Tag: timp

  • Ce resurse are politica monetară să relanseze economia Europei

    O dobândă negativă pentru depozitele băncilor la BCE este o opţiune, fie şi pentru că trebuie ţinut cumva ritmul cu reducerea continuă a dobânzii de referinţă la credite, sugera în iulie 2012 Benoit Coeure, membru al Consiliului BCE, când dobânda de referinţă fusese redusă la 0,75%, iar dobânda la depozite ajunsese la zero.

    „Nu e clar dacă pieţele pot funcţiona la dobânzi negative. Unele pieţe pot“, reflecta Coure, adăugând că BCE va studia ce se întâmplă în Danemarca, ţară din afara zonei euro, dar a cărei bancă centrală introdusese atunci în premieră o dobândă negativă la depozite ca să se apere de invazia de capitaluri speculative care căutau un refugiu din criza zonei euro, ceea ce pentru coroana daneză a însemnat o apreciere excesivă.

    Anul acesta, în aprilie, experimentul danez a luat sfârşit, iar banca centrală a majorat dobânda respectivă de la -0,1% la 0,05%, ca să stimuleze o apreciere a coroanei, depreciată între timp până la minimul ultimilor opt ani faţă de euro. În luna mai, acelaşi Coeure sugera că a venit momentul şi pentru BCE să acţioneze, fiindcă un euro prea puternic şi inflaţia prea mică subminează relansarea zonei euro.

    O comparaţie cu situaţia din Danemarca nu l-ar mai fi servit, pentru că şi cu dobânda negativă, şi cu coroana depreciată, inflaţia în ţara nordică n-a făcut decât să scadă continuu, de la peste 2% în 2012 la 0,3% în mai 2013, faţă de 0,5% în zona euro, reflectând aceeaşi greutate a economiei reale de a depăşi urmările crizei financiare ca şi în zona euro. Anul trecut, economia daneză a crescut cu 0,4% (la fel ca a Germaniei), în timp ce în zona euro economia a scăzut cu 0,4%.

    Faptul că aprecierea euro contribuie la dificultăţile de redresare a zonei euro este însă o realitate. De la o medie anuală de 1,47 dolari/euro în 2008, cursul a evoluat la 1,39 în 2009, 1,32 în 2010, 1,39 în 2011, 1,28 în 2012, 1,32 în 2013 şi 1,37 în primele cinci luni din acest an. Preşedintele BCE, Mario Draghi, remarca în martie, când euro atinsese 1,39 dolari, că în comparaţie cu minimele din 2012 euro a câştigat 9% faţă de moneda americană, ceea ce ar însemna un minus de 0,4-0,5% la rata actuală a inflaţiei în zona euro.

    Cum mandatul BCE vizează stabilitatea preţurilor (o ţintă de inflaţie de 2%), nu cursul valutar, era normal ca Draghi şi ceilalţi oficiali ai BCE să vorbească despre dezinflaţie drept nume de cod pentru necazurile actuale: o inflaţie foarte mică face dificilă reducerea îndatorării guvernelor, a companiilor şi a familiilor, ceea ce loveşte în primul rând în statele de la periferia zonei euro, împiedică avansul de competitivitate al acestora faţă de Germania şi amână perspectivele de cumpărare pentru companii şi consumatori, în aşteptarea unor preţuri şi mai mici. Ultimele luni însă au mutat centrul discuţiei asupra aprecierii euro faţă de dolar, fiindcă ea a fost mai greu de explicat decât neputinţa clasică a oricărei economii slabe de a genera inflaţie. De unde a venit această întărire a euro?

    La sfârşitul anului trecut, motivele avansate de finanţişti ţineau de îmbunătăţirea perspectivelor zonei euro după cei mai grei ani de austeritate. Treptat, explicaţiile au devenit tot mai legate de factori externi. Pe de o parte, politica Rezervei Federale a SUA: previziunile curente nu dau ca posibilă o majorare a dobânzilor (care ar atrage o apreciere a dolarului) înainte de vara lui 2015, pentru că economia SUA nu şi-a revenit: salariile cresc lent, iar locurile de muncă noi în domeniile cu salarii mari sunt prea puţine.

    Pentru a stopa aprecierea yuanului, Banca Chinei a cumpărat iniţial dolari, umflându-şi rezervele valutare cu 126 mld. dolari în T1, la un total echivalent cu aproape 4.000 de miliarde, dar ca să nu mărească ponderea dolarului în rezerve, a vândut ulterior dolari cumpărând alte monede, în primul rând euro. În februarie, când Banca Chinei a început mişcarea, yuanul a scăzut cu 1,4% faţă de dolar, în timp ce euro a urcat cu 2,3%. Alte explicaţii ţin de întoarcerea investitorilor speculativi spre activele mai sigure din pieţele dezvoltate, după ce în anii precedenţi preferau pieţele emergente.

    Aşa se face că s-au înmulţit vocile din rândul finanţiştilor care au propus ca BCE să contracareze aprecierea euro şi inflaţia prea mică prin singurul instrument de politică monetară cu adevărat neconvenţional: tiparniţa de bani, respectiv o operaţiune de relaxare monetară cantitativă (QE – quantitative easing) după exemplul celor derulate din 2008 până acum de Rezerva Federală a SUA (cumpărări de obligaţiuni federale şi ipotecare pentru a împinge băncile să se reorienteze spre creditare şi spre piaţa acţiunilor, stimulând astfel economia).

    Aceste voci existau încă din 2012, în contextul recesiunii din zona euro, însă pe atunci inflaţia în zona euro era peste 2%, iar cursul euro era suportabil. Între timp, şefa FMI, Chistine Lagarde, a avertizat repetat că pericolul deflaţiei paşte zona euro şi a cerut deschis BCE să ia măsuri neconvenţionale de relaxare monetară. În ultimele luni, Mario Draghi a sugerat că ar putea avea în vedere în ultimă instanţă un astfel de model, ceea ce i-a făcut pe comentatori să estimeze că dacă speculatorii vor duce euro peste pragul de 1,40 dolari, atunci poate vor reuşi să forţeze BCE să acţioneze. Ori măcar să dea un orizont de timp pentru aşa ceva.

  • În timpul pierdut cu vizionarea clipului Gangnam Style se puteau construi 19 clădiri de mărimea Empire State Building

    Clipul “Gangnam Style” al cântăreţului Psy a trecut de două miliarde de vizionări pe Youtube, fiind cel mai urmărit videoclip din istoria portalului. Acest număr este echivalent cu 140 de milioane de ore sau 16.000 de ani. Ce alte lucuri se puteau face în acest timp?

    O variantă ar fi fost construirea altor patru piramide similare cu cea din Giza. S-ar fi putut realiza, printre alte, o nouă Wikipedia. Timpul ar fi fost suficient şi pentru a construi şase clădiri precum Burj Khalifa sau două parcuri olimpice identice cu cel de la Londra.

    Cei de la The Economist au prezentat un grafic cu unele dintre construcţiile ce ar fi putut fi încheiate, pornind de la calculele de mai sus.

  • Şapte hoteluri de pe insule pe care nu trebuie să le ratezi

    Nisbet Plantation Beach Club, Nevis

    Singurul han istoric rămas în Caraibe este situat pe plajă, iar priveliştea este una de vis: palmieri, apă de culoare turcoaz şi hamace legănate de vânt. Este locul ideal pentru a simţi ce înseamnă cu adevărat luxul caraibian.

    Jade Mountain, St. Lucia

    Aşezat pe cel mai înalt punct al insulei Santa Lucia, aproape de oraşul Soufriere, acest hotel are un aspect cu totul deosebit. Fiecare dintre cele 28 de apartamente sunt unice, dar au ceva în comun: toate camerele au piscine infinite.

    Jamaica Inn, Jamaica

    Mult timp o destinaţie preferată de elita britanică, acest resort clasic a fost renovat în 2007. Cele 47 de apartamente sunt o combinaţie între stilul indonezian, colonial şi jamaican retro.

    Wickaninnish Inn, British Columbia

    Hotelul se află într-o pădure de pini din apropierea parcului naţional Pacific Rim. Reprezentanţii resortului spun că cea mai bună perioadă de stat este în anotimpul furtunilor, deoarece natura prezintă un spectacol desăvârşit.

    Four Seasons Resort Hualalai, Hawaii

    “Perfect”, “paradis” şi “cea mai frumoasă excursie din viaţa mea” sunt cuvintele pe care oaspeţii le folosesc pentru a descrie perioada petrecută la acest hotel din Hawaii.

    Four Seasons Resort, Jimbaran Bay, Bali

    Luxos şi dramatic în acelaşi timp, acest resort se află în miloc unei păduri tropicale. Oaspeţii au acces la plaja privată cu nisip alb şi se pot delecta cu fructe de mare în timp ce asistă la spectacolele prezentate de localnici.

    Sandy Lane, Barbados

    Acest resort este definiţia luxului: oaspeţii sunt aşteptaţi la aeroport cu un Bentley şi aduşi în camerele cu marmură. Mai mult, fiecare oaspete beneficiază de suportul unui asistent personal pe toată durata concediului.

  • Anunţul făcut de Wizz Air: compania va avea trei noi destinaţii din România

    Compania aeriană low cost Wizz Air, cel mai mare transportator aerian din România în funcţie de numărul de pasageri, şi-a anunţat extinderea în ţară. Compania va opera, pentru prima dată, cu 7 aeronave din Bucureşti în timpul sezonului de iarnă. În plus, Wizz Air va adăuga din toamnă şi trei noi destinaţii.

    De la 1 octombrie, Wizz Air va adăuga zborurile Cluj-Napoca – Nuremberg şi Bucureşti – Basel (Elveţia), iar de la sfârşitul aceleiaşi luni,  va fi introdusă ruta Bucureşti – Nuremberg. Toate noile zboruri vor avea o frecvenţă de două ori pe săptămănă. Odată cu adăugarea celor trei noi servicii, Wizz Air va oferi 84 de rute din România către 40 de destinaţii.

    Compania a anunţat şi creşterea celor mai populare rute: Londra Luton este acum accesibilă cu nouă zboruri săptămânale din Cluj-Napoca şi 20 de zboruri săptămânale din Bucureşti. De asemenea, ruta Bucureşti-Malaga nu mai este cursă sezonieră şi a devenit disponibilă pe durata întregului an. În urmă cu o săptămână, Wizz Air a anunţat inaugurarea unei alte rute noi, Sibiu-Londra.

    Wizz Air este cea mai mare companie aeriană low-fare, low-cost din Europa Centrală şi de Est şi operează o flotă de 52 aeronave Airbus A320 de la 18 baze, pe 300 de rute care asigură legătura între 96 de destinaţii din 35 de ţări. Compania maghiară Wizz Air are ca investitor principal fondul american de private equity Indigo Partners.

    Wizz Air este singura companie din România care taxează bagajele de mână. Doar bagajele de mână mici pot fi transportate gratis, în anumite condiţii. Iată când poate fi transportat un bagaj de mână gratis.  

    Dacă dimensiunile bagajului de mână sunt mai mari de 42x32x25cm, atunci bagajul de mână costă. Află care sunt tarifele unui bagaj de mână la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de mână la Wizz Air.  

    Bagajele de cală pot fi transportate în aeronavele Wizz Air contra cost. Află care sunt tarifele unui bagaj de cală la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de cală la Wizz Air.

  • Directorul RATB Daniel Doman a demisionat. În locul lui a fost numit Vincenţiu Antonescu

     Potrivit reprezentanţiilor Regiei Autonome de Transport Bucureşti, Consiliul de Administraţie a luat act, în 12 iunie, de demisia lui Daniel Florentin Doman din funcţia de director general şi a aprobat încetarea contractului de mandat al acestuia din 23 ianuarie 2014.

    “În cadrul aceleiaşi şedinţe, în conformitate cu prevederile OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, este desemnat în funcţia de Director General al RATB Vincenţiu Daniel Antonescu”, mai arată reprezentanţii regiei.

    Daniel Florentin Doman ocupa funcţia de director general din 23 ianuarie, acesta fiind desemnat prin concurs, organizat după ce Adrian Câmpurean şi-a dat demisia de la conducerea RATB.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta vrea modificarea legislaţiei privind incompatibilitatea pentru parlamentari

     ”Vreau să mă refer în mod special la un anumit aspect care a fost mult timp definitoriu pentru Senat: faptul că Senatul a fost pentru mult timp un loc al elitelor româneşti. M-am uitat peste istoria sa şi am constatat că mult timp preşedintele Academiei era senator de drept, că universităţile din Iaşi şi din Bucureşti desemnau senatori. Noi azi suntem într-o situaţie pe care o consider exagerată, dacă nu chiar aberantă: orice personalitate a vieţii publice care vrea să fie senator trebuie să renunţe la tot ceea ce a făcut până atunci”, a spus Ponta.

    El a spus că, potrivit normelor actuale, nu mai ai voie să fii profesor universitar, membru al Academiei sau să ai o poziţie de elită concomitent cu deţinerea postului de senator, lucru care, în opinia sa, este în defavoarea calităţii actului de legislaţie şi a prestigiului pe care Senatul îl poate avea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un tânăr de 19 ani a dezvoltat o tehnologie care poate îndepărta peste şapte tone de plastic din oceane

    Lui Boyan Slat i-a venit  ideea în timp ce făcea scufundări în Grecia şi a văzut mai multe gunoaie decât peşti. A pornit, în cadrul şcolii la care învăţa un proiect prin care analiza mărimea şi numărul particulelor de plastic din oceane. Lucrarea sa a câştigat numeroase premii, inclusiv “Cel mai bun concept tehnic” la Delft University of Technology în 2012.

    Boyan şi-a numit conceptul “The Ocean Cleanup” şi l-a prezentat în cadrul TEDxDelft 2012. Ulterior, tânărul a fondat “The Ocean Cleanup foundation”, o organizaţie nonprofit responsabilă cu dezvoltarea tehnologiei. Ideile sale pot salva sute de mii de organisme subacvatice anual, dar şi milioane de dolari prin scăderea costurilor de curăţenie, reducerea la minim a daunelor produse unor nave sau a turiştilor care ar vizita anumite zone în număr mai mare.

    Se estimează că prima fază a procesului ar dura în jur de cinci ani, dar în această perioadă awareness-ul oamenilor vis-a-vis de problemele ecologice ar creşte în mod semnificativ.

  • Ce se va întâmpla în sezonul 5 din Game of Thrones

    1. Când va apărea următorul sezon?

    Seriile Game of Thrones urmează un program destul de strict, prin urmare filmările pentru noul sezon vor începe în această vară, iar premiera va fi în primăvara anului următor. Cei de la Business Insider pariază chiar pe ziua de duminică, 6 aprilie 2015.

    2. Cine vor fi noile personaje ale seriei ?

    Ştim deja că Dorne va fi  noul loc surprins în fantezia Game of Thrones, prin urmare vor apărea o serie de personaje noi cu numele de familie Martell sau Sand. Informaţiile care circulă în online arată că cei care se ocupă de distribuţia actorilor caută oamenii potriviţi pentru rolul fratelui mai mare al lui Obery, Prinţul Dorna, precum şi pentru cele trei surori mai mari din rândul fiicelor sale bastarde (Şerpii Nisipului), Obara, Tyene şi Nzmeria. Doran este cu zece ani mai mare decât fratele său, este într-un scaun cu rotile, dar este foarte inteligent. Fiul său, Trystane, logodnicul Prinţesei Myrcella, este de asemenea adăugat în distribuţia serialului, alături de bodyguardul familiei, Areo Hotah. Vor mai apărea personaje precum The High Sparrow, un lider religios care va apărea în mai multe episoade ale serialului, Septa Unella,o prezenţă importantă din viaţa unui personaj cunoscut al serialului, noua soţie a lui Bronn, Lady Lollys Stokeworth, ghicitoarea Maggy The Frog, Yezzan, un proprietar de sclavi şi “The Waif”, un copil ciudat pe care Arya îl întâlneşte în Braavos. Se pare că în cel de al cincilea sezon va apărea un nou war care are abilitatea de a-şi schimba schimba pielea, Varamyr Sixskins. Apoi, se vorbeşte despre un copil blond de 12 ani, Imogen, care ar putea fi tânăra Cersei (pentru că, potrivit cărţilor, în cel de al cincilea sezon s-ar putea realiza o întoarcere în timp).

    3. Cât am văzut din Game of Thrones până acum?
    Nimic. Mai este cale lungă până la final, scrie Business Insider.

    4. Cine va muri în continuare în Game of Thrones?

    Sezonul 4 din Game of Thrones a demonstrat că toţi oamenii chiar trebuie să moară. Chiar dacă nu ştim ce plănuiesc regizorii pentru anul viitor, există o serie de speculaţii pe această temă, bazate pe următoarele cărţi ale autorului George R.R. Martin, “A Feast for Crows” şi “A Dance with Dragoons”. Balon Greyjoy ar putea fi printre următorii ucişi ţinând cont că el este deja mort până în acest moment în cărţi, iar moartea sa aduce implicaţii majore în intriga filmului, potrivit wetpoint.com. Maesteer Aemon, cel mai înţelept personaj dintre păzitorii Zidului ar putea să moară de frig în timp ce călătoreşte cu Sam pe mare. Janos Slynt, cel care s-a ascuns în aceeaşi cameră cu Gilly în loc să ajute în timpul bătăliei de la Zid va fi ucis de Jon Snow, care a fost făcut până în acest punct Lord Comandant al Gărzii de Noapte. Kevan Lannister, deşi nu a avut un rol important până acum în intriga serialului, va ajunge să intre într-un conflict cu Cersei din cauza presupusei morţi a lui Tywin şi va fi ucis.

    Grand Master Pycelle va muri din cauza lui Varys şi a unor interese politice, cam în aceeaşi perioadă cu Kevan. Arys Oakheart- cavaler al gardei regale pe care nu l-am întâlnit încă în serial, va deveni un personaj important odată ce este trimis la Dorne pentru a avea grijă de prinţesa Myrcella, dar ajunge să moară într-o rebeliune în care o susţine pe Myrcella să ocupe tronul în locul lui Tommen.Volumul “A dance with Dragoons” se încheie cu moartea brutală a lui Jon Snow, ucis de către membrii Gărzii de noapte care nu sunt de acord cu deciziile sale în calitate de Lord Comandant. Se presupune totuşi că va fi readus la viaţă, probabil de către Melisandre.


     

  • Mark Zuckerberg este aşa de bine plătit încât distorsionează statisticile

    Dar faptul că şeful Facebook, care a primit compensaţii de 3,3 miliarde de dolari anul trecut, poate modifica fundamental această statistică, este uimitor: în cazul includerii sale în calcul, CEO-ul mediu ar deveni de 510 ori mai bine plătit decât un angajat mediu.
    Interesantă este şi evoluţia plăţilor: din 1978 şi până în 2013 sumele primite de CEO au crescut cu 937%, în timp ce plăţile angajaţilor cu numai 10,2%. Raportul dintre plata CEO-ului şi a angajatului mediu era 20 la 1 în 1965, 29,9 la 1 în 1978, 122,6 la 1 în 1995, 383,4 la 1 în anul 2000 şi a săzut la 295,9 la 1 în 2013.

  • Povestea tinerei de 25 de ani care a devenit stewardesă în Dubai: Muncesc pentru ca într-o zi să pot să trăiesc fericită şi pe o bucată de pământ românesc

    Andra Conţiu, 25 de ani, a plecat din România în urmă cu doi ani, după ce a absolvit facultatea de alimentaţie şi turism la Braşov şi liceul la Topliţa. Spune că visa încă din facultate să devină stewardesă, aşa că a decis să se mute în Dubai, loc de unde vizitează acum întreaga lume.

    “Odată ce am ajuns în Dubai, oamenii din jurul meu au fost cei ce au crezut mai mult în visul meu, fără să ştie de el, şi m-au împins către realizarea lui”, povesteşte Andra, care lucrează ca însoţitor de bord în cadrul unei companii aeriene din Orientul Mijlociu.

    “Interviul de angajare a avut loc în Dubai, nu este uşor, te solicită, însă e important să transimiţi acea energie pozitivă. Desigur, emoţiile au fost prezente, poate pentru că ştii că cei cu care concurezi sunt toţi diferiţi, altă naţionalitate, altă experienţă, altă cultură.  Cred că am fost în jur de 30 de candidaţi în ziua în care am fost eu şi am rămas doar trei în final. Interviul se desfăşoară pe durata mai multor zile şi, desigur, organizarea este diferită faţă de cea din România. Ei practic fac o preselecţie online înainte de a te chema la interviu”, spune Andra Conţiu.

    Despre minusurile jobului de stewardesă, tânăra spune că cel mai tare îi lipseşte somnul, din cauza diferenţelor de fus orar. Există însă şi numeroase aspecte pozitive atunci când lucrezi pentru o companie aeriană: “Programul meu de muncă este clar diferit de oricare alt job, motiv pentru care rutina lipseşte din viaţa mea. Am multe zile libere, mai multe decât ţi se oferă în mod obişnuit, pe care fie le petrec în Dubai, fie pot pleca oriunde în lume pentru puţină relaxare”.

    Meseria de stewardesă este bine plătită, chiar şi pentru standardele înalte din Dubai: “Salariul unui însoţitor de bord diferă de la lună la lună, însă se poate ajunge la 2.000 de euro dacă ai zboruri bune, pentru că eşti plătit şi pentru orele de zbor, plus diurna din fiecare tură, ca să nu mai menţionez că ţi se oferă cazare şi toate facilităţile. Seniorii noştrii câştigă mai mult, nu pot spune cu exactitate cât, însă nimeni nu le plânge de milă”.

    Cum decurge însă o zi de lucru din viaţa unei stewardese? “Încep pregatirea pentru un zbor cu 4-5 ore înainte de decolare. Ca echipaj de bord, începem să ne pregătim de acasă cu bagaje, machiaj, coafură, ţinută, totul trebuie să fie perfect. Urmează drumul până la sediu, drum în care recitesc safe talk-ul, pentru a-mi reîmprospăta cunoştinţele. Trebuie să îţi faci check-in-ul cu minimum două ore înainte de zbor, iar punctualitatea e sfântă; pentru doar 30 de secunde întârziere rişti să nu mai fii primit la zbor. Echipajul se adună într-o sală de conferinţe, unde discutăm toate detaliile legate de zbor, ne cunoaştem între noi, pentru că la fiecare zbor oamenii sunt alţii şi bineinţeles trebuie să trecem de toate verificările: paşaport şi licenţa pentru avionul pe care zburăm să fie în regulă, vaccinurile să fie la zi, uniforma să fie imaculată, manichiura să fie făcută cu ojă roşie sau transparentă, părul strâns cum ne-au învăţat în timpul pregătirilor şi safe talk-ul. Safe talk-ul e cel ce produce emoţii mereu, se pune o întrebare legată fie de aviaţie, de cazuri medicale, de securitate, la care trebuie să ştii să răspunzi pentru a putea opera zborul respectiv. După ce ajungem la avion, mai sunt o serie de sarcini până la îmbarcarea pasagerilor, după care urmează munca noastră propriu-zisă din timpul unui zbor.”

    Andra Conţiu spune că îi lipsesc multe lucruri legate de ţară, însă viaţa din Orientul Mijlociu are beneficiile ei. “Am încetat să mai simt anumite lipsuri din momentul în care am început să zbor; familia şi prietenii sunt însă cei care îmi lipsesc în continuare. Viaţa din Dubai e cu totul alta, comparativ cu România. Automat, când esti lipsit de griji poţi să te bucuri de ceea ce este în jurul tău”. Tânăra este mulţumită de slujba ei şi de viaţa pe care o duce, însă ar dori să se întoarcă, cândva, în România: “Momentan nu e mai bine acasă. Muncesc, însă, ca într-o zi să pot să trăiesc fericită şi pe o bucată de pământ românesc.”

    Sute de românce lucrează în prezent ca însoţitoare de bord pentru companii precum Emirates, Qatar Airlines sau FlyDubai. Transportatorii aerieni din Orientul Mijlociu desfăşoară anual recrutări de personal în statele europene, ca urmare a dezvoltării agresive pe piaţa aeriană mondială.