BusinessMagazin

Tag: romani

  • Banca Mondială: Românii din străinătate vor trimite în acest an în ţară 3,6 miliarde dolari, în stagnare faţă de 2012

     Astfel, remiterile către România se vor plasa în acest an la 3,6 miliarde de dolari, în timp ce numărul migraţiilor internaţionale a urcat cu 4,8% faţă de 2010, reiese dintr-un raport prezentat miercuri de Banca Mondială.

    Potrivit datelor publicate de instituţie în luna mai, remiterile către România au totalizat anul trecut 3,66 miliarde de dolari, principalele ţări de origine fiind Italia şi Spania.

    Astfel, în România au intrat anul trecut, din Italia şi Spania, câte 1,07 miliarde de dolari, potrivit statisticilor Băncii Mondiale. Alte ţări care figurează cu sume importante de bani trimise acasă în 2012 de români sunt Statele Unite (240 miloane de dolari), Ungaria (237 milioane de dolari), Israel (236 milioane de dolari), Germania (184 milioane de dolari), Canada (131 milioane de dolari), Austria (78 milioane de dolari), Franţa (73 milioane de dolari), Marea Britanie (71 milioane de dolari) sau Grecia (58 milioane de dolari).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ion Jinga: Compatrioţii mei nu au niciun motiv să se simtă vinovaţi că sunt români în M.Britanie

     Ambasadorul citează un fragment din scrisoarea unui medic chirurg, care şi-a obţinut specialitatea în Marea Britanie, în urma unor examene dure şi care are familie şi o casă la Londra. “Din partea unui astfel de specialist, cu un statut social ridicat, nu te aştepţi la plângeri despre discriminare şi rasism”, afirmă diplomatul român.

    În această scrisoare, medicul se plânge de discriminarea cu care se confruntă începând din ianuarie 2013 atât din partea pacienţilor, cât şi a colegilor medici. “Nu m-am cofruntat cu rasismul în această ţară până în 2013. Acum, aproape zilnic sunt întrebată de unde sunt şi mă confrunt cu o atitudine rasistă în urma răspunsului. Unele persoane nu spun nimic, majoritatea îşi exprimă surpriza, unele dintre ele îmi spun că nu le plac românii, iar altele încep să comenteze negativ despre noi”, afirmă ea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 90% dintre români mint în CV-uri

    12 companii au ales să apeleze la servicii de verificare a trecutului profesional al angajaţilor şi candidaţilor pentru poziţii precum mecanici, juniori în marketing, asistenţi, programatori, specialişti în resurse umane, analişti date, manageri, CFO şi nu numai.

    Cele mai frecvente exagerări din CV-urile românilor, întâlnite în peste jumătate din cazuri, se referă la perioada angajării. Unul dintre motivele pentru care mulţi candidaţi exagerează în acest mod este prejudecata că vor primi bile negre din partea angajatorilor pentru inactivitate. Alte neconcordanţe se referă la anul absolvirii universităţii sau denumirea postului ocupat. Cele mai grave sunt însă situaţiile în care compania la care candidatul susţine că a lucrat neagă experienţa profesională a acestuia (3% din cazuri).

    “Într-o ţară în care promovabilitatea la examenele importante este din ce în ce mai scăzută, în care oamenii se bazează pe faptul că nimeni nu verifică autenticitatea informaţiilor oferite de către candidaţi, în care bazele de date publice aproape că nu există, fenomenul diplomelor false este o stare de fapt. Mindit încearcă să estompeze aceste manifestări şi să atragă atenţia asupra necesităţii unei verificări minuţioase şi profesioniste”, spune Irina Arsene, CEO Mindit.

    Deşi background screening este o practică normală şi uzuală în ţările dezvoltate, mai ales acolo unde piaţa de HR s-a maturizat, pe piaţa locală procesul este mai dificil. Legislaţia românească nu facilitează încă verificările de identitate sau istoric de credit, care pot aduce informaţii importante asupra profilului candidatului. O altă provocare căreia un astfel de demers trebuie să îi facă faţă este reticenţa companiilor în a oferi foarte multe informaţii despre un angajat care nu a plecat în condiţii amiabile.

    “Cu toate acestea, companiile încep să conştientizeze importanţa verificărilor profesionale şi sunt din ce în ce mai dispuse să aloce buget pentru astfel de activităţi. Un rol în dezvoltarea pieţei de background screening în România îl au şi marile corporaţii care şi-au deschis sucursale în România şi au adus practica de la compania-mamă”, adaugă Irina Arsene.

    Un raport de background screening presupune verificarea informaţiilor declarate în CV (poziţiile ocupate în experienţa profesională şi nivelul de responsabilitate, motivele întreruperii contractului de muncă, confirmarea studiilor, certificarilor si a traningurilor, afilierea la diferite asociaţii profesionale), obţinerea recomandărilor direct de la sursă de la acele persoane care pot da feedback relevant. Un astfel de raport include, de asemenea, şi aspecte publice legate de activitatea candidatului în media şi pe reţelele de socializare.
    Verificarea trecutului candidaţilor sau angajaţilor se realizează cu acceptul scris al acestora şi acordă prioritate protejării de orice forme de abuzuri sau efecte colaterale asupra vieţii profesionale sau personale. Verificarea statusului profesional actual se face doar în condiţiile în care nu există niciun risc pentru candidat de a încheia prematur contractul cu actualul angajator.
     

  • STUDIU: Antreprenorii români vor finanţare, dar să-şi păstreze şi independenţa în luarea deciziilor

     “Antreprenorii tineri români care au companii cu venituri până la 1 milion de euro consideră că finanţarea se obţine dificil în România. Totuşi, pentru ei factorul decisiv în alegerea sursei de finanţare este păstrarea independenţei în deciziile de business, conform studiului EY România – Percepţia antreprenorilor asupra accesului la finanţare”, arată compania, într-un comunicat.

    Studiul analizează percepţiile a 107 antreprenori români, care au răspuns chestionarului EY în perioada 22 august – 18 septembrie, 59% dintre ei având sub 40 de ani, iar 74% deţinând companii cu venituri sub un milion de euro.

    Circa 75% dintre antreprenori consideră că autorităţile nu facilitează accesul la finanţare al companiilor şi doar 8% menţionează un sprijin oferit de guvern în acest sens.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Portul Constanţa devine port de îmbarcare pentru navele de croazieră

     Potrivit unui comunicat al Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa, prin aderarea la Asociaţia Internaţională MedCruise, compania a declanşat demersurile prin care a reuşit să atragă prima companie – MSC Cruises – pentru îmbarcarea turiştilor pe nave de croazieră.

    Conform sursei citate, turiştii care se vor îmbarca din Portul Constanţa au avantajul de a nu mai fi obligaţi să cumpere bilet de avion, dus-întors, până la un alt port de îmbarcare din lume, pentru a beneficia de croaziere maritime.

    Astfel, 80 de turişti români se vor îmbarca, vineri, la bordul navei de lux MSC Musica, din terminalul de pasageri al Portului Constanţa, pentru o călătorie de 12 zile care va include porturi din Grecia, Italia, Turcia şi Ucraina. Nava de pasageri va pleca din portul Constanţa la ora 19.00, iar după o zi pe mare va acosta în portul grecesc Gythion (Sparta). Apoi, croaziera are programate opriri în porturile Veneţia, Katakolon, Istanbul, Yalta şi Odessa, cu revenire la Constanţa în cea de-a douăsprezecea zi a călătoriei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii vor să cumpere alimente pe internet

    Principalul avantaj perceput de cumpărători atunci când fac cumpărături online este economia de timp pe care o fac, 80% dintre românii internauţi plasând acest avantaj pe prima poziţie a topului. La mare distanţă de primul avantaj menţionat, cu un procent de 35 %, se situează livrarea produselor oriunde în ţară,  în timp ce 30% dintre utilizatori apreciază posibilitatea accesării mai multor siteuri în acelaşi timp, fiind astfel posibilă compararea preţurilor aplicate de diferite magazine online. 


    De-a lungul timpului, studiile au arătat că produsele alimentare (fie ele ambalate sau proaspete) şi chiar băuturile alcoolice sau non-alcoolice au o probabilitate mică de a fi cumpărate online. Procentele celor care au achizitionat online astfel de produse sunt unele dintre cele mai mici: 6% au menţionat că au cumpărat produse alimentare ambalate şi doar 2% produse alimentare proaspete. Iar principalele motive sunt neîncrederea în prospeţimea lor (56%), în condiţiile igienice asigurate atât la depozitare (53%), cât şi la livrare (28%).

    „Trebuie să avem însă în vedere un pattern de achiziţie al cumpărătorului pe care îl întâlnim în mai multe categorii de produse. În urmă cu 5 ani, produsele vestimentare – îmbrăcăminte, încălţăminte – erau pe ultimele locuri în lista de cumpărături achiziţionate. Motivul principal era imposibilitatea de a le proba şi de a testa calitatea materialelor. În ultimii 2 ani însă, această categorie a ajuns pe primele locuri, concurând cu electronicele şi electrocasnicele. Experienţa pozitivă cu magazinele online de produse vestimentare a eliminat treptat această barieră. Aceeaşi barieră – neîncrederea în achiziţionarea unor produse de calitate şi proaspete în cazul celor alimentare – trebuie luată în considerare de marii retaileri care doresc să determine cumpărătorul să le achiziţioneze produsele online”, spune Lacramioara Loghin, Managing Director Exact Cercetare şi Consultanţă.

    În ce priveşte achiziţia online de produse alimentare, categorie în care barierele de achiziţie sunt cele mai mari, intenţia de cumpărare creşte foarte mult în condiţiile în care furnizorul este un lanţ mare de magazine. Dacă în prezent, 6% dintre onlineri achiziţionează produse alimentare în online, în viitor 58% declară că ar achiziţiona produse alimentare ambalate, dacă lanţurile mari de magazine ar oferi această posibilitate.
    „Aşadar, experienţa cu lanţurile mari de magazine în offline le recomandă şi pentru varianta online. 87% dintre cei intervievaţi ar cumpăra produse dacă marile lanţuri de magazine şi-ar extinde serviciile în online. Inclusiv produsele alimentare proaspete, care trec cel mai greu această barieră a siguranţei calităţii şi prospeţimii ar fi achiziţionate de 35% dintre cumpărătorii, utilizatori de Internet, în condiţiile în care ele sunt endorsate de un retailer cunoscut”, declară Cristina Goga, Client Service Senior Exact Cercetare şi Consultanţă.   

    Măsurând atractivitatea pentru anumite modalităţi de livrare, cele mai potrivite din punctul de vedere al cumpărătorului sunt prin curier la domiciliu: 44% consideră potrivită livrarea prin curier în ziua plasării comenzii, în timp ce 40% livrarea prin curier cel puţin la o zi după plasarea comenzii. Livrarea în magazin sau în afara magazinului la un punct dedicat, livrări de tip drive-thru, nu sunt deloc atrăgătoare pentru cumpărători.

    Cercetarea a fost făcută pe persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 60 de ani, rezidente în localităţile urbane cu peste 50 000 locuitori, utilizatori de internet, care au făcut cumpărături în ultima lună. Volumul eşantionului a fost de 1135 respondenţi, care au răspuns la chestionarul Exact Cercetare şi Consultanţă, administrat prin internet. Culegerea datelor a fost realizată în intervalul 27 august -01 septembrie 2013.

  • Vâlcov, despre Roşia Montană: Decizia noastră este foarte greu de luat. Orice am face, probabil vom supăra

     “Am venit pentru a lua pulsul, aşa cum vom face în toate întâlnirile pe care le vom avea. Nu am venit să criticăm sau să susţinem, am venit să-i unim pe români, şi nu să-i dezbinăm. Decizia noastră este foarte greu de luat. Orice am face, probabil vom supăra, însă noi trebuie să fim convinşi că vom lua această decizie în cunoştinţă de cauză”, a spus Vâlcov.

    El a spus că membrii comisiei nu au concluzii încă, amintind că în 20 octobrie vor înainta Parlamentului un raport despre Roşia Montană, care va supus votului Senatului, apoi Camerei Deputaţilor.

    Vâlcov a mai spus că, dacă va mai fi nevoie, membrii comisiei vor mai veni la Roşia Montană.

    El a adăugat că membrii comisiei aflaţi la Roşia Montană îi aşteaptă la discuţii pe reprezentanţii Alburnus Maior şi ai altor organizaţii care se opun proiectului minier.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 7 din 10 români resimt datoriile ca pe un disconfort psihic

    Peste 57% din cei chestionaţi consideră că au un nivel de trai mediu sau peste medie şi îşi pot permite să cumpere bunuri mai scumpe, chiar dacă fac uneori sacrificii în alte domenii, în timp ce aproape 3% dintre aceştia susţin că au un buget acoperitor pentru tot ceea ce le este necesar. Astfel, 14,3% dintre români se încadrează întotdeauna în veniturile obţinute, în timp ce 29,9% fac acest lucru cu regularitate. Doar 22% dintre cei chestionaţi nu reuşesc aproape niciodată să cheltuie mai puţin decât câştigă.

    Gestionarea mai bună a bugetului personal este o prioritate pentru majoritatea respondenţilor. 3 din 10 respondenţi economisesc în fiecare lună, iar 23,5% pun bani deoparte atunci când au în plan o investiţie pentru confortul personal. Dintre aceştia, aproximativ 55% caută întâi să economisească şi apoi să cheltuiască bugetul disponibil, în timp ce restul obişnuieşte mai întâi să cheltuiască şi să economisească ceea ce rămâne.

    ”Rezultatele studiului confirmă încă o dată importanţa investiţiilor în educaţie financiară. (…) Observăm, comparativ cu rezultatele studiului desfăşurat în 2011, o creştere a interesului consumatorilor pentru informare înainte de a-şi asuma un angajament financiar”, a declarat Ivo Kalik, directorul general al Provident Financial România şi Bulgaria.

    Astfel, 13% dintre respondenţi susţin că nu se îndatorează, iar o treime dintre românii care au datorii pun acumularea lor pe seama lipsei de cunoştinţe aprofundate cu privire la gestionarea bugetului şi a datoriilor. 7 din 10 români resimt datoriile ca pe un disconfort psihic, dar peste două treimi dintre cei chestionaţi spun că gradul personal de îndatorare nu reprezintă un motiv de îngrijorare, aceştia fiind convinşi că vor găsi cea mai bună soluţie pentru a-şi reechilibra bugetul. Numai 8,9% percep datoriile drept un factor de stres şi consideră că nu au la îndemână soluţii pentru a le achita, tendinţa fiind mai pronunţată în cazul păturii sărace şi private de educaţie financiară, care alocă un timp mai mare pentru gestionarea banilor.

    Educaţia financiară este aşadar o prioritate pentru români, aproape jumătate dintre cei chestionaţi fiind interesaţi să-şi dezvolte cunoştinţele cu privire la buget. Mai mult, 46,8% dintre cei chestionaţi admit că au cunoştinţe reduse în materie de termeni financiari, precum şi în ce priveşte asigurarea unui plan alternativ de pensionare sau realizarea de investiţii, iar o mai bună înţelegere i-ar ajuta să-şi îmbunătăţească bugetul şi gradul de economisire.

    Provident Financial România este o instituţie financiară nebancară înregistrată în Registrul General al Băncii Naţionale a României şi este parte a grupului britanic IPF, care are peste 2,4 milioane de clienţi în şase ţări din Europa Centrală şi de Est, precum şi în Mexic. IPF este unul dintre cei mai mari angajatori britanici din Europa Centrală şi de Est şi este una dintre cele mai puternice 250 de companii internaţionale listate la Bursa din Londra.

    Provident are acum peste 780 de angajaţi şi colaborează cu peste 3.800 de agenţi independenţi în peste 70 de oraşe din întreaga ţară.

     

  • STUDIU: Cei mai mulţi români cred că investiţia în aur este printre cele mai avantajoase

     Potrivit unui studiu realizat de Novel Research la cererea Provident Financial România, mai mult de jumătate dintre români au indicat cumpărarea de aur ca fiind printre cele mai avantajoase investiţii de la acest moment.

    Puţin sub jumătate dintre cei 1.000 de repondenţi apreciază că la acest moment investiţiile imobiliare pot aduce avantaje, iar un procent similar (47%) consideră oportună deschiderea unei afaceri proprii.

    Depozitele bancare sunt o opţiune de investiţie doar pentru o treime din români (36%), în timp ce doar unu din cinci respondenţi ar cumpăra titluri de stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum îşi transformă corporaţiile angajaţii în “roboţi”

    DUPĂ CE DĂ CU MOPUL, FEMEIA DE SERVICIUCORPORATISTĂ SE OPREŞTE
    ÎNTR-UN COLŢ AL ÎNCĂPERII ŞI AŞTEAPTĂ.
    TRECE CEO-UL COMPANIEI:
    – CE AŞTEPTAŢI?
    – FEEDBACK, MAICĂ, FEEDBACK!

    IAR BANCUL DE MAI SUS IRONIZEAZĂ, ÎN CEL MAI SIMPLIST MOD, O ACTIVITATE DE RUTINĂ PENTRU ANGAJAŢII DIN MULTINAŢIONALE.De multe ori însă, să fii catalogat drept corporatist poate avea conotaţie negativă, semnalată mai ales de către cei care nu au lucrat pentru o multinaţională (pentru că nu au vrut sau pentru că au fost „respinşi„ de sistem) sau de către cei care au evadat, după ani buni în care au urmat regulile de multinaţională, în zona antreprenoriatului.

    Indiferent că e vorba de glume legate de munca peste program, de faptul că trebuie să dea mereu „feedback„ şefilor (chiar şi în weekend sau în concediu) sau că vorbesc romgleză, atât la serviciu, cât şi acasă, se observă o tendinţă tot mai mare a angajaţilor români din corporaţii de a face „haz de necaz„.

    Sistemul de lucru planificat, regulile din multinaţionale care, până la urmă, au condus la o profesionalizare a unei întregi clase de angajaţi au făcut din cei care se încadrează în categoria corporatiştilor persoane cu un statut social şi profesional aparte, spun specialiştii.

    „Glumele reprezintă în general o autoironie, uneori chiar amară, a condiţiei de «roboţei» ai unui sistem bine uns, pus la punct, unde procedura bate numele persoanei. Sau cel puţin aşa era în anii ‘90. Ulterior, am «asimilat» expatriaţii, care, unii dintre ei, semnificativi totuşi ca şi număr, au devenit chiar mai români decât românii! Cu toate acestea, în numele procedurilor se fac multe lucruri, unele pozitive, altele mai puţin.

    Glumele frizează mai puţin invidia celor din afara transnaţionalelor, cât, aşa cum spuneam, autoironia. În plus, mai avem o altă categorie de foşti corporatişti, astăzi antreprenori, care poate văd cu alţi ochi perioada tinereţii profesionale„, spune Cătălin Ionescu, partener în cadrul companiei de consultanţă în resurse umane Strategic Change.

    De regulă, o bună parte dintre cei care nu ajung să lucreze într-o multinaţională pentru că nu vor sau nu fac faţă activităţilor din aceste companii sunt cei care îi „arată cu degetul„ pe corporatişti, spune Roxana Tesiu, regional HR lead în cadrul firmei de servicii de tip BPO (business process outsourcing) Wipro Technologies.

    MULTINAŢIONALELE AU OFERIT OAMENILOR POSIBILITATEA SĂ SE DEZVOLTE PROFESIONAL, chiar dacă poate, uneori, mediul de lucru nu este cel ideal. General Electric, de exemplu, este o organizaţie recunoscută la nivel mondial pentru că ştie să formeze şi să «şlefuiască» manageri. Iar interesul tinerilor pentru o carieră într-o multinaţională este în continuare mare, dacă ne uităm la faptul că sute de candidaţi aplică pentru un post scos la concurs de o corporaţie pe site-urile de recrutare„, a spus Roxana Tesiu.

    Cu experienţă atât la stat, cât şi în privat (în companii româneşti şi în multinaţionale), Roxana Tesiu spune că principalul avantaj al muncii în multinaţionale îl reprezintă posibilităţile aproape infinite de interacţiune cu angajaţii şi clienţii companiei din alte state.