BusinessMagazin

Tag: activitati

  • Revoluţia unicornului românesc

    Suntem într-un punct de cotitură. Liderii din mediul de afaceri de peste tot îşi cresc forţa de muncă prin intermediul roboţilor software, accelerând rapid transformarea digitală a întregului lor business şi permiţându-le astfel angajaţilor să dedice mai mult timp muncii cu impact. UiPath conduce revoluţia forţei de muncă, condusă de determinarea noastră de democratizare a RPA şi de a livra viziunea noastră în care un robot ajută orice persoană. „Sunt umil în faţa susţinerii uimitoare pe care clienţii noştri, partenerii şi investitorii ne-o oferă în fiecare zi, inspirându-ne să muncim mai mult pentru a dezvolta RPA ca platformă care deblochează nu doar potenţialul adevărat al IA, dar şi al altor tehnologii emergente. Suntem doar la început”, spunea  Daniel Dines săptămâna trecută, pe 29 aprilie, când compania anunţa cea mai recentă rundă de finanţare (seria D). În valoarea de 568 de milioane de dolari, suma plasează evaluarea companiei la 7 miliarde de dolari, iar cel mai recent statut confirmat al UiPath este de „start-up-ul de inteligenţă artificială cu cea mai rapidă creştere din lume”. Compania cu fondatori români se plasează astfel înaintea chinezilor de la SenseTime, care au primit o evaluare de 4,5 miliarde de dolari în iunie 2018.

    Potrivit anunţului companiei, noua rundă de finanţare a fost condusă de Coatue, cărora li s-au adăugat Dragoneer, Blackstone, Sands Capital, precum şi fonduri aflate sub consilierea T. Rowe Price Associates, Inc. Accel, care a condus rundele din seria A şi seria B, precum şi CapitalG şi Sequoia, care au condus runda seriei C, au participat de asemenea la runda prezentă, la fel ca şi alţi investitori din trecut, cum ar fi Madrona Ventures şi Seedcamp, conform anunţului companiei.

    Start-up-ul UiPath, fondat de Daniel Dines (CEO-ul şi „interfaţa” companiei) şi Marius Tîrcă (CTO-ul, o prezenţă mai discretă), s-a desprins în 2015 dintr-o companie specializată în furnizarea de soluţii software pentru outsourcing, fondată încă din 2005 de Daniel Dines. Treptat, aceasta s-a specializat în soluţii de automatizare, iar din 2012 şi-a îndreptat atenţia către piaţa de automatizare robotizată a proceselor. Precum alţi mari antreprenori, Dines a lucrat alături de alţi câţiva oameni într-un apartament din Bucureşti, echivalentul legendarului garaj din Silicon Valley, la tehnologia care avea să definească start-up-ul UiPath. „Noi doi am avut o discuţie prin 2012, când ni se părea că ne ratăm cariera, şi ne-am zis să mai dedicăm doi ani să construim o tehnologie foarte bună; doar că în 2013 nu aveam niciun client. Ne gândeam să tragem cortina”, mărturisea Dines într-un interviu acordat anterior Business MAGAZIN.

    Prima confirmare a venit pentru UiPath când s-a remarcat în cadrul ediţiei din 2015 a acceleratorului Seedcamp din Londra, în care a fost ales să intre alături de alte două start-up-uri din România, Devicehub.net şi Traderion, în total fiind selectate 17 companii din Europa aflate la început de drum. După această participare, start-up-ul a atras o primă finanţare de 1,6 milioane de dolari în acelaşi an, în cadrul rundei de finanţare de tip seed conduse de fondul Early Bird Ventures prin intermediul partenerului român Dan Lupu.
    Apoi, ştirile despre finanţările atrase de start-up-ul românesc şi creşterea afacerii de peste 500% anual nu au contenit să apară. A urmat o finanţare de 30 de milioane de dolari primită în 2017, de la Accel Partners, fond de investiţii care a participat şi în companii-mamut precum Facebook, Dropbox şi Spotify. Alături de Accel, au mai participat la finanţare investitorii Earlybird Venture Capital, Credo Ventures şi Seedcamp.
    UiPath a atins statutul de primul unicorn românesc după ce a atras în 2018 o finanţare de 153 de milioane de dolari condusă de Accel Growth Fund din SUA şi sprijinită de Kleiner Perkins Caufield Byers, cei care au fost printre primii investitori ai Google şi de CapitalG, fondul de investiţii al Alphabet, firma-mamă a Google.
    Spre finalul lui 2018, compania bifa deja un prag de evaluare de peste 3 mili­arde de dolari, odată cu o finanţare în valoare de 265 milioane de dolari.
    Anul acesta, reprezentanţii UiPath estimau în cadrul unei conferinţe de presă în România că vor înregistra venituri de jumătate de miliard de dolari la final de 2019 şi că vor ajunge la un număr de 6.000 de angajaţi în 2019, de la 2.740 câţi are în prezent. „Ţintim jumătate de miliard de dolari anul acesta şi din cum vedem că se mişcă piaţa este un scenariu foarte realist. Unii analişti susţin că piaţa de RPA (robotic process automation) va ajunge la 3 miliarde de dolari în 2020, dar din câte am observat noi, piaţa va atinge această sumă încă din acest an”, a spus atunci Vargha Moayed, chief strategy officer în cadrul conferinţei UiPath.
    Compania ar putea să devină astfel chiar mai devreme decât ne aşteptam primul decacorn românesc – un start-up a cărui evaluare ajunge să depăşească 10 miliarde de dolari. „Avem şansa să facem o companie mare care să valoreze zeci de miliarde de dolari. Putem deveni o companie «huge», poate cea mai mare companie de tech din estul Europei, dar o putem face doar dacă rămânem umili. Asta nu înseamnă a fi slab. A fi umil înseamnă a-l înţelege pe celălalt şi doar un om umil poate fi hotărât şi încrezător; dacă eşti arogant şi nu eşti umil, atunci eşti un dobitoc”, spunea Dines în interviul acordat anterior Business MAGAZIN. 

  • După 15 ani într-o multinaţională o tânără din România a decis că nu mai vrea să muncească pentru alţii şi a pornit o afacere. Acum câstigă zeci de mii de euro

    După o carieră de peste 15 ani într-o multinaţională, Oana Pascu a pornit businessul Complice.ro, în baza unei idei pe care a avut-o încă din facultate: să fie „complice” la experienţe care să surprindă destinatarul şi să câştige totodată bani făcând astfel de surprize.

    „Întotdeauna mi-a plăcut să dăruiesc cadouri şi am căutat ca ele să fie inedite, surprinzătoare şi să creeze amintiri de durată, să îmbogăţească viaţa şi sufletul destinatarului. Ideea de a fi consultant pentru alţii în alegerea cadourilor o aveam încă din anii facultăţii, însă pe vremea aceea, acum aproape 20 de ani, mi se părea o iluzie. Dacă stau să mă gândesc acum, cred că era într-adevăr o iluzie, publicul nu era pregătit, iar implementarea fără puterea actuală a internetului cred că ar fi fost aproape de imposibil”, povesteşte Oana Pascu, de profesie economist şi totodată absolventă de Ştiinţe Politice. 

    După ce s-a angajat încă din facultate în cadrul companiei telecom Connex, care ulterior a devenit Vodafone, unde şi-a creat o carieră timp de 15 ani, ocupând diferite poziţii din care a condus echipe, atât de specialişti, de vânzări prin telefon, cât şi de marketing, ea a simţit nevoia de o schimbare radicală şi a pornit astfel pe drumul antreprenoriatului.

    „La 35 de ani am simţit nevoia de a face o schimbare radicală în viaţa mea şi deşi am avut două propuneri să plec din ţară în alte companii multinaţionale, am decis să rămân aici şi să construiesc ceva care să mă reprezinte, care să mă încarce pozitiv şi care să îmi aducă satisfacţiile dorite. Am avut două idei de business, dintre care una în domeniul home & deco şi aceasta, cu cadouri experienţiale. Am ales-o pe aceasta din considerente de pasiune, înclinaţie şi business plan”, povesteşte ea, precizând că ideea de a fi „complice” pentru surprize făcute altor persoane o urmărea încă din facultate.

    Investiţia iniţială pentru demararea businessului Complice.ro s-a ridicat la 5.000 de euro, sumă în care sunt incluse cheltuielile de dinainte de lansare – dezvoltarea site-ului, identitatea vizuală şi echiparea biroului. „Ulterior însă am investit în mod constant mai ales în promovarea businessului (principala provocare fiind cum să afle de noi clientul final), dar şi în continua eficientizare sau dezvoltare a site-ului. Cred că suma totală adusă de acasă a ajuns astfel la aproximativ 20.000 de euro.”

    Magazinul online Complice.ro oferă o serie de cadouri inedite bazate în principal pe experienţe cum ar fi experienţe în doi (de explorare şi ieşire din rutină, escapade şi provocări exclusiviste în compania unor celebrităţi), daruri care cresc pulsul şi stimulează adrenalina (salt cu paraşuta sau parapanta, survol cu elicopterul, zbor cu balonul ş.a.m.d.), provocări olfactive şi vizuale (ateliere pentru crearea de parfumuri, florale sau gastronomice), experienţe de răsfăţ personal (spa, masaj, tratamente corporale) sau experienţe japoneze – degustare de ceai, îmbrăcarea khimonoului.

    „În străinătate există acest concept de gift shopper, sunt câteva modele de business care funcţionează, însă conceptul Complice.ro duce complicitatea dincolo de alegerea unui cadou, către alegerea unui cadou experienţial, ceva cu totul şi cu totul special, care să fie memorabil şi surprinzător.” Complice.ro a pornit adresându-se clienţilor individuali – „oameni ocupaţi, cu multe responsabilităţi, cu puţin timp liber, care muncesc mult, caută echilibrul între business şi viaţa personală, dar îşi doresc foarte mult să dăruiască ceva inedit, să se diferenţieze atunci când oferă un cadou personal sau de business, astfel că apelează la un complice pentru inspiraţie sau pentru organizarea şi implementarea unei surprize, majoritatea fiind antreprenori sau oameni cu poziţii importante în companii multinaţionale, cu venituri peste medie, cu vârste între 30 şi 45 de ani, un procent mai mare bărbaţi, jumătate deja părinţi”.

    Din 2017, Complice4JOY, compania care administrează magazinul online Complice.ro, a început să dezvolte colaborări şi pe segmentul corporate, unde brandurile caută cadouri speciale pentru fidelizarea angajaţilor, pentru clienţi sau diverşi colaboratori. Astfel, magazinul online oferă şi servicii personalizate  pentru angajaţi, cum ar fi high potential programs, reward & recognition, give-away team building, zile de naştere ş.a.m.d., pentru parteneri şi clienţi, spre exemplu cadouri speciale, personalizate, unicat, pentru Crăciun/Paşte şi pentru evenimente speciale – cadouri/experienţe personalizate sau la cheie, sub umbrela out of office events (wellbeing workshops, management meetings, teambuildings, lansări etc.).
    Segmentul corporate a prins însă mai mult contur anul trecut, când a generat aproape jumătate din veniturile Complice4JOY – 92.000 euro, de patru ori mai mari comparativ cu 2017.

    „În mediul corporate, clienţii noştri sunt branduri inovatoare, care vor să se diferenţieze şi care au o preocupare constantă să recunoască meritele celor din jur. Vorbim de companii medii şi mari, din domenii creative sau în plină dezvoltare (IT etc.). Cel mai frecvent se oferă cadouri clienţilor şi partenerilor de Crăciun, 1-8 Martie şi de Paşte (câteva firme oferă partenerilor cadouri chiar şi cu ocazia zilelor de naştere). Pentru angajaţi, în afară de evenimentele menţionate, se oferă cadouri cu ocazia zilelor de naştere sau premii şi recompense în
    diferite programe de incentive, reward & recognition”, a precizat Oana Pascu.

    Ea a adăugat că o zonă importantă pentru Complice.ro o reprezintă şi activităţile de echipă, pe care le numeşte „activităţi creative corporate”. „Sunt activităţi pe care un manager alege să le facă alaturi de echipa sa pentru a se cunoaşte, a colabora mai bine şi a trăi experienţe comune. Similar, ne extindem din ce în ce mai mult în zona de evenimente corporate unde ne dorim să venim cu soluţii inedite şi cu experienţe care să consolideze poziţia acelui brand în mintea participanţilor.”

    Valoarea medie a unei comenzi primite de Complice.ro anul trecut pe segmentul corporate s-a situat la 1.200 euro, în timp ce media pe segmentul individual a fost de 207 euro. Circa 44% dintre comenzile de experienţe corporate făcute de clienţi anul trecut au fost destinate iniţiativelor interne, pentru proprii angajaţi, în timp ce restul de 56% au fost destinate partenerilor de afaceri şi colaboratorilor.

    „Aş spune că, mai mult ca în oricare altă direcţie a businessului, în zona corporate mă ajută cel mai mult experienţa anterioară din corporaţie. Pentru că pot să mă pun foarte bine în pantofii managerului care doreşte să sudeze o echipă, să o motiveze. Înţeleg foarte bine provocările cu care se confruntă, nevoia de a se încadra în buget, de a găsi soluţii inedite şi care să fie apreciate de o parte cât mai mare a echipei. Cred că şi din acest motiv am devenit un complice de nădejde pentru multe companii”, a subliniat ea.

    Creşterea vânzărilor pe segmentul corporate a dus la dublarea valorii medie a unei comenzi plasate anul trecut pe Complice.ro, aceasta ajungând la 370 euro. „Undeva la intersecţia celor două zone (individuale şi corporate) sunt cadourile făcute la birou, între colegi, de ziua de naştere sau când cineva pleacă din cadrul colectivului. Sunt acele cazuri în care toată lumea contribuie cu bani, iar experienţele încep să devină o opţiune tot mai populară.”

    Totodată, Complice4JOY şi-a mărit anul trecut şi reţeaua de parteneri, aceasta ajungând în prezent la un număr de peste 100.
    „Anul acesta am inclus deja în primul trimestru în portofoliu şi un studio de realitate virtuală, un penthouse care oferă o experienţă cu adevărat romantică, singurul tren privat din România care oferă un circuit de cunoaştere şi descoperire a zonelor pitoreşti din Transilvania, un simulator de zbor Boeing 737, un designer floral, un atelier de pictură pe porţelan şi, nu în ultimul rând, un complice care îi introduce pe clienţi în arta japoneză, indiferent că vorbim despre zona gastronomică sau de ceremonia ceaiului, îmbrăcarea kimonoului sau arta florilor presate şi origami.”


    În 2018, cele mai căutate categorii de experienţe pe Complice.ro au fost cele din zona gourmet (degustări, ateliere de gătit), experienţele romantice (cine în locaţii speciale, experienţe de cuplu), dar şi cele cu adrenalină (survol cu elicopterul, salt cu parapanta, cursă pe un circuit de raliu etc.). Cel mai scump pachet de expe­rienţe intermediat de Complice.ro anul trecut a costat 2.000 de euro şi a constat într-un city break VIP – hotel de 4-5 stele, transport, completat de o experienţă în cadrul hotelului. Acesta a fost un premiu de incentive oferit de un client corporate unui angajat cu performanţe deosebite. Majoritatea clienţilor Complice.ro sunt din Bucureşti, însă oferta magazinului online nu se limitează doar la Capitală, fiindcă multe experienţe presupun deplasarea în afara oraşului. „Am fost complice şi la iniţiative de incentivare a angajaţilor şi în Franţa, Italia sau Cehia.”
    În total, Complice.ro a intermediat peste 300 de experienţe şi cadouri inedite, dintre care 200 doar anul trecut. Pentru anul acesta, Oana Pascu are în plan să dezvolte în continuare portofoliul de experienţe ce pot fi folosite ca premii de către companii pentru angajaţii lor – „reward & recognition & incentive”, precum şi experienţe ce pot fi integrate în cadrul unor evenimente inedite – întâlniri cu echipa, team buildinguri, petreceri de amploare şi evenimente de brand.
    „Complice.ro se va extinde cu experienţe şi în alte oraşe ale ţării, începând cu Cluj. Alături de acestea, vor fi disponibile în continuare experienţele care au loc la Sibiu, Braşov, Timişoara sau la malul mării”, a punctat antreprenoarea.

  • Cele mai responsabile companii din România: Kaufland România – În stare de bine

    Motivaţie

    Obiectivul general al programului este creşterea calităţii vieţii locuitorilor din comunităţile rurale şi urbane, prin sprijinirea iniţiativelor culturale, sportive şi a activităţilor de promovare a unui stil de viaţă sănătos. 

    Descrierea proiectului

    În stare de bine a fost iniţiat anul trecut de Kaufland România şi implementat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Proiectul avut un buget alocat de aproximativ 1 milion de euro şi a oferit 26 de granturi nerambursabile pentru asociaţii şi fundaţii în domeniile sport, cultură şi viaţă sănătoasă. Programul de finanţare este unul adaptat organizaţiilor neguvernamentale mici şi mijlocii, prin care se oferă acestora atât finanţare, cât şi susţinere şi consultanţă pentru derularea activităţilor şi dezvoltarea capacităţii organizaţionale. Zona rurală, ca prioritate, este una dintre cele mai importante caracteristici ale programului: 46% din totalul proiectelor finanţate s-au adresat comunităţilor şi beneficiarilor din mediul rural.

    Abordarea programului (care are ca perioadă de implementare intervalul  04.04.2018 – 31.03.2019) se bazează pe trei direcţii complementare, astfel:

    1. Finanţare pentru proiecte derulate de ONG-uri în trei domenii: cultură (proiecte care stimulează expunerea şi implicarea cetăţenilor de toate vârstele în activităţi culturale, creaţia culturală, sau care contribuie la promovarea patrimoniului cultural, inclusiv imaterial, şi valorificarea sa pentru dezvoltarea rurală şi urbană); sport (proiecte care cresc participarea membrilor comunităţii la activităţi de educaţie fizică şi sport, inclusiv evenimente sportive la nivelul comunităţii); viaţă sănătoasă (proiecte care implică cetăţeni de toate vârstele în promovarea unui stil de viaţă sănătos, prin informare sau activităţi educaţionale, abordând tematici precum nutriţie, exerciţiu fizic, sănătate mintală, sănătatea relaţiilor şi comportament sexual, prevenirea consumului de substanţe).

    2. Sprijin pentru dezvoltarea capacităţii organizaţiilor în domenii precum comunicare, management de proiect, management financiar, scriere de proiecte, dezvoltare organizaţională etc.

    3. Comunitatea ONG-urilor sprijinite de Kaufland – un spaţiu de interacţiune, inspiraţie, învăţare reciprocă şi schimb de bune practici între organizaţiile care au beneficiat sau beneficiază de sprijinul Kaufland România.

    Rezultate

    Peste 25.700 persoane (în special copii şi tineri) au fost implicate în proiectele finanţate prin program în 140 de localităţi din ţară din 28 de judeţe. În anul 2018, primul an de derulare a programului În stare de bine, aproximativ 5,1 mil. de lei au fost investiţi de către Kaufland România.

    Cifră de afaceri netă (anul financiar 2017-2018)
    ~2,2 mld. euro

    Număr de angajaţi
    > 15.000

    Valoarea investiţiei
    1 mil. euro

    Intervalul de implementare a proiectului
    2018-2019

  • Cele mai responsabile companii din România: Kaufland România – În stare de bine

    Motivaţie

    Obiectivul general al programului este creşterea calităţii vieţii locuitorilor din comunităţile rurale şi urbane, prin sprijinirea iniţiativelor culturale, sportive şi a activităţilor de promovare a unui stil de viaţă sănătos. 

    Descrierea proiectului

    În stare de bine a fost iniţiat anul trecut de Kaufland România şi implementat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Proiectul avut un buget alocat de aproximativ 1 milion de euro şi a oferit 26 de granturi nerambursabile pentru asociaţii şi fundaţii în domeniile sport, cultură şi viaţă sănătoasă. Programul de finanţare este unul adaptat organizaţiilor neguvernamentale mici şi mijlocii, prin care se oferă acestora atât finanţare, cât şi susţinere şi consultanţă pentru derularea activităţilor şi dezvoltarea capacităţii organizaţionale. Zona rurală, ca prioritate, este una dintre cele mai importante caracteristici ale programului: 46% din totalul proiectelor finanţate s-au adresat comunităţilor şi beneficiarilor din mediul rural.

    Abordarea programului (care are ca perioadă de implementare intervalul  04.04.2018 – 31.03.2019) se bazează pe trei direcţii complementare, astfel:

    1. Finanţare pentru proiecte derulate de ONG-uri în trei domenii: cultură (proiecte care stimulează expunerea şi implicarea cetăţenilor de toate vârstele în activităţi culturale, creaţia culturală, sau care contribuie la promovarea patrimoniului cultural, inclusiv imaterial, şi valorificarea sa pentru dezvoltarea rurală şi urbană); sport (proiecte care cresc participarea membrilor comunităţii la activităţi de educaţie fizică şi sport, inclusiv evenimente sportive la nivelul comunităţii); viaţă sănătoasă (proiecte care implică cetăţeni de toate vârstele în promovarea unui stil de viaţă sănătos, prin informare sau activităţi educaţionale, abordând tematici precum nutriţie, exerciţiu fizic, sănătate mintală, sănătatea relaţiilor şi comportament sexual, prevenirea consumului de substanţe).

    2. Sprijin pentru dezvoltarea capacităţii organizaţiilor în domenii precum comunicare, management de proiect, management financiar, scriere de proiecte, dezvoltare organizaţională etc.

    3. Comunitatea ONG-urilor sprijinite de Kaufland – un spaţiu de interacţiune, inspiraţie, învăţare reciprocă şi schimb de bune practici între organizaţiile care au beneficiat sau beneficiază de sprijinul Kaufland România.

    Rezultate

    Peste 25.700 persoane (în special copii şi tineri) au fost implicate în proiectele finanţate prin program în 140 de localităţi din ţară din 28 de judeţe. În anul 2018, primul an de derulare a programului În stare de bine, aproximativ 5,1 mil. de lei au fost investiţi de către Kaufland România.

    Cifră de afaceri netă (anul financiar 2017-2018)
    ~2,2 mld. euro

    Număr de angajaţi
    > 15.000

    Valoarea investiţiei
    1 mil. euro

    Intervalul de implementare a proiectului
    2018-2019

  • Cele mai responsabile companii din România: Holcim România – Drum Sigur / ABCdar Rutier

    Motivaţie
    Anual, la nivel mondial, accidentele rutiere fac peste 1,3 milioane de victime, accidentele fiind principala cauză a decesului pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
    În ceea ce priveşte România, ţara ocupă primul loc la nivelul UE ca număr al deceselor în traficul rutier. În consecinţă, pentru a adresa acest risc real, grupul LafargeHolcim a decis să prioritizeze promovarea siguranţei rutiere, derulând diverse iniţiative educaţionale. Grupul, din care Holcim România face parte, include aceste campanii şi acţiuni în strategia de responsabilitate socială a companiei, denumită Planul 2030.
    Sub categoria Oameni şi comunităţi, compania şi-a asumat misiunea „Zero accidente în muncă”, prin care pune securitatea şi sănătatea în muncă în centrul acţiunilor Holcim România atât în cadrul companiei, cât şi în comunităţile în care activează.

    Descrierea proiectului
    Campania educaţională anuală Drum Sigur – ABCdar Rutier 2017-2018 s-a derulat în parteneriat cu Junior Achievement (JA) România şi a avut ca scop ajutarea elevilor din ciclul primar să înţeleagă regulile de circulaţie şi modul în care pot preveni accidentele rutiere. Astfel, elevii învaţă de la o vârstă fragedă ce înseamnă deplasarea sigură pe drumurile publice, respectarea regulilor de circulaţie şi adoptarea unei atitudini preventive, prin activităţi practice şi jocuri interactive, derulate sub îndrumarea învăţătorilor, a poliţiştilor rutieri şi a consultanţilor voluntari ai companiei Holcim România.
    Campania Drum Sigur – ABCdar Rutier este dezvoltată pe baza programei de educaţie rutieră elaborate în 2015 de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, susţinând Strategia Naţională pentru Siguranţa Rutieră 2016-2020.
    La ediţia 2017-2018, 20 de reprezentanţi ai Poliţiei Rutiere au participat la activităţi la clasă derulate sub umbrela programului ABCdar Rutier. Junior Achievement România este ONG-ul partener, alături de care Holcim România a dezvoltat curricula şi materialele de informare şi care se ocupă de implementarea, supervizarea şi raportarea în ceea ce priveşte proiectul ABCdar Rutier.
    Pentru creşterea nivelului cunoştinţelor în această direcţie, proiectul a cuprins 6 activităţi derulate la clasă în perioada februarie – mai, dintre care 3 au fost susţinute de voluntarii de la Holcim România, iar celelalte 3 de profesorul clasei. Prin activităţi teoretice şi practice, cei mici au învăţat despre prevenire, siguranţa la locul de joacă, exemple bune şi rele de circulaţie.

    Rezultate
    La campania educaţională anuală Drum Sigur – ABCdar Rutier 2017 – 2018 au participat 735 de elevi, 36 de profesori şi 34 de voluntari de la Holcim România, care împreună au acumulat 285 de ore de voluntariat. În urma cursurilor teoretice, a filmelor educaţionale şi a voluntariatului din partea angajaţilor Holcim şi a Poliţiei Rutiere, schimbări importante au putut fi identificate privind abilitatea de a recunoaşte şi de a explica importanţa purtării hainelor reflectorizante şi a altor echipamente de protecţie (în funcţie de activitate), recunoaşterea semnelor de circulaţie, recunoaşterea zonelor periculoase din preajma autobuzului sau a maşinii, diversificarea exemplelor pe care copiii le pot oferi privind regulile de siguranţă rutieră etc.

    Interval implementare
    2017 – 2018

    Investiţia în proiect peste 17.000 euro
    (pentru ediţia 2017-2018)

  • Cele mai responsabile companii din România: Holcim România – Drum Sigur / ABCdar Rutier

    Motivaţie
    Anual, la nivel mondial, accidentele rutiere fac peste 1,3 milioane de victime, accidentele fiind principala cauză a decesului pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
    În ceea ce priveşte România, ţara ocupă primul loc la nivelul UE ca număr al deceselor în traficul rutier. În consecinţă, pentru a adresa acest risc real, grupul LafargeHolcim a decis să prioritizeze promovarea siguranţei rutiere, derulând diverse iniţiative educaţionale. Grupul, din care Holcim România face parte, include aceste campanii şi acţiuni în strategia de responsabilitate socială a companiei, denumită Planul 2030.
    Sub categoria Oameni şi comunităţi, compania şi-a asumat misiunea „Zero accidente în muncă”, prin care pune securitatea şi sănătatea în muncă în centrul acţiunilor Holcim România atât în cadrul companiei, cât şi în comunităţile în care activează.

    Descrierea proiectului
    Campania educaţională anuală Drum Sigur – ABCdar Rutier 2017-2018 s-a derulat în parteneriat cu Junior Achievement (JA) România şi a avut ca scop ajutarea elevilor din ciclul primar să înţeleagă regulile de circulaţie şi modul în care pot preveni accidentele rutiere. Astfel, elevii învaţă de la o vârstă fragedă ce înseamnă deplasarea sigură pe drumurile publice, respectarea regulilor de circulaţie şi adoptarea unei atitudini preventive, prin activităţi practice şi jocuri interactive, derulate sub îndrumarea învăţătorilor, a poliţiştilor rutieri şi a consultanţilor voluntari ai companiei Holcim România.
    Campania Drum Sigur – ABCdar Rutier este dezvoltată pe baza programei de educaţie rutieră elaborate în 2015 de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, susţinând Strategia Naţională pentru Siguranţa Rutieră 2016-2020.
    La ediţia 2017-2018, 20 de reprezentanţi ai Poliţiei Rutiere au participat la activităţi la clasă derulate sub umbrela programului ABCdar Rutier. Junior Achievement România este ONG-ul partener, alături de care Holcim România a dezvoltat curricula şi materialele de informare şi care se ocupă de implementarea, supervizarea şi raportarea în ceea ce priveşte proiectul ABCdar Rutier.
    Pentru creşterea nivelului cunoştinţelor în această direcţie, proiectul a cuprins 6 activităţi derulate la clasă în perioada februarie – mai, dintre care 3 au fost susţinute de voluntarii de la Holcim România, iar celelalte 3 de profesorul clasei. Prin activităţi teoretice şi practice, cei mici au învăţat despre prevenire, siguranţa la locul de joacă, exemple bune şi rele de circulaţie.

    Rezultate
    La campania educaţională anuală Drum Sigur – ABCdar Rutier 2017 – 2018 au participat 735 de elevi, 36 de profesori şi 34 de voluntari de la Holcim România, care împreună au acumulat 285 de ore de voluntariat. În urma cursurilor teoretice, a filmelor educaţionale şi a voluntariatului din partea angajaţilor Holcim şi a Poliţiei Rutiere, schimbări importante au putut fi identificate privind abilitatea de a recunoaşte şi de a explica importanţa purtării hainelor reflectorizante şi a altor echipamente de protecţie (în funcţie de activitate), recunoaşterea semnelor de circulaţie, recunoaşterea zonelor periculoase din preajma autobuzului sau a maşinii, diversificarea exemplelor pe care copiii le pot oferi privind regulile de siguranţă rutieră etc.

    Interval implementare
    2017 – 2018

    Investiţia în proiect peste 17.000 euro
    (pentru ediţia 2017-2018)

  • China vrea să interzică minarea de Bitcoin într-o mişcare care ar putea zgudui industria criptomonedelor

    China este cea mai mare piaţă mondială în ceea ce priveşte calculatoarele concepute pentru a extrage moneda Bitcoin şi alte criptomonede, în ciuda faptului că astfel de activităţi se situau anterior într-o zonă gri, din punct de vedere al reglementărilor.
     
    Comisia pentru Dezvoltare şi Reformă Naţională (The National Development and Reform Commission – NDRC) a declarat că doreşte să consulte opinia publică în legătură cu lista revizuită a sectoarelor industriei pe care comisia urmează să le încurajeze, restricţioneze sau să le elimine.
     
    Activităţile de „mining” ale criptomonedelor, printre care se află şi Bitcoin, se află printre cele 450 nominalizate pe lista de eliminare a NDCR.
     

  • Cele mai responsabile companii din România: MOL România – Spaţii Verzi

    Motivaţie
    Scopul acestui program este, potrivit reprezentanţilor companiei, implicarea copiilor şi a tinerilor în proiecte de amenajare a spaţiilor verzi. Componenta „Spaţii verzi urbane” a proiectului are ca temă crearea, dezvoltarea, întreţinerea şi/sau reabilitarea spaţiilor verzi urbane publice cu funcţii comunitare, iar componenta „Arii naturale protejate” urmăreşte promovarea şi popularizarea ariilor protejate din România, cu scopul de a ridica nivelul de conştientizare a populaţiei în ceea ce priveşte importanţa acestora.

    Descrierea proiectului
    Programul Spaţii Verzi este o iniţiativă comună a MOL România şi a Fundaţiei pentru Parteneriat lansată în 2006 sub forma unui program desfăşurat anual. Programul are două componente – Spaţii verzi urbane şi Arii naturale protejate. La finalul lunii ianuarie, MOL România şi Fundaţia pentru Parteneriat au lansat cea de-a 14-a ediţie a programului Spaţii Verzi, anunţând pentru acest an un fond total de finanţare de 696.000 de lei. Înscrierile s-au făcut până pe 28 februarie 2019.
    Programul Spaţii verzi urbane este implementat de MOL şi partenerii Fundaţiei pentru Parteneriat atât în România cât şi în alte două ţări: Cehia şi Slovacia. În România, programul se adresează organizaţiilor neguvernamentale, aflate în parteneriat cu instituţii de învăţământ şi/sau instituţii publice locale sau centrale. Suma totală disponibilă pentru finanţare este de 60.000 euro, iar suma maximă ce poate fi alocată unui proiect în cadrul componentei Spaţii verzi urbane este de 10.000 lei/proiect. Activităţile finanţate în cadrul acestui program includ plantarea de gazon, flori, arbuşti şi arbori cu implicarea activă a copiilor din şcoli şi grădiniţe, astfel încât aceştia să înveţe să ocrotească natura. De asemenea, se pot solicita şi obţine fonduri pentru crearea şi/sau reabilitarea cu materiale naturale sau care nu agresează mediul înconjurător a diferitelor elemente din spaţii publice, cum ar fi: terenuri de joacă, bănci, mese, echipamente de sport, suporturi de biciclete. Aceste activităţi se pot completa cu acţiuni de curăţare a spaţiilor publice de recreere şi montarea/vopsirea coşurilor de gunoi, înfiinţarea colectoarelor selective de deşeuri etc. De asemenea, sunt eligibile pentru finanţare activităţi care vizează organizarea de concursuri, expoziţii şi workshopuri care au ca temă protecţia mediului. Astfel, MOL România încurajează educaţia ecologică nonformală (în afara curriculei şcolare) cu elemente creative, destinate comunităţilor locale.
    Începând cu anul 2018 se pot solicita fonduri pentru programe organizate cu prilejul Săptămânii Europene a Mobilităţii (care are loc în luna septembrie). Printre activităţile eligibile se numără: organizarea unei zile de ciclism pentru a promova folosirea bicicletei ca mijloc de transport alternativ; promovarea folosirii transportului în comun; organizarea de plimbări sau picnicuri în zone verzi; alte activităţi care contribuie la îmbunătăţirea stării ecologice a oraşelor şi la crearea unui mediu de viaţă mai sănătoasă.
    Componenta Arii naturale protejate este destinată organizaţiilor neguvernamentale din România cu expertiză în ceea ce priveşte tematica ariilor protejate şi care se află în parteneriat cu şcoli şi/sau instituţii publice şi/sau administratori de arii naturale protejate. În cadrul componentei Arii naturale protejate, începând cu anul 2019 se oferă şi un premiu pentru mediu unei persoane sau unei organizaţii neguvernamentale care a fost implicată cu succes în căutarea unor soluţii proactive pentru conservarea biodiversităţii sau a ariilor naturale protejate.
    Suma maximă ce poate fi alocată unui proiect este de 20.000 de lei, iar valoarea premiului pentru mediu este de 10.000 de lei. Activităţile finanţate în cadrul acestei componente includ în primul rând programele de tip Junior Ranger, în care sunt implicaţi copii şi elevi. Concret, este vorba despre excursii, tabere, workshopuri etc. având ca scop implicarea tinerilor în conservarea biodiversităţii şi protejarea naturii în ariile protejate. În cadrul acestei componente sunt de asemenea finanţate activităţi care implică înfiinţarea de poteci tematice şi interpretative, centre de vizitare ale ariilor protejate în clădiri aparţinând comunităţilor adiacente acestora, precum şi amenajarea de expoziţii permanente. În cadrul programului se mai pot organiza diferite concursuri şi competiţii cu implicarea comunităţii locale. Cu ocazia Zilei Internaţionale a Biodiversităţii (22 mai), în cadrul acestei componente se poate obţine finanţare pentru activităţi care implică un număr cât mai mare de persoane.

    Rezultate
    În 2018, în cadrul ediţiei a 13-a a programului Spaţii Verzi, au fost acordate finanţări în valoare totală de 645.725 de lei pentru 47 de proiecte, în care s-au implicat mai mult de 16.000 de persoane. În cadrul componentei Spaţii verzi urbane au fost înfiinţate sau reamenajate spaţii verzi cu o suprafaţă totală de 11.939 mp, unde au fost plantaţi 2.108 arbori şi arbuşti, precum şi 4.842 de răsaduri de flori. În cadrul componentei Arii naturale protejate s-au creat 7 poteci tematice, au fost organizate 15 tabere Junior Ranger şi au avut loc 183 de activităţi extraşcolare de educaţie ecologică. În cei 13 ani de existenţă a programului au fost finanţate în total 569 de proiecte din domeniul protecţiei mediului cu aproape 7 milioane de lei, proiecte în care s-au implicat mai mult de 219.000 de persoane, mai ales copii şi tineri.
    Prin componenta Spaţii verzi urbane au fost plantaţi 78.825 de arbori şi arbuşti şi 82.181 de flori, înverzind astfel o suprafaţă de 485.849 mp de teren urban. În total, prin componenta Arii naturale protejate au avut loc 1.057 de activităţi extraşcolare de educaţie ecologică, au fost organizate 123 tabere Junior Ranger şi au fost înfiinţate şi amenajate 101 noi poteci tematice în ariile naturale protejate din România.

    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    5,46 mld. lei

    Profit net în 2017
    183,2 mil. lei

    Număr de angajaţi
    228

    Valoarea investiţiei (anual)
    696.000 lei

    Valoarea investiţiei (total)
    7 mil. lei

  • Povestea antreprenorului care a revoluţionat corturile şi echipamentele de alpinişti

    Tompkins s-a născut în Conneaut, Ohio, pe 20 martie 1943, în familia unui vânzător de antichităţi, care lucra şi ca decorator. Şi-a petrecut primii ani din viaţă în New York City, iar apoi familia sa s-a mutat în Millbrook, New York. În perioada studiilor de liceu, în Connecticut, a fost exmatriculat pentru mai multe infracţiuni minore. Nu a absolvit liceul şi s-a întors acasă, în Millbrook.

    Între 1960 şi 1962 s-a concentrat pe competiţii de schi şi alpinism în Colorado, Europa şi America de Sud, iar un an mai târziu, a pus bazele serviciului de ghidaj montan California Mountaineering Guide Service.

    În această perioadă a cunoscut-o pe Susie Russell, o angajată la cazinou care s-a întâmplat să-l ajute cu transportul când făcea autostopul spre lacul Tahoe. S-au căsătorit în 1964 în San Francisco. La scurt timp după, Tompkins a luat un credit în valoare de 5.000 de dolari de la bancă pentru a pune bazele The North Face.

    Iniţial, cei doi soţi vindeau, prin intermediul comenzilor poştale, echipamente de căţărat şi de camping – saci de dormit, rucsacuri, corturi de munte. Familia Tompkins a făcut designul primelor corturi care evitau stâlpul central prin intermediul barelor flexibile introduse prin manşoane exterioare. Acest design creştea şi rezistenţa cortului deoarece forma de dom permitea vântului să treacă pe deasupra lui. Corturile lor au fost ulterior copiate în toată lumea. În 1966, au deschis primul magazin The North Face.

    Doi ani mai târziu, Douglas Tompkins şi-a vândut afacerea companiei Kenneth „Hap” Klopp pentru 50.000 de dolari şi a reinvestit profitul pentru a crea împreună cu soţia sa brandul de haine Esprit. Voia de asemenea să se concentreze pe producţia de filme de aventură: în 1968, a plecat într-o aventură de şase luni din California spre Patagonia, împreună cu alţi camarazi de expediţii. Au creat o nouă rută pe muntele Fitz Roy şi au făcut un film de aventură, Mountain of Storms (Muntele furtunilor), în care au descris experienţa lor. Filmul din 2010 180 Degrees South: Conquerors of the Useless (180 de grade sud: cuceritorii inutilului) descrie o zi modernă de recreere şi subliniază totodată şi munca de conservare pe care o ducea Tompkins.

    A devenit mai târziu practicant de caiac pe râuri învolburate şi este recunoscut pentru că a avut primele coborâri pe unele râuri din California, Africa şi America de Sud. În plus, era un talentat pilot de avioane uşoare.

    În 1968, Tompkins, soţia lui, Susie, şi o prietenă a sa, Jane Tise, au început să vândă rochii, al căror design îl făceau pe masa din bucătărie. În 1971, afacerea deja înfloritoare a fost denumită Plain Jane, brand care avea să se transforme mai târziu în Esprit.

    Până în 1978, vânzările depăşeau 100 de milioane de dolari anual, iar compania avea parteneriate în Germania şi Hong Kong. Douglas Tompkins s-a autonumit „director de imagine”, dezvoltând propria abordare de marketing: el se ocupa de imaginea companiei, de la designul magazinelor până la layoutul cataloagelor, iar soţia sa era director de design.

    Compania a crescut şi şi-a extins operaţiunile în 60 de ţări. În 1989, publisherul japonez din domeniul artei Robundo a publicat „Esprit, principiul cuprinzător de design”.

    Îngrijorările lui Tompkins referitoare la impactul asupra mediului al industriei fashion l-au determinat însă să părăsească lumea businessului spre finalul anilor 1980. În 1989, şi-a vândut partea din companie lui Susie, de care s-a separat, iar majoritatea banilor câştigaţi i-a investit în conservarea pământului. În 1989 şi 1994 şi-a vândut deţinerile din afacerea Esprit şi din alte părţi ale lumii.

    După ce şi-a vândut partea din companie, şi-a concentrat eforturile înspre sudul Chileului, unde a petrecut mult timp făcând alpinism, caiac şi schi, concentrându-se pe activităţi de conservare a pământului şi alte acţiuni ecologiste. A pus bazele Foundation for Deep Ecology în 1990, care susţine activismul de mediu, şi The Conservation Land Trust în 1992, cu scopul de protejare a tărâmurilor sălbatice, mai ales din Chile şi din Argentina.

    În 1993, s-a recăsătorit, cu Kristine L. McDivitt, fost CEO al lanţului de retail Patagonia. Cei doi au lucrat împreună la proiecte de conservare. După ce au cumpărat suprafeţe mari de terenuri sălbatice, le-au transformat în parcuri naţionale (cum ar fi Pumalin Park, de 320.000 ha, în Chile, Ibera Project, de 553.000 ha, în Argentina).

    A dezvoltat de asemenea modele de ferme organice, axate pe menţinerea unui sol sănătos şi integrităţii ecologice simultan cu hrana pentru familii şi susţinerea economiei locale. În Argentina, a administrat şi ferme de bovine, axate pe dezvoltarea unor practici sustenabile. A primit, împreună cu soţia sa, numeroase recunoaşteri pentru activităţile lor de salvare a mediului.

    Pe 8 decembrie 2015, făcea caiac pe General Carrera Lake, în sudul Chileului, alături de cinci persoane, când valurile puternice le-au răsturnat caiacul. Tompkins a petrecut mai mult timp în apa rece, de 4 grade Celsius, şi a murit la câteva ore după ce a fost transportat cu elicopterul la spital din cauza hipotermiei.

  • Partea economică a diplomaţiei

    „Cred că potenţialul economiei poloneze este un semn bun pentru ieşirea peste graniţe a companiilor, aşadar sprijinul diplomatic este folosit pentru companiile poloneze care vor să intre sau există pe pieţele externe. Actualmente, comerţul nostru este orientat către UE, dar şi cel către pieţele non-UE ia amploare. Intrarea pe pieţele noneuropene înseamnă că riscurile economice şi politice cresc, dar şi activităţile noastre cresc. La momentul actual, aproximativ 80% din exporturile poloneze se îndreaptă către ţările din UE, iar noi încercăm să schimbăm puţin acest aspect, să mai creştem exporturile în ţări noneuropene”, descre Jacek Czaputowicz, ministrul de externe al Poloniei, strategia de exporturi a ţării, în interviul acordat cu prilejul celei mai recente vizite ale sale în România.
    Ministrul Czaputowicz consideră că, în era digitalizării, este în mod special importantă promovarea companiilor cu potenţial de inovare pe pieţe externe.

    Polonia dezvoltă un hub tehnologic, o iniţiativă pentru a consolida oferta poloneză de internet şi servicii de comunicaţii, ţintind ţări asiatice şi din Orientul Mijlociu.

    „În era digitalizării, eficacitatea comunicării, soluţiile şi tehnologiile inovatoare sunt cruciale în a determina avantaje economice competitive. Vedem foarte mult potenţial de a avea succes pe pieţele externe pentru sectoare precum cel spaţial, de start-up-uri, fintech. Promovăm companii de tehnologie verde şi le prezentăm. Susţinem activităţile care implică folosirea resurselor energetice locale şi diversificarea surselor de aprovizionare cu petrol şi gaz. Aşadar, cu alte cuvinte, înţelegem partea economică a diplomaţiei, importanţa acesteia; preocuparea este reflectată în activitatea ministerului de externe.”

    Uniunea Europeană se confruntă în perioada aceasta cu provocări noi, printre care Brexitul, apariţia de măsuri protecţioniste, cele existente deja iau amploare, astfel că se ridică problema unei apărări comune pentru Uniunea Europeană şi problema apărării graniţelor.

    „Brexitul dă mari bătăi de cap Comunităţii. Bugetul trebuie construit fără contribuţia britanică, iar în cazul unei ieşiri a Marii Britanii fără acord din UE, trebuie stabilite regulile comerciale şi drepturile cetăţenilor europeni din Marea Britanie, precum şi drepturile britanicilor în spaţiul european”, constată polonezul.
    Ministrul îşi exprimă şi speranţa că Marea Britanie va semna acordul deja negociat, în ciuda votului negativ acordat luna trecută de către parlamentul britanic. El este de părere că că ieşirea Marii Britanii din UE este inevitabilă, iar în cazul unui hard Brexit, Polonia va lua măsurile necesare, iar relaţiile cu Marea Britanie nu se vor deteriora.

    „În acelaşi timp, ne pregătim, deoarece, în opinia noastră, Brexitul este inevitabil, iar cea mai bună soluţie ar fi să semnăm acordul negociat cu câteva precizări în privinţa îngrijorărilor Marii Britanii. Ne dorim relaţii apropiate şi parteneriate strategice cu Marea Britanie în ceea ce priveşte politicile externe. Suntem în favoarea elaborării unui mecanism specific care să faciliteze dialogul şi consultările cu Marea Britanie. Desigur, Marea Britanie este un actor foarte important global, cu un sector militar puternic, vom colabora cu aceasta şi suntem interesaţi în special de prezenţa ţării în Europa Centrală şi de Est. Marea Britanie este un actor-cheie în NATO.”

    Uniunea Europeană se confruntă şi cu avansul populismului propulsat de criza financiară din 2008, precum şi de măsurile protecţioniste. Europarlamentarii de la Bruxelles au declarat în cadrul unui eveniment de la sfârşitul lunii ianuarie că poate este momentul ca statele membre să ridice din nou întrebarea „Ce vrem de la Uniunea Europeană?”.

    Viziunea ministrului de externe al Poloniei este una a Europei unite, competitive şi dezvoltate din punct de vedere financiar.

    „Suntem în plin proces de discuţii despre viitorul UE. În Polonia discuţiile sunt conduse de consultări cu societatea civilă, am luat parte personal la întâlniri despre cum vede aceasta viitorul UE. Avem o viziune, atât în Polonia, cât şi în Europa Centrală. O singură Europă înseamnă să nu divizăm Europa, aceasta ar trebui să fie unită. De asemenea, UE trebuie să fie competitivă şi robustă din punct de vedere economic, însemnând că trebuie să conservăm patru libertăţi fundamentale: libera circulaţie a bunurilor, a capitalului, a muncii şi serviciilor. Spun asta pentru că vedem pericole, măsuri protecţioniste.”

    De asemenea, ieşirea Marii Britanii din UE, migraţia şi proiectul de apărare comună aduc provocări financiare bugetului Uniunii Europene: „Trebuie să găsim şi noi resurse financiare pentru următorul exerciţiu financiar multianual. Sunt noi provocări în Uniunea Europeană care trebuie abordate, cum ar fi migraţia şi apărarea, însă nu cu costul politicilor tradiţionale.”

    Posibilitatea existenţei activităţilor ruseşti în unele state membre este una dintre provocările alegerilor pentru Parlamentul European ce vor avea loc anul acesta.

    „Noi vedem Rusia ca o ţară care abordează o politică agresivă în ceea ce priveşte Vestul, în special faţă de vecinii ei. Rusia a fost acuzată de folosirea armelor chimice în Siria, atacul asupra lui Sergei Skripal din Marea Britanie, atacuri cibernetice, dezinformare. Aceasta mai este suspectată că ar dori influenţarea politicilor interne ale ţărilor europene, în special în Balcanii de Vest, dar şi în vest, există şi anumite dovezi. În acest sens, UE încearcă să combată aceste acţiuni, să pornească campanii împotriva dezinformării, să combată atacurile informatice. Trebuie să fim uniţi pentru a demonstra că nu acceptăm aceste politici ostile ale Rusiei.”

    Alegerile de anul acesta sunt importante mai ales pentru că urmează să se aloce bugetul exerciţiului financiar multianual 2021-2027. În acelaşi timp, aleşii statelor membre pentru Parlamentul European vor alege noul preşedinte al Comisiei Europene, având în vedere faptul că mandatul lui Jean-Claude Juncker va expira anul acesta.

    „Cum am spus, trebuie să îmbunătăţim rezistenţa la aceste ameninţări hibride (din partea Rusiei – n. red.). Anul acesta avem alegeri în Parlamentul European şi trebuie să luăm în considerare posibilitatea existenţei unor activităţi ruseşti în anumite state membre. În acelaşi timp, trebuie să demonstrăm solidaritate cu victimele acestor politici ale Rusiei, cum ar fi Ucraina. Am vizitat Ucraina recent de două ori, pentru a demonstra solidaritate. Trebuie să menţinem presiune pe Rusia pentru a opri aceste activităţi. 24 de marinari ucraineni încă sunt arestaţi şi ţinuţi captivi în Moscova. Acest lucru nu poate fi acceptat.”

    Şeful diplomaţiei poloneze este de părere că există anumite standarde duble în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte atitudinea faţă de statele membre, iar acest lucru afectează coeziunea şi dezvoltarea economică.

    „În mod general, pot spune că în Uniunea Europeană sunt câteodată standarde duble în ceea ce priveşte membrii Uniunii Europene. Câteodată ţările sunt tratate diferit. Noi am criticat pe alocuri aceste diferenţe. De exemplu, deficitul bugetar de 3% este un standard unic în UE. Când este o încălcare evidentă a acestei reguli, câteodată UE nu o bagă în seamă. De exemplu, Franţei i-a fost acceptată trecerea peste acest prag, lucru care ameninţă politica de coeziune, economia Uniunii Europene. Desigur, am ridicat această problemă. Trebuie să fim uniţi”, concluzionează el.

    ​- Jacek Krzysztof Czaputowicz este nu doar politician, ci şi profesor universitar;
    – între 1980 şi 1983 a studiat geografia la Universitatea din Varşovia, iar în 1986 a absolvit Facultatea de Economie la Şcoala de Economie din Varşovia;
    – s-a alăturat Ministerului Afacerilor Externe în 1990;
    – între 2017 şi 2018 a fost subsecretar de stat;
    – este ministru al afacerilor externe din ianuarie 2018.