BusinessMagazin

Tag: Accesorii

  • Vă plac accesoriile? Cum puteţi dezvolta un magazin Meli Melo şi de câţi bani aveţi nevoie pentru a prelua o astfel de afacere

    „Avem un concept suficient de matur ca să îl putem franciza. Pentru Meli Melo – Paris era deja timpul să dea startul la această dezvoltare atât în România, cât şi la nivel internaţional. Procesul de francizare a brandului Meli Melo este unul simplu şi concis. Ne bazăm pe o strategie inversă şi anume pe orientarea înspre oraşele de dimensiune mai mică, deoarece au o viteză de dezvoltare mult mai accentuată. Totodată, franciza Meli Melo Paris este un concept dublu: pe piaţa din România şi pe pieţele internaţionale, acolo unde nu am deschis direct magazine”, descrie Stephane Dumas, unul dintre fondatorii acestui brand în România şi membru al boardului Meli Melo – Paris, strategia de franciză a companiei. 
    Meli Melo – Paris a deschis primul magazin în Bucureşti în anul 1998, ajungând în prezent la 62 de magazine, cel mai recent fiind inaugurat în centrul comercial Veranda. După piaţa locală, compania s-a extins şi în Chişinău, Belgrad şi Sofia, unde deţine câte trei magazine. Compania este prezentă şi în online şi este activă şi pe segmentul de decoraţiuni pentru locuinţe, pe care deţine 7 magazine.


    Prima franciză Meli Melo şi singura în prezent din portofoliul companiei a fost deschisă în Târgu-Jiu, în septembrie 2018, în cadrul complexului Shopping City Târgu Jiu. „A fost startul perfect: partener, spaţiu, locaţie şi perioadă, iar rezultatele sunt peste aşteptări”, descrie Stephane Dumas începutul extinderii companiei prin franciză pe piaţa locală. În contextul acestui început optimist, compania şi-a propus ca în perioada următoare să se extindă în alte oraşe din ţară. „Până în 2022 ne-am propus să deschidem în franciză în nouă oraşe: Deva, Alba Iulia, Turnu Severin, Târgovişte, Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Piatra Neamţ şi Botoşani”, descrie Dumas planurile viitoare de programului de francize al Meli Melo.
    Costul unei francize Meli Melo variază între 60.000 si 80.000 euro, în funcţie de stadiul de preluare a spaţiului şi de factorii logistici ai proiectului de amenajare conform standardelor impuse de brand, iar investiţia ar trebui să fie recuperată în aproximativ doi ani şi jumătate – „în condiţii normale de derulare a businessului”, spun reprezentanţii afacerii. „Cu partenerul nostru francizat va fi un parteneriat real, suntem aproape de acesta şi chiar împreună în alegerea  locaţiei, negocierea contractului cu proprietarul, formarea profesională a angajaţilor şi ajutor în gestionarea magazinului. Vom considera întotdeauna francizatul nostru ca făcând parte din grupul Meli Melo şi de aceea vom fi aproape de el de câte ori este nevoie”, descrie Dumas colaborarea cu francizaţii companiei.

    CV de francizat Meli Melo
    1.Partener atras de comerţ, de preferat cu experienţă în retail, dar nu obligatoriu;
    2.Să poată susţine costul unei francize, care variază în funcţie de stadiul de preluare a spaţiului şi de factorii logistici ai proiectului de aranjare conform standardelor companiei;
    3.Spaţiul unde se va deschide magazinul Meli Melo – Paris trebuie să aibă o suprafaţă cuprinsă între 40 şi 80 de metri pătraţi.
    4.Într-o primă etapă de colaborare, se semnează contractul între francizat şi se percepe o taxă de franciză de 5.000 de euro, incluşi în estimarea investiţiei iniţiale. În acelaşi timp se semnează şi contractul de închiriere cu centrul comercial sau magazinul pietonal şi se elaborează un plan de deschidere.

  • Genţi de lux pentru zile negre

    Genţile scumpe urmează acelaşi traseu ca şi pantofii sport, căutaţi de colecţionari pentru valoarea lor de investiţie, scrie New York Times. Pentru aceştia din urmă există deja o platformă online care funcţionează ca o bursă, StockX, care s-a extins însă şi în domeniul accesoriilor de lux, cum ar fi genţile. O altă platformă online pentru genţi de lux este Rebag, întemeiată în 2014, care însă nu pune vânzătorii în legătură directă cu cumpărătorii, ci preferă să cumpere şi să revândă celor interesaţi. Rebag are chiar şi un index, Clair (Comprehensive Luxury Appraisal Index), care arată deţinătorilor de astfel de accesorii de lux cât ar putea obţine pe loc dacă s-ar decide să vândă.

    Mărcile cele mai sigure pentru investiţii în genţi, conform fondatorului Rebag, Charles Gorra, sunt Hermès, Chanel, Vuitton, Gucci şi Yves Saint Laurent, iar o altă investiţie bună o reprezintă Bottega Veneta, urmată de Prada, Fendi şi Valentino.

    O tendinţă care se remarcă însă în materie de genţi de lux este că nu se mai cumpără la fel de mult pe bază de impuls, ci în funcţie de utilitate. În SUA, de exemplu, au crescut vânzările de rucsacuri, dar şi de genţi care pot fi purtate agăţate de umăr sau de-a curmezişul, precum cele de poştaş, în dauna celor agăţate de braţ, deoarece femeile vor să aibă mâinile libere. Totodată, pe rafturile colecţionarilor îşi fac loc şi mărci mai mici, ca Fontana Milano, Wandlers au Hunting Season.

  • Asistentul universitar care a început în timpul liber un business cu obiecte din piele. Produsele lui ajung să coste chiar şi 700 de euro

    Din pasiunea lui Ionuţ Marin pentru lucrătura în piele şi pentru obiectele rezultate din acest meşteşug lua naştere, în 2015, brandul MOTA, o marcă de genţi şi accesorii destinate exclusiv bărbaţilor. Primul model-prototip a fost creat în 2011. Era o geantă de purtat zi de zi, care combina pielea şi metalul. Brandul a fost însă lansat oficial în anul 2015. „Proiectul MOTA a început cu paşi mici şi încă este un business boutique. Folosim tehnici clasice de lucru în piele, fără aparatură complexă, aşa că investiţia iniţială a fost de aproximativ 15.000 de euro, însă de atunci au fost investiţi în mod constant bani şi reinvestite profiturile, în materiale (pielea fiind un material scump) şi promovare (prin website, fotografii de produs, campanii de promovare). Per total, după calculele noastre, peste 40.000 de euro”, povesteşte Ionuţ Marin.
    El este creatorul brandului şi designerul din spatele produselor. De formare este artist, doctor în arte vizuale şi asistent universitar la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, în cadrul secţiei Metal. De altfel, specializarea în arta metalului i-a înlesnit modelarea acestui material pentru crearea accesoriilor sau a elementelor care devin părţi componente ale genţilor MOTA. Detaliile din metal au devenit un element distinctiv al mărcii.
    Din 2018, în poveste a apărut Silviu Ţolu, cu o experienţă de peste zece ani în domeniul modei. A lucrat ca junior copywriter la o agenţie de creaţie din New York, iar în prezent urmează cursurile unui program MBA cu specificul Design, Fashion & Luxury Goods la Bologna Business School – Universitatea din Bologna. „Produsele MOTA sunt făcute manual în atelierul nostru din Bucureşti. Pielea provine, de obicei, din Toscana, Italia, şi din Portugalia, dar este achiziţionată şi de la furnizori din Bucureşti, la fel ca accesoriile. Apoi începe procesul de creare a genţii, în care piesele sunt lucrate (tăiate, cusute, vopsite în cant acolo unde este cazul) şi asamblate cu multă pasiune şi atenţie”, spune Silviu Ţolu.
    Genţile şi accesoriile MOTA sunt catalogate drept produse de lux, astfel că preţurile reflectă standardul. Cele mai ieftine sunt brăţările din piele şi agendele, care costă circa 50 de euro bucata. Preţul unui rucsac porneşte de la 350 de euro, o servietă costă minimum 400 de euro, o geantă de călătorie – 540 de euro, iar vârful de gamă – geanta Franco, un model care îmbină metalul prelucrat manual cu pielea – porneşte de la 780 de euro. „Preţurile însă variază şi în funcţie de nivelul de customizare dorit de client, mai concret în funcţie de costul materialelor utilizate sau al manoperei aferente. Pentru că încurajăm personalizarea genţilor realizate la cerere, clienţii pot alege tipul de piele şi culoarea acesteia, finisajul accesoriilor metalice realizate in-house şi chiar mesajul ce este gravat pe plăcuţa metalică ataşată fiecărei genţi în parte”, spune Ionuţ Marin.
    Vânzările de genţi şi accesorii MOTA for Men au fost în 2018 de aproximativ 24.000 de euro. A fost, practic, al doilea an de activitate intensă, după ce în 2017 fusese lansată prima colecţie propriu-zisă de genţi, 2015 şi 2016 fiind ani în care, deşi brandul exista, MOTA era încă la nivel de hobby. Profitul a fost de 30-35% din valoarea cifrei de afaceri anul trecut. Toată producţia se face cu doar doi angajaţi, la care s-au mai adăugat anul trecut patru colaboratori, care să faciliteze finalizarea comenzilor mai mari.
    „O parte din clienţii MOTA sunt persoane care lucrează în domenii creative, lucru la care ne aşteptam, însă am fost plăcut surprinşi să observăm că balanţa se înclină destul de mult şi către persoane din industrii tehnice (ingineri, medici, avocaţi)”, spune Silviu Ţolu.
    Mai mult, deşi brandul a fost conceput pentru bărbaţi, din rândul cumpărătorilor fac parte şi femei.
    Pentru 2020, cei doi antreprenori pregătesc lansarea unei noi colecţii de genţi, despre care, momentan, dezvăluie un singur secret: vor aduce un tribut lucrurilor „made in Romania”.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.     
    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Cuptorul Moldovencei şi Glazurai – magazine cu deserturi tradiţionale (Iaşi)
    Fondatori: Nicoleta şi Radu Hriţcu
    Investiţie iniţială: 11.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 740.000 de euro
    Prezenţă: Iaşi

    Critique Gaming (Interrogation) – joc video (Bucureşti)
    Fondatori: Andrei Olaru, Marius Petcu,
    David Moscovici
    Investiţie iniţială: 40.000 de euro
    Cifră de afaceri*: 300.000 de euro
    Prezenţă: online (pe platformele Steam,
    Google Play şi Apple Store)

    * estimată pentru primul an de activitate

    Alecsandra Şerbănescu – birou de arhitectură (Găeşti, jud. Dâmboviţa)
    Fondator: Alexandra Şerbănescu
    Profit în 2018: 16.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    Mavericks – agenţie de marketing online (Bucureşti)
    Fondator: Dragoş Smeu
    Investiţie iniţială: 5.000-7.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată în 2019: 400.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Două surori – producţie de dulceţuri, zacuscă, siropuri, murături (Bicaz, jud. Neamţ)
    Fondatori: Laura Buţincu, Geanina Dumitrescu
    Cifră de afaceri în 2018: 22.000 de euro
    Prezenţă: naţională şi în străinătate

  • Ochelarii inteligenţi Apple vor ajunge pe piaţă în prima jumătate a anului 2020

    Gigantul american Apple va lansa primii ochelari inteligenţi pe piaţa accesoriilor wireless, pe fondul dezvoltării noilor tehnologii de realitate augmentată (AR), potrivit CNBC.

    Potrivit analistului Ming-Chi Kuo al companiei TF Securities, Apple plănuieşte lansarea mai multor dispozitive hardware printre care şi ochelarii AR, în prima jumătate a anului 2020.

    Printre acestea se mai află şi noul MacBook, Ipad Pro şi noul model Iphone SE2.

    Apple a investit constant în tehnologia AR în ultimii ani, implementând-o chiar şi pe ultimele modele de Iphone şi Ipad. Ochelarii AR le permit oamenilor să vadă elemente grafice şi informaţii digitale şi chiar să le previzualizeze cu lumea reală în fundal. 

    De-a lungul anilor, companiile precum Microsoft, Google şi start-up-ul Magic Leap au produs ochelari AR , dar nu au avut încă un succes de masă, ceea ce lasă loc pentru lansarea Apple. 

     

     

     

  • Aveţi datorii la Fisc? ANAF a publicat un ghid cu privire la anularea obligaţiilor accesorii în cadrul restructurării financiare

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei, mai exact pe site-ul Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, un ghid care clarifică aspectele privind anualea obligaţiilor accesorii în cadrul restructurării financiare.

    Acest document include informaţii despre cine poate beneficia de aceste prevederi, care sunt oblifaţiile care pot fi anulate, care sunt condiţiile care trebuie îndeplinite pentru anularea accesoriilor şi, cel mai important, care este procedura ce trebuie urmată în acest context.

    Cine poate beneficia?

    • Persoane juridice, persoane fizice sau entităţi fără personalitate juridică cu datorii restante la 31.12.2018 mai mici de un milion de lei;

    • Persoane fizice sau entităţi fără personalitate juridică, unităţi administrativ-teritoriale sau subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiului Bucureşti precum şi instituţiile publice cu datorii restante la 31.12.2018 mai mari de un milion de lei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Aveţi datorii la Fisc? ANAF a publicat un ghid cu privire la anularea obligaţiilor accesorii în cadrul restructurării financiare

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei, mai exact pe site-ul Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, un ghid care clarifică aspectele privind anualea obligaţiilor accesorii în cadrul restructurării financiare.

    Acest document include informaţii despre cine poate beneficia de aceste prevederi, care sunt oblifaţiile care pot fi anulate, care sunt condiţiile care trebuie îndeplinite pentru anularea accesoriilor şi, cel mai important, care este procedura ce trebuie urmată în acest context.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Motivul pentru care clienţi din toată lumea cumpără bijuterii din aur din Scoţia

    În acest din urmă caz, un exemplu ar fi gama de bijuterii realizate cu aur de la singura mină de acest metal a Scoţiei, Cononish, lansată de casa scoţiană producătoare de bijuterii Hamilton & Inches. Colecţia creată de Hamilton & Inches numără 30 de piese inspirate de bijuterii din epoca victoriană şi de trecutul regal al Scoţiei, scrie Financial Times. Doritorii de bijuterii confecţionate cu aur scoţian vor avea doar câţiva ani la dispoziţie să facă achiziţia, deoarece rezervele estimate de metal preţios ajung doar pentru opt ani de producţie.

  • Bijuterii de toamnă

    Lănţişoare de aur, dar nu din cele discrete, ci mai degrabă unele care se văd de la distanţă, fie cu verigi mari, fie cu elemente intercalate între verigi, fie lănţişoare groase care par împletite. Se poartă şi pandantive mari, pe lănţişoare simple, afirmă The Telegraph, precum şi bijuterii smălţuite în culori vii care combină aurul cu pietre preţioase şi semipreţioase, ori ceva mai îndrăzneţ, bijuterii care înconjoară urechea ori tot capul sau cercei care par să plutească pe lângă ureche şi nu să atârne de ea.

  • Bijuterii pe alese: businessul care îi lasă pe clienţi să aleagă pietrele preţioase pe care vor să le poarte

    Prin faţa clienţilor care vin la Gem Bar din magazinul londonez Harrods nu defilează însă farfurioare cu sushi, ci pietre preţioase din care le pot alege pe cele pe care le doresc într-o bijuterie, scrie The Telegraph.

    Instalat în zona de bijuterii de lux a magazinului, Gem Bar propune potenţialilor cumpărători câte 60 de pietre preţioase şi semipreţioase, printre care safire, spineli, turmaline sau topaze, şi este menit să educe lumea cu privire la varietatea de nestemate care există, pe lângă cele mai cunoscute, cum ar fi diamantele,  smaraldele sau rubinele, susţin oficialii de la Amrapali.

    Odată aleasă piatra preţioasă sau semipreţioasă, clientul discută cu designerii companiei pentru a se decide cum să arate accesoriul în care va fi montată aceasta, iar în cazul în care nu-i place nimic din cele 60 expuse, are acces la o gamă mai largă din depozit. Pietrele care trec prin faţa cumpărătorilor au preţuri care încep de la 1.000 de euro şi pot ajunge la circa 500.000 de euro, în cazul turmalinei Paraiba, o varietate de turmalină extrasă dintr-o mină anume din statul brazilian Paraiba, iar bijuteriile în care sunt montate pot fi gata în câteva zile ori câteva săptămâni în caz că sunt mai complexe şi trebuie lucrate în atelierul de la sediul central de la Jaipur, din India, al casei producătoare de bijuterii. 

  • Ce accesorii vrea să cumpere STS, în plin scandal al modului de preluarea a apelurilor la 112

    “Se vor achiziţiona suporturi pentru tablete, necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. Cantităţile minime şi maxime de suporturi pentru tablete estimate a fi achiziţionate sunt minimum 1.000 buc – maximum 17.000 buc. În cadrul unui singur contract subsecvent se pot achiziţiona minimum 200 buc. – maximum 3.000 buc”, se arată în anunţul de participare la procedura de achiziţie publicat de STS pe portalul online al Sistemului Electronic de Achiziţii Publice.

    În anunţ sunt estimate şase contracte subsecvente pe parcursul derulării acordului-cadru, după cum urmează: un contract subsecvent în 2019 la semnarea acordului-cadru, trei contracte subsecvente în anul 2020 şi alte două contracte în anul 2021.

    “Valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent, determinată pe baza cantităţilor maxime estimate a fi achiziţionate este de 300.000,00 lei fără TVA. Cantităţile de produse menţionate sunt estimate, cantităţile efectiv achiziţionate urmând a fi mai mici sau mai mari în funcţie de nevoile concrete ale instituţiei de la momentul atribuirii contractelor subsecvente şi creditele bugetare alocate cu această destinaţie”, potrivit sursei citate.

    Contractul de furnizare-cumpărare ar urma să fie încheiat pe 24 de luni, achiziţia fiind finanţată din fonduri bugetare.

    “Suportul va asigura fixarea fermă a echipamentului într-o poziţie ergonomică pentru operator. Poziţia tabletei trebuie să fie fermă pe suport, fără a fi necesare ajustări / reglaje de niciun fel pe timpul utilizării de către operator, asigurând totodată o poziţie optimă de operare, nesolicitantă din punct de vedere fizic şi care să asigure o vizibilitate maximă a echipamentului”, conform caietului de sarcini al acordului cadru de furnizare a suporturilor pentru tablete.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro