Tag: sua

  • De la recesiune în SUA la paritatea euro cu dolarul: Predicţii economice şi financiare pentru anul acesta care nu s-au împlinit

    Acestea au fost cât se poate de credibile în contextul crizei datoriilor din zona euro, a conflictelor politice din SUA şi încetinirii economiei globale, dar nu s-au împlinit, deoarece s-au axat pe trend şi mai puţin pe factorul uman, pe voinţa liderilor de a-şi proteja economiile. Dar aceasta nu înseamnă că anul viitor situaţia nu se poate schimba, poate spre rău.

    Mai multe pe zf.ro

  • HSBC va plăti în SUA o amendă record pentru a scăpa de o investigaţie

    Amenda este cea mai mare plătită până în prezent de o bancă, potrivit CNBC.

    HSBC a admis funcţionarea necorespunzătoare a mecanismelor interne de control şi şi-a cerut cerut scuze într-un comunicat.

    “Acceptăm responsabilitatea pentru greşelile din trecut. Am spus că ne pare foarte rău pentru acestea. HSBC din prezent este o organizaţie complet diferită faţă de cea care a făcut acele greşeli”, a afirmat directorul general al băncii, Stuart Gulliver.

    Instituţia de credit a afirmat că se aşteaptă să ajungă la un acord şi cu autoritatea pentru servicii financiare din Marea Britanie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noua tendinţă din diplomaţia SUA: ambasadorul care se îmbracă de la Prada

    AMBASADORUL SUA ÎN FRANŢA, Charles H. Rivkin, i-a întâmpinat la reşedinţa sa de pe Faubourg St-Honoré din Paris, la începutul lui 2012, pe tinerii designeri americani care se reunesc de obicei în capitala modei pentru a stabili tendinţele după care se ghidează întreaga lume. Rivkin, fost conducător al imperiului media Muppets şi implicat activ în strângerea de fonduri în campania electorală din 2008 a preşedintelui Obama, a ţinut atunci un toast în cinstea noilor talente din industria modei, care aduce anual SUA 350 mld. dolari, potrivit DailyBeast.com. Seara cu pricina a fost una desăvârşită, asezonată pe alocuri cu discuţii politice. Printre cei responsabili de reuşită s-a aflat şi Anna Wintour, redactor-şef al celei mai cunoscute publicaţii din domeniul modei, revista Vogue.

    CÂTEVA LUNI MAI TÂRZIU, la începutul lunii decembrie, presa internaţională scrie că printre favoriţii lui Obama la conducerea celor mai râvnite ambasade SUA, cele din Franţa şi Anglia, s-ar afla chiar “independenta” Anna Wintour, cea care a reuşit, prin activitatea ei din 1988 – momentul în care a fost numită redactor-şef al Vogue – şi până acum, să facă din modă “o legătură între glamour, comerţul global şi, curios, chiar puterea puterea politică”, potrivit publicaţiei citate. Nominalizarea Annei Wintour pentru un rol diplomatic – deocamdată o informaţie lansată de două surse “familiarizate cu subiectul”, publicată de Bloomberg şi confirmată de postul american de ştiri ABC News, în contextul reorganizării echipei politice din noul mandat al lui Obama – nu este deloc întâmplătoare. Legăturile lui Wintour cu politica nu se rezumă doar la apariţia unor personaje precum Condoleezza Rice, Kathleen Sebelius, Susan Rice sau Michelle Obama în paginile revistei pe care o conduce sau la tradiţia Vogue de a susţine politicienii aflaţi la început de carieră. Vizibilitatea în sfera politcă americană a crescut odată cu implicarea lui Wintour în campaniile preşedintelui Obama, ea devenind unul dintre cei mai importanţi colectori de fonduri, datorită relaţiilor sale internaţionale.

    În 2008, Wintour a reuşit să strângă aproape 200.000 de dolari pentru candidaţii democraţi, iar în 2011 peste 500.000 de dolari, donând ea însăşi o sumă totală de circa 100.000 $ în ambele campanii, potrivit BusinessInsider. Motiv pentru care, de la prima campanie pentru preşedinţie a lui Obama, presa internaţională începuse să întrebe ce vrea, de fapt, Anna Wintour. Aspiraţia spre o carieră de diplomat ar fi perfect legitimă, mai ales că Wintour, în vârstă de 63 de ani, s-a născut în Anglia; ea are dublă cetăţenie şi nu îi este străin nici Parisul, cele două fiind locurile în care ar putea exercita un mandat de ambasador. În plus, în 2008 a acceptat Ordinul Imperiului Britanic oferit de Regina Elizabeta pentru recunoaşterea serviciilor aduse industriei modei engleze în SUA, iar în 2011 primea Legiunea de Onoare din partea preşedintelui Nicolas Sarkozy.

    Dar nu doar ea se află printre posibilele vedete ale echipei Obama. Eric Schmidt, preşedintele Google, este un alt nume popular despre care s-a spus că ar fi printre favoriţii preşedintelui, de data aceasta pentru funcţia de secretar al trezoreriei, potrivit Washington Examiner. Schmidt a fost de asemenea un susţinător în campaniile electorale ale preşedintelui american, comitetul politic al Google livrând democraţilor 1,6 mil. dolari în campania din 2008 şi peste 700.000 de dolari la scrutinul recent, scrie The Telegraph. Între cei doi a existat o legătură strânsă încă de la candidatura din 2007 a lui Obama pentru Casa Albă, preşedintele spunând atunci, în cadrul unei vizite oficiale: “Împărţim o viziune comună în schimbarea lumii de la bază spre vârf, nu de la vârf spre bază.” CEO-ul Google are mai mult de 30 de ani de experienţă în industria tehnologică şi lucrează în cadrul companiei din 2001, fiind, potrivit unui strateg al Partidului Democrat citat de Washington Examiner, cel mai indicat pentru acest rol: “Nimeni nu este mai bine poziţionat pentru un job în cabinet, dacă îşi doreşte unul.” Totuşi, la câteva zile după lansarea zvonului, Schmidt a refuzat public alăturarea în noua administraţie Obama: “Am spus-o şi la alegerile precedente şi repet că Google este casa mea. Nu sunt interesat de munca pentru guvernul federal”, declara el într-un interviu pentru Wall Street Journal. Reacţia lui Schmidt a apărut la scurt timp după zvonuri, în timp ce răspunsul lui Wintour se lasă aşteptat. Purtătorul de cuvânt al Vogue, Megan Salt, nu a confirmat sau infirmat informaţiile, spunând că Wintour “este foarte mulţumită de ceea ce face în prezent”, păstrând secretă chiar şi o eventuală nominalizare.

    CONCURENŢII PRINCIPALI PENTRU POZIŢIA DE LA LONDRA AR FI RESPONSABILUL FINANCIAR PENTRU CAMPANIA LUI OBAMA, Matthew Barzun, şi fondatorul Avenue Capital Management, Marc Lasry – care a strâns şi el peste 500.000 de dolari în campanie. În prezent, ambasador în Marea Britanie este Louis Susman, un fost investitor din Chicago, membru al Citigroup şi colector de fonduri pentru campania lui Obama din 2008. Recompensarea donatorilor cu funcţii politice are ca rezultat trimiterea în misiuni a unor ambasadori fără experienţă în diplomaţie, circa o treime din ei fiind în această situaţie. În primul său mandat, Obama a nominalizat 59 de ambasadori, incluzând 40 de membri ai staff-ului din campaniile sale, fără experienţă diplomatică: “Când a candidat la preşedinţie în 2008, Obama a declarat în diferite ocazii că intenţionează să angajeze mai mulţi diplomaţi de carieră, dar acest lucru nu s-a întâmplat”, spunea Susan Johnson, preşedintele Asociaţiei Americane a Serviciilor Străine.
    Iar unii dintre aceşti diplomaţi sunt la fel de populari în alte domenii precum este Anna Wintour în modă. La 47 de ani, Charles H. Rivkin a fost printre cei mai tineri diplomaţi americani la Paris; fusese anterior directorul executiv al companiei care producea seria de filme “Muppets” şi alte programe de divertisment pentru copii. Rivkin vorbea fluent franceza graţie unui internship în cadrul Renault. Iar reprezentantul SUA în Irlanda pe durata mandatului precedent al lui Obama a fost un alt nume popular, îndeosebi în rândul împătimiţilor sporturilor: Dan Rowney, proprietarul echipei de fotbal Pittsburgh Steelers.
    Dar nu doar Obama a inclus vedete pe lista diplomaţilor americani: în perioada 2005-2009, când George W. Bush se afla la conducerea SUA, mandatul de diplomat în Franţa a fost ocupat de directorul executiv al unei echipe de baseball, Craig R. Stapleton. El declara pentru thedailybeast.com, referindu-se la posibila nominalizare a Annei Wintour: “Mi-a plăcut să fiu diplomat, acest lucru nu presupune doar ceaiuri cu regina; cel mai important aspect pe care trebuie să îl ştie guvernul gazdă este că eşti suficient de aproape de preşedinte încât să-i transmiţi mesajele eficient.”
    Dacă până acum s-au descurcat cu aceste funcţii un executiv din media sau un director al unei echipe de baseball, un titan din presa specializată în modă ar putea completa pata de culoare pe care SUA o aduc politicii externe. Caracterul formal al funcţiei va impune însă “petei de culoare” să renunţe, probabil, la ochelarii de soare care au consacrat-o în apariţiile la evenimentele din modă.

  • De ce nu-s bune hainele ieftine

    Elizabeth Cline afirmă că în urmă cu cincizeci sau şaizeci de ani, hainele de-a gata care se puteau cumpăra de la un magazin aveau preţuri medii, dar între timp, odată cu declinul clasei mijlocii, preţurile s-au polarizat înspre foarte mici şi foarte mari. Preţul foarte mic al hainelor are însă ca efect doar dulapuri burduşite, nu şi consumatori mai bine îmbrăcaţi, iar în plus are un impact prost asupra mediului înconjurător, prin creşterea cantităţii de fibre textile folosite, majoritatea sintetice, deci obţinute prin procedee poluante într-o măsură mai mică sau mai mare, argumentează Cline.

    Cantitatea de haine aruncate de fiecare american este şi ea enormă, de circa 34 de kilograme pe an, pe lângă hainele donate unor magazine administrate de societăţi de binefacere, care nu reuşesc nici ele să vândă tot ce primesc şi, ca atare, apare o nouă sursă de poluare. În plus, hainele ieftine sunt în general produse în ţări în care costul cu forţa de muncă este foarte scăzut, afectând industria textilă a SUA.

    O soluţie pentru cei care vor să se simtă bine atunci când îşi cumpără haine o reprezintă site-ul Fashioningchange.com, unde utilizatorii specifică mărcile şi magazinele de unde cumpără haine şi în schimb li se sugerează alternative locale, etice şi mai puţin poluante.

  • Companiile americane iau locul celor chineze în topul celor mai mari corporaţii după capitalizare

    Corporaţiile americane în frunte cu Apple şi Exon Mobil ocupă 171 de poziţii în top 500, cu o capitalizare de 10.600 miliarde de dolari, respectiv 40,3% din total, comparativ cu 159 de companii cu o capitalizare de 8.240 miliarde de dolari în 2009, potrivit datelor Bloomberg. În clasament sunt prezente 24 de companii chineze, conduse de PetroChina şi Industrial & Commercial Bank of China (ICBC), capitalizarea lor cumulată fiind de 1.740 miliarde de dolari, în scădere de la 34 de companii şi o capitalizare de 2.190 miliarde de dolari în 2009. Ponderea companiilor din China în top 500 s-a redus chiar dacă economia ţării a continuat să se dezvolte, în timp ce Statele Unite şi Europa au înregistrat o creştere economică anemică în ultimii patru ani.

    Mai multe pe zf.ro

  • O agenţie a Congresului SUA propune înlocuirea completă a bancnotelor de 1 dolar cu monezi

    Producţia unei monezi de 1 dolar costă 30 de cenţi. Aceste monezi au, în mod normal, o durată de viaţă de 30 de ani.

    În comparaţie, producţia unei bancnote de 1 dolar este mai ieftină, de numai 5 cenţi, dar acestea se uzează mult mai repede. O bancnotă de 1 dolar are o durată medie de utilizare de numai 4,7 ani.

    Propunerea nu este însă nouă. Comisia a recomandat trecerea la monezi de 1 dolar în ultimii 22 de ani şi va încerca joi din nou într-o audiere în Comisia pentru Servicii Financiare a Camerei Rprezentanţilor, potrivit CNN.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marele premiu de 550 de milioane de dolari la loteria americană a fost câştigat de două persoane

    Potul este cel de-al doilea ca importanţă din istoria loteriei americane. Alte 8,9 milioane de jucători au câştigat premii de o importanţă mai mică, reprezentând în total 131 de milioane de dolari, la această tragere. Site-ul Powerball a înregistrat mii de accesări la publicarea numerelor câştigătoare – 5, 23, 16, 22, 29 şi numărul complementar 6 – ca şi Asociaţia loteriei, care supervizează Powerball.

    Mai multe pe zf.ro

  • Prima versiune electrică a unui Fiat 500 va fi prezentată la Los Angeles

    Directorul general al Fiat, Sergio Marchionne, nu este un susţinător al vehiculelor electrice astfel că, chiar dacă va produce unul pentru a face pe placul autorităţilor de reglementare, nu se va plia pe designul mărcii italiene, relatează Bloomberg.

    Grupul italian a revenit pe piaţa americană cu modelul Fiat 500 în 2010.

    Fiat mizează pe faptul că noua maşină electrică va beneficia de asemănarea cu modelul 500 pe benzină, promovat de vedetele Jennifer Lopez şi Charlie Sheen.

    Strategia diferă de cea adoptată de Nissan Motor, care a avut probleme cu atragerea cumpărătorilor cu designul neconvenţional al maşinii electrice Leaf.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cyber Monday, cea mai plină zi a anului pentru magazinele online din SUA

    Cyber Monday este termenul folosit pentru lunea care urmează celor patru zile de Black Friday, startul sezonului de vânzări de iarnă în Statele Unite. În ultimii cinci ani, vânzările de Cyber Monday au crescut de peste două ori. “Cyber Monday, potrivit evoluţiei din ultimii ani, va fi cea mai aglomerată zi a sezonului pentru vânzările online, estimate la aproape 1,5 miliarde de dolari sau chiar mai mult”, a declarat preşedintele ComScore, Gian Fulgoni. Aşteptările pentru evoluţia Cyber Monday nu sunt la fel de optimiste comparativ cu Black Friday, notează MarketWatch. Astfel, vânzările online de Black Friday au urcat cu 26% şi au depăşit 1 miliard de dolari pentru prima dată.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • SUA au devenit cea mai mare piaţă de export a Chinei, depăşind Uniunea Europeană

    “Anterior a fost Uniunea Europeană, acum este SUA”, a declarat, marţi, un purtător de cuvânt al Ministerului Comerţului la o conferinţă de presă lunară. Oficialul nu a oferit cifre, dar, potrivit datelor autorităţii vamale chineze, exporturile către SUA s-au ridicat la 289,3 miliarde de dolari în ianuarie-octombrie, iar cele către UE la 276,8 miliarde de dolari. Exporturile Chinei au înregistrat o încetinire în acest an, din cauza incertitudinilor privind economia mondială. Livrările la extern au urcat cu 20,3% în 2011, în timp ce în primele zece luni ale acestui an avansul se situează la 7,8%, sub ţinta statului de 10%. Investiţiile Chinei în străinătate, excluzând sectorul financiar, au crescut cu 25,4%, însă cele în Europa au înregistrat un declin de 20,9% în primele zece luni.

    Mai multe pe mediafax.ro