Am mai cerut întărirea agenţiilor Uniunii Europene care au responsabilităţi în combaterea terorismului, în justiţie şi afaceri interne sau gestionarea crizei refugiaţilor. Cea de-a treia componentă legată de siguranţa cetăţeanului este vecinătatea imediată a Uniunii Europene, căci nu poţi fi sigur în interiorul Uniunii Europene dacă nu eşti înconjurat în partea estică sau cea sudică de state cât se poate de stabile.”

    A trebuit să negocieze lista de priorităţi cu alte grupuri politice, iar ele au fost acceptate în această formă de majoritatea membrilor Parlamentului, modificările fiind unele de nuanţă. Prin urmare, raportul a fost adoptat în luna februarie în Comisia pentru bugete şi în luna martie în plenul Parlamentului European; în baza acestor linii directoare, Comisia Europeană a prezentat în luna mai proiectul de buget. Concret, Comisia a propus creşteri de 7% pentru cercetare şi inovare, programul Orizont 2020, 8% pentru programe de infrastructură transfrontalieră şi 10% pentru programul de burse Erasmus.

    Poziţia Parlamentului a constituit mandatul lui Siegfried Mureşan pentru negocierile cu Consiliul şi Comisia Europeană; astfel, după ce părţile îşi asumă anumite poziţii, procedura bugetară prevede o perioadă de conciliere de 21 de zile. „La sfârşitul lunii octombrie a început această perioadă de conciliere bugetară care a expirat vineri, pe 20 noiembrie. Pe 17 ne-am întâlnit pentru negocierea finală – ne-am întâlnit dimineaţă la 11 şi am încheiat cu succes sâmbătă dimineaţă la 4, după 17 ore de negociere”, spune europarlamentarul.

    Cum arată, aşadar, bugetul Uniunii Europene pe 2018?

  • DRAMATIC! Numărul bătrânilor fără adăpost din Marea Britanie a crescut cu 100%, în ultimii şapte ani

    Numărul bătrânilor înregistraţi ca neavând adăpost a crescut de la 1.210, în 2009, până la 2.320, în 2016; procentajul persoanelor fără adăpost, de toate vârstele, crescând în aceeaşi perioadă cu 42%, de la 41.790 până la 59.260, iar cifrele guvernamentale aratând că numărul persoanelor în vârstă fără adăpost s-a dublat în ultimii şapte ani.

    Cifrele arată că în 2016, în rândul persoanelor în vârstă fără adăpost, peste jumătate dintre aceştia (61%) aveau peste 65 de ani, iar 21% dintre aceştia peste 75.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul bătrânilor fără adăpost din Marea Britanie a crescut cu 100%, în ultimii şapte ani

    Numărul bătrânilor înregistraţi ca neavând adăpost a crescut de la 1.210, în 2009, până la 2.320, în 2016; procentajul persoanelor fără adăpost, de toate vârstele, crescând în aceeaşi perioadă cu 42%, de la 41.790 până la 59.260, iar cifrele guvernamentale aratând că numărul persoanelor în vârstă fără adăpost s-a dublat în ultimii şapte ani.

    Cifrele arată că în 2016, în rândul persoanelor în vârstă fără adăpost, peste jumătate dintre aceştia (61%) aveau peste 65 de ani, iar 21% dintre aceştia peste 75.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea familiei care locuieşte de trei ani pe o bancă într-un colţ de stradă. Au refuzat şi un apartament

    Cei doi au rămas fără adăpost din decembrie 2014, când au fost evacuaţi din apartamentul în care trăiau în Tooting. Se spune că un deces familial şi spitalizări îndelungate le-au îngreunat traiul, astfel încât au ajuns în stradă. Autorităţile locale au încercat să le ofere o locuinţă în sud-vestul Londeri, care, în mod normal, costă cira 1.500 de dolari pe lună, însă cei doi au refuzat categoric.

    De obicei, ambii se trezesc în jurul orelor 10.30 şi după jumătate de oră iau micul dejun, ce constă înstr-un senviş cu miere. În timpul zilei, mama, în jurul vârstei de 60 de ani, vorbeşte cu trecătorii, iar fiul, ce are în jur de 20 de ani, stă lângă ea pe bancă. Locuitorii din zonă le oferă, adesea, alimente şi apă. Când se lasă seara, cei doi se înveles cu o prelată şi cu pături pentru a se încălzi şi îşi aşează obiectele sub bancă.

    Conform surselor Daily Mail, atât organizaţiile de caritate, cât şi membrii familiei lor, poliţia sau oamenii din comunitatea locală din Somalia nu au reuşit să-i determine să părăsească acel loc. Cea mai recentă oferă pe care au primit-o a fost o locuinţă cu două paturi, bucătărie şi baie complet utilate, ce costa, în condiţii normale, circa 1.500 de lire pe lună; cei doi au refuzat, însă, oferta, preferând să rămână pe străzi.

    „De când a apărut această problemă, am încercat în mod repetat să colaborăm cu ei, dar aceste eforturi au fost respinse. Nimeni nu a fost în stare să-i convingă să vină de pe străzi”, a declarat un reprezentant al autorităţilor locale. 

  • Imperiul pe care lumea l-a uitat: cum arăta “oraşul celor 1.001 biserici” – GALERIE FOTO

    Ani, cândva adăpost pentru zeci de mii de oameni, s-a transformat într-un oraş al fantomelor şi al ruinelor. Devenit un centru cultural important în timpul dinastiei armene Bagradit, rămăşiţele oraşului sunt astăzi împrăştiate pe un platou din nord-estul Turciei.

    Cei care vizitează ruinele acestui imperiu de mult apus sunt întâmpinaţi de privelişti ce amintesc de istoria bogată a oraşului Ani, întinsă de-a lungul a trei secole şi cinci dinastii – armenă, bizantină. turcă, georgiană şi otomană.

    La apogeul său, în secolul XI, oamenii de ştiinţă estimează că Ani adăpostea nu mai puţin de 100.000 de oameni, fiind cunoscut ca “oraşul celor 1.001 biserici”. Cifra era mult exagerată, dar studiile arheologice au scos totuşi la iveală peste 40 de locuri de cult.

  • Pagubele cauzate de uraganul Harvey s-ar putea ridica la 100 de miliarde de dolari

    Având în vedere că inundaţiile din Texas declanşate de uraganul Harvey s-ar putea înrăutăţi, primele estimări sugerează că pagubele financiare variază de la 30-50 de miliarde de dolari la 100 de miliarde de dolari, potrivit estimării lui David Havens, analist în domeniul asigurărilor la Imperial Capital din New York.

    Furtuna tropicală este aşteptată să ajungă în sudul statului Louisiana. Mii de case au fost inundate, iar autorităţile americane estimează că 30.000 de oameni vor avea nevoie de adăpost.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A fondat compania chiar înainte de criză, a gestionat-o cu succes într-o perioadă dificilă, iar azi afacerea lui depăşeşte jumătate de milion de euro

    Dorinţa de a urma calea antreprenoriatului a existat încă din adolescenţă. Am fost mânat de dorinţa de a fi propriul meu şef, de a avea o sursă de venit şi de a putea face ceva ce îmi place“, mărturiseşte Florin Pană, care a absolvit Facultatea de Construcţii din Bucureşti.

    |nfiinţată în 2007, Cover Grup Construct are un rol, în primul rând, de consultant, sfătuind clientul, în funcţie de ce doreşte acesta, ce fel de materiale sunt recomandate pentru acoperiş; firma se poate ocupa şi de montarea propriu-zisă. ”Pe scurt, clienţii au posibilitatea de a lucra întreg proiectul cu noi, de a achiziţiona doar materialele necesare prin intermediul nostru sau doar de a apela la serviciile noastre de montaj“, spune Pană.

    La scurt timp de la înfiinţare însă, firma a avut de traversat o perioadă dificilă cauzată de criză, care a izbucnit chiar când ”noi de-abia începusem să intrăm pe piaţă“; şase luni mai târziu ”tot ceea ce învăţasem nu se mai aplica“. Piaţa de construcţii s-a contractat brusc, iar companiile a trebuit să se adapteze pentru a putea supravieţui. Strategiile au variat în funcţie de domeniu şi de mărimea companiei. ”Noi am luat decizia de a ne axa pe calitate şi pe soluţii premium, contrar cerinţelor din piaţă. Am avut curajul de a merge contra curentului, după ce, în urma unei analize interne, am înţeles că în acest domeniu piaţa de low-cost nu poate susţine un business, nu putem scoate profit“, mărturiseşte Pană. 

    Compania are deopotrivă clienţi din segmentul rezidenţial şi din cel comercial; de la înfiinţare firma a avut peste 4.000 de clienţi. 70% dintre proiecte au fost din domeniul rezidenţial, diferenţa revenind construcţiilor de tip comercial. Antreprenorul consideră că unul dintre proiectele care au constituit o provocare a fost realizarea acoperişului pentru Mega Image Băneasa. ”A fost vorba de un proiect ce a presupus soluţii de acoperire din tablă fălţuită din cupru, montată de echipa noastră pe o suprafaţă de aproximativ 800 mp, într-un interval de 12 zile lucrătoare; am predat proiectul înainte de deadline. S-a lucrat intens, chiar nonstop, în două ture de lucru: zi şi noapte“, spune el.

    |n 2016 compania, care a ajuns la 20 de angajaţi, a avut o cifră de afaceri de aproximativ 520.000 de euro, cel mai mare rezultat din ultimii trei ani. ”Evoluţia a fost pozitivă, iar în momentul de faţă suntem o companie profitabilă.“

    Preferinţele românilor în materie de acoperişuri diferă în funcţie de regiune. ”|n zona de sud a ţării, cel mai des întâlnite sunt acoperişurile din ţiglă metalică, pe când în centrul ţării, cu precădere în judeţele Sibiu şi Braşov, sunt preferate cele ceramice“, explică şeful Cover Grup Construct. Piaţa acoperişurilor devine tot mai dinamică şi mai concurenţială pe măsură ce producătorii locali vin cu noi soluţii de top, tot mai performante şi mai durabile, iar clasica ţiglă metalică este îmbunătăţită.

    El apreciază că piaţa soluţiilor de acoperire este în creştere, trend ce se aşteaptă să se menţină şi în viitorul apropiat. ”Se construieşte destul de intens în această perioadă şi chiar dacă piaţa de construcţii se va tempera la un moment dat, trebuie luată în considerare şi activitatea de renovări şi resturări. Există încă foarte multe clădiri vechi, pe care noi le vedem ca potenţiale proiecte de restaurare“, este de părere Pană.

    Potrivit caluculelor ZF, în 2016 piaţa se situa la peste 150 mil. euro, iar unii au estimat-o chiar la 180 mil. euro luând în calcul atât ţigla metalică, cât şi pe cea din ceramică sau beton alături de celelalte alternative. Horaţiu Ţepeş, omul de afaceri braşovean care controlează Bilka Steel, cel mai mare jucător de pe piaţa de profil din ultimii doi ani, cu afaceri de aproape 200 mil. lei în 2015, estimează piaţa de acoperişuri la 31 de milioane de metri pătraţi, din care 65% reprezintă ţigla metalică, în timp ce ţigla de beton 8%, cea ceramică 13%, iar restul este reprezentat de alte tipuri de acoperiş.

    Avantajul ţiglei metalice este greutatea redusă, costurile mai mici de transport, montajul şi gama variată de modele, accesorii şi culori. Pe de altă parte, ţigla metalică are şi dezavantaje, de la design la funcţionalitate.

    |n plus, în România există multe construcţii vechi pentru care înlocuirea acoperişului este necesară, dar fundaţia nu permite aşezarea unei greutăţi ridicate pe acoperiş. Spre exemplu, pe un acoperiş de 200 mp se va aşeza o greutate de 1.000 kg în cazul ţiglei metalice, spre deosebire de cele 10.000 kg în cazul ţiglei ceramice sau al betonului.

    Florin Pană spune că investiţia iniţială a fost de aproximativ 10.000 de euro, care au mers către utilaje de construcţii şi pentru primii angajaţi. ”Ulterior, am început să reinvestim banii câştigaţi în utilaje şi mai performante, în trainingul echipei de profesionişti şi în mărirea acesteia.“

    Principalul obstacol în dezvoltarea afacerii de care Florin Pană s-a lovit a fost lipsa experienţei, ”mai ales că, la scurt timp după înfiinţarea companiei, a început să se manifeste şi la noi situaţia crizei economice“. Spune că a învăţat din greşeli şi cum să ia deciziile corecte, semnalând că decizia cea mai importantă a fost ”aceea de a nu renunţa şi de a continua munca în domeniu“.

    Pentru 2017 şeful Cover Grup Construct spune că va continua investiţiile în utilaje şi că tot anul acesta are în plan finalizarea unui nou sediu pentru companie, la Afumaţi, ”dar aici suntem ţinuţi în loc de birocraţie“.

  • A fondat compania chiar înainte de criză, a gestionat-o cu succes într-o perioadă dificilă, iar azi afacerea lui depăşeşte jumătate de milion de euro

    Dorinţa de a urma calea antreprenoriatului a existat încă din adolescenţă. Am fost mânat de dorinţa de a fi propriul meu şef, de a avea o sursă de venit şi de a putea face ceva ce îmi place“, mărturiseşte Florin Pană, care a absolvit Facultatea de Construcţii din Bucureşti.

    |nfiinţată în 2007, Cover Grup Construct are un rol, în primul rând, de consultant, sfătuind clientul, în funcţie de ce doreşte acesta, ce fel de materiale sunt recomandate pentru acoperiş; firma se poate ocupa şi de montarea propriu-zisă. ”Pe scurt, clienţii au posibilitatea de a lucra întreg proiectul cu noi, de a achiziţiona doar materialele necesare prin intermediul nostru sau doar de a apela la serviciile noastre de montaj“, spune Pană.

    La scurt timp de la înfiinţare însă, firma a avut de traversat o perioadă dificilă cauzată de criză, care a izbucnit chiar când ”noi de-abia începusem să intrăm pe piaţă“; şase luni mai târziu ”tot ceea ce învăţasem nu se mai aplica“. Piaţa de construcţii s-a contractat brusc, iar companiile a trebuit să se adapteze pentru a putea supravieţui. Strategiile au variat în funcţie de domeniu şi de mărimea companiei. ”Noi am luat decizia de a ne axa pe calitate şi pe soluţii premium, contrar cerinţelor din piaţă. Am avut curajul de a merge contra curentului, după ce, în urma unei analize interne, am înţeles că în acest domeniu piaţa de low-cost nu poate susţine un business, nu putem scoate profit“, mărturiseşte Pană. 

    Compania are deopotrivă clienţi din segmentul rezidenţial şi din cel comercial; de la înfiinţare firma a avut peste 4.000 de clienţi. 70% dintre proiecte au fost din domeniul rezidenţial, diferenţa revenind construcţiilor de tip comercial. Antreprenorul consideră că unul dintre proiectele care au constituit o provocare a fost realizarea acoperişului pentru Mega Image Băneasa. ”A fost vorba de un proiect ce a presupus soluţii de acoperire din tablă fălţuită din cupru, montată de echipa noastră pe o suprafaţă de aproximativ 800 mp, într-un interval de 12 zile lucrătoare; am predat proiectul înainte de deadline. S-a lucrat intens, chiar nonstop, în două ture de lucru: zi şi noapte“, spune el.

    |n 2016 compania, care a ajuns la 20 de angajaţi, a avut o cifră de afaceri de aproximativ 520.000 de euro, cel mai mare rezultat din ultimii trei ani. ”Evoluţia a fost pozitivă, iar în momentul de faţă suntem o companie profitabilă.“

    Preferinţele românilor în materie de acoperişuri diferă în funcţie de regiune. ”|n zona de sud a ţării, cel mai des întâlnite sunt acoperişurile din ţiglă metalică, pe când în centrul ţării, cu precădere în judeţele Sibiu şi Braşov, sunt preferate cele ceramice“, explică şeful Cover Grup Construct. Piaţa acoperişurilor devine tot mai dinamică şi mai concurenţială pe măsură ce producătorii locali vin cu noi soluţii de top, tot mai performante şi mai durabile, iar clasica ţiglă metalică este îmbunătăţită.

    El apreciază că piaţa soluţiilor de acoperire este în creştere, trend ce se aşteaptă să se menţină şi în viitorul apropiat. ”Se construieşte destul de intens în această perioadă şi chiar dacă piaţa de construcţii se va tempera la un moment dat, trebuie luată în considerare şi activitatea de renovări şi resturări. Există încă foarte multe clădiri vechi, pe care noi le vedem ca potenţiale proiecte de restaurare“, este de părere Pană.

    Potrivit caluculelor ZF, în 2016 piaţa se situa la peste 150 mil. euro, iar unii au estimat-o chiar la 180 mil. euro luând în calcul atât ţigla metalică, cât şi pe cea din ceramică sau beton alături de celelalte alternative. Horaţiu Ţepeş, omul de afaceri braşovean care controlează Bilka Steel, cel mai mare jucător de pe piaţa de profil din ultimii doi ani, cu afaceri de aproape 200 mil. lei în 2015, estimează piaţa de acoperişuri la 31 de milioane de metri pătraţi, din care 65% reprezintă ţigla metalică, în timp ce ţigla de beton 8%, cea ceramică 13%, iar restul este reprezentat de alte tipuri de acoperiş.

    Avantajul ţiglei metalice este greutatea redusă, costurile mai mici de transport, montajul şi gama variată de modele, accesorii şi culori. Pe de altă parte, ţigla metalică are şi dezavantaje, de la design la funcţionalitate.

    |n plus, în România există multe construcţii vechi pentru care înlocuirea acoperişului este necesară, dar fundaţia nu permite aşezarea unei greutăţi ridicate pe acoperiş. Spre exemplu, pe un acoperiş de 200 mp se va aşeza o greutate de 1.000 kg în cazul ţiglei metalice, spre deosebire de cele 10.000 kg în cazul ţiglei ceramice sau al betonului.

    Florin Pană spune că investiţia iniţială a fost de aproximativ 10.000 de euro, care au mers către utilaje de construcţii şi pentru primii angajaţi. ”Ulterior, am început să reinvestim banii câştigaţi în utilaje şi mai performante, în trainingul echipei de profesionişti şi în mărirea acesteia.“

    Principalul obstacol în dezvoltarea afacerii de care Florin Pană s-a lovit a fost lipsa experienţei, ”mai ales că, la scurt timp după înfiinţarea companiei, a început să se manifeste şi la noi situaţia crizei economice“. Spune că a învăţat din greşeli şi cum să ia deciziile corecte, semnalând că decizia cea mai importantă a fost ”aceea de a nu renunţa şi de a continua munca în domeniu“.

    Pentru 2017 şeful Cover Grup Construct spune că va continua investiţiile în utilaje şi că tot anul acesta are în plan finalizarea unui nou sediu pentru companie, la Afumaţi, ”dar aici suntem ţinuţi în loc de birocraţie“.

  • Cum a reuşit o femeie care a petrecut 10 ani la închisoare să devină un lider al unei companii

    Ce spuneţi de o haină impermeabilă care se încălzeşte singură şi se poate transforma într-un sac de dormit? Ar putea fi un obiect indispensabil pentru toţi oamenii fără casă.

    De astfel de invenţie este responsabilă Veronika Scott, 21 de ani, şi compania sa “The Empowerment Plan”. După ce a absolvit facultatea ea a fondat “The Empowerment Plan”, o organizaţie nonprofit care angajează părinţii (single parent) din adăposturi locale şi îi antrenează pentru a deveni croitorese/croitori şi care fac produsul menţionat mai sus. Astfel aceşti oameni au un loc de muncă cu un venit stabil, au o locuinţă şi-şi pot recâştiga independenţa.

    Din 2012 până în prezent organizaţia nonprofit a angajat 30 de oameni, a impactat 75 de copii şi a distribuit 15.000 de haine indivizilor fără adăpost de-a lungul a 30 de state din SUA, Canada, Australia sau Noua Zeelandă. În următoarea perioadă vor să ajungă şi în alte oraşe şi vor să lanseze şi un produs pentru retail, astfel The Empowerment Plan se va putea autosusţine.

    Astfel ceea ce a început ca un proiect menit să le ofere celor fără adăpost o metodă de a se încălzi în perioadele reci ale anului s-a transformat într-un model care întrerupe ciclul sărăciei.

    Veronika nu a construit compania de una singură şi a povestit pentru Forbes modul în care femeie care a petrecut 10 ani la închisoare a devenit un lider în cadrul organizaţiei:

    Annis Maxwell avea 58 de ani când am întlnit-o şi tocmai fusese eliberată din închisoare, după 10 ani. A presupus că nu-i voi oferi un job, dar am simţit ceva special la această femeie şi trebuia să-i dau şansa de a avea un nou început.

    Am avut mare noroc că am angajat-o. Nu avea niciun motiv să aibă încredere într-o tânără de 21 de ani fără experienţă de business şi a riscat la fel cum am riscat şi eu. Am construit compania împreună. A devenit un fel de lider, o mamă a echipei. Credea foarte mult în ceea ce făceam. Abia după ce a murit în 2013 mi-am dat seama de amprenta pe care şi-a lăsat-o asupra mea.