BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • AMENDĂ RECORD în SUA: 1,8 miliarde de dolari pentru insider trading, după ce fondul SAC a pledat vinovat

     Fondul controlat de miliardarul Steven A. Cohen a înregistrat în ultimii 20 de ani un radament mediu anual de 25%, iar portofoliul administrat personal de Cohen nu a afişat niciodată pierderi, potrivit Bloomberg.

    Pe baza acestor performanţe, Cohen poate fi considerat cel mai bun trader de acţiuni din istorie, cu o abilitate neobişnuită de a anticipa evoluţia preţurilor la bursă.

    SAC a pledat vinovat în cadrul unei înţelegeri cu reprezentanţii Departamentului Justiţiei şi va fi sancţionat cu 1,8 miliarde de dolari, reprezentând amenzi şi renunţarea la o parte din câştigurile dobândite ilicit. De asemenea, fondul nu mai are voie să administreze bani şi active pentru investitori din afara firmei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statul a atras peste 380 milioane euro, aproape de maximul vizat, prin vânzarea a 15% din Romgaz

     Oferta s-a încheiat joi, iar preţul a fost fixat la 30 lei pentru o acţiune, aproape de nivelul superior al intervalului stabilit, rezultând un cost de 9,25 dolari pentru certificate de depozit (GDR-uri) vândute pe piaţa de la Londra.

    Statul a lansat pe 22 octombrie oferta prin care a scos la vânzare 15% din acţiunile Romgaz la preţuri între 24 şi 32 lei pe acţiune, estimând că va obţine între 1,38 miliarde lei (311,7 milioane euro) şi 1,85 miliarde lei (415,6 milioane euro).

    Astfel, suma atrasă se apropie de valoarea maximă vizată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OMV plăteşte 2,6 miliarde de dolari pentru o poziţie stabilă în Marea Nordului

     Compania austriacă a achiziţionat o participaţie de 19% în câmpul de producţie Gullfaks şi de 24% în câmpul Gudrun, două câmpuri petroliere şi gazeifere extrateritoriale situate pe platforma continentală norvegiană. Tranzacţia a cuprins şi participaţiuni de 30% în câmpul Rosebank şi de 5,88% în Schiehallion, ambele situate în vestul Insulelor Shetland, precum şi active în care OMV deţine deja participaţiuni. “Această tranzacţie reprezintă un element-cheie al strategiei OMV de concentrare pe activităţile de explorare şi producţie în pieţele stabile din punct de vedere politic şi va constitui un factor important în atingerea obiectivelor noastre pentru 2016.

    Ne consolidăm, aşadar, poziţia în inima regiunii noastre de dezvoltare din Marea Nordului”, spune Gerhard Roiss, CEO al OMV.OMV îşi va spori astfel considerabil rezervele. Rezervele dovedite şi probabile vor creşte cu aproximativ 320 milioane bep. Contribuţia sectorului de producţie va fi de aproximativ 25.000 bep/zi la 1 noiembrie 2013 şi este de aşteptat să crească la circa 40.000 bep/zi în anul 2014, cu o creştere planificată la 58.000 bep/zi în 2016. Tranzacţia a fost finanţată în mare parte din veniturile rezultate în urma reducerii capitalului circulant şi cesiunilor din sectoarele de business downstream, precum şi din fluxul de numerar solid al companiei – în primul semestru al anului 2013, OMV a avut un flux liber de numerar de aproximativ 1,6 miliarde de euro.

    De asemenea, au fost utilizate şi liniile de credit existente, arată datele furnizate de companie. Filiala OMV din Norvegia, OMV Norge, a fost înfiinţată din 2006, este partener în cadrul câmpurilor de dezvoltare Aasta Hansteen, Zidane, Edvard Grieg şi în proiectul de infrastructură Polarled şi îşi concentrează activităţile de explorare în zonele de graniţă cu Marea Norvegiei către Nord şi cu Marea Barents. OMV (Norge) AS deţine în prezent 23 de licenţe: 11 în Marea Barents, 11 în Marea Norvegiei şi una în Marea Nordului. Nouă licenţe sunt operate de OMV.

    OMV Aktiengesellschaft a avut în 2012 vânzări de 42,65 miliarde de euro şi o forţă de muncă de aproximativ 29.000 de angajaţi. În domeniul Explorare şi Producţie, OMV activează în două ţări principale, România şi Austria, şi deţine un portofoliu internaţional cu o producţie de aproximativ 303.000 bep/zi în 2012. În domeniul Gaze Naturale şi Energie, OMV a comercializat aproximativ 437 TWh de gaze naturale în 2012.În Austria, OMV operează o reţea de conducte cu o lungime de 2.000 de km şi cu o capacitate comercială de circa 103 miliarde m3 în 2012. În domeniul Rafinare şi Marketing, OMV are o capacitate anuală de rafinare de 22 milioane de tone şi avea la sfârşitul anului 2012 aproximativ 4.400 de staţii de distribuţie carburanţi în 13 ţări, printre care şi Turcia.

  • JPMorgan reaprinde dezbaterea privind „too big to fail” – culisele unei amenzi record de 13 miliarde de dolari

    ALTE ASEMENEA ÎNŢELEGERI, ÎN CARE BANCA PLĂTEŞTE PENTRU A SCĂPA DE EVENTUALE PROCESE CIVILE DIN PARTEA STATULUI AMERICAN, SUNT FOARTE PROBABILE. JPMorgan îşi va reveni, bineînţeles, dar problemele băncii au redeschis discuţiile despre ce se poate face cu instituţiile de credit „too big to fail„, scrie, pentru cotidianul

    The Guardian, Howard Davies, profesor la Sciences Po din Paris şi fost preşedinte al Autorităţii pentru Servicii Financiare din Marea Britanie, viceguvernator al Băncii Angliei, precum şi director al London School of Economics.

    O AMENDĂ RECORD. În septembrie, surse apropiate discuţiilor afirmau că sancţiunile pentru JPMorgan urmau să se ridice la 11 miliarde de dolari, ceea ce sugerează că autorităţile au câştigat teren în urma negocierilor din ultima perioadă. La insistenţele procurorului general al SUA, Eric Holder, acordul nu va proteja banca de eventuale acuzaţii de natură penală, preciza Bloomberg.
    Directorul general al băncii, Jamie Dimon, a stabilit termenii înţelegerii într-o întâlnire cu procurorul general. Acordul prevede despăgubiri de 4 miliarde de dolari către clienţi şi investitori şi sancţiuni de 9 miliarde de dolari sub formă de amenzi şi „alte plăţi„.

    Acordul de 13 miliarde de dolari se referă la acuzaţii de fals în declaraţii şi omiterea unor aspecte importante legate de vânzarea unor obligaţiuni în valoare totală de 33 miliarde de dolari, bazate pe pachete de credite ipotecare, în perioada 2005-2007, către Fannie Mae şi Freddie Mac, cooperativele de creditare ipotecară controlate de guvernul SUA. Cele două instituţii financiare au avut nevoie de ajutoare de stat în valoare totală de 187,5 miliarde de dolari pentru a supravieţui prăbuşirii pieţei creditelor ipotecare.

    BANCA ARE REZERVE URIAŞE PENTRU LITIGII. JPMorgan a înregistrat în trimestrul al treilea o pierdere de 380 de milioane de dolari, de la un profit de 5,7 miliarde de dolari în perioada similară a anului trecut, însă cifrele au fost influenţate negativ de înregistrarea în această perioadă a unor cheltuieli foarte mari pentru litigii.

    Banca a cheltuit, începând din 2010, 8 miliarde de dolari din economiile făcute în urmă cu trei ani pentru acoperirea costurilor din litigii. În prezent, JPMorgan are fonduri de 23 de miliarde de dolari pentru rezolvarea unor astfel de probleme. De asemenea, banca estimează pierderi suplimentare „rezonabile„ de încă 6,8 miliarde de dolari.

    Pe lângă rezervele uriaşe, constituite tocmai în acest scop, JPMorgan este şi o bancă foarte profitabilă, o adevărată maşină de făcut bani. Profitul anual depăşeşte cu mult costurile cu litigiile ale instituţiei de credit. JPMorgan a înregistrat un profit de 21,3 miliarde de dolari în 2012, al treilea an consecutiv de câştiguri record.

  • Guvernul a aprobat a doua rectificare bugetară din acest an

    La nivelul elementelor individuale de venituri ale bugetului general consolidat, cea mai mare revizuire descendentă se regăseşte la nivelul veniturilor nefiscale (-1,65 miliarde de lei, respectiv 0,2% la PIB). Revizuirea cumulată la nivelul veniturilor fiscale (-1,8 miliarde lei) are drept surse principale estimarea unor încasări mai mici la nivelul accizelor (- 901 milioane de lei), urmate de TVA (-365 milioane de lei) şi impozitul pe venitul persoanelor fizice (-308 milioane de lei).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCR a avut în primele nouă luni un profit de 560 milioane lei

     În perioada similară a anului trecut, banca a avut pierderi de 758,9 milioane lei (172,1 milioane euro).

    După jumătatea anului, costul net cu provizioanele de risc aferente creditelor se situa la 1,094 miliarde lei, iar la finele lunii septembrie a ajuns la 1,63 miliarde lei (371 milioane euro), însă nivelul este mai redus cu 37,9% faţă de primele nouă luni ale anului trecut, când era de 2,63 miliarde lei (594,7 milioane euro), potrivit rezultatelor comunicate miercuri de BCR.

    Rata creditelor neperformante (NPL) a crescut uşor faţă de jumătatea anului, de la 29,2% la 29,6% din portofoliul total de credite.

    Rata de acoperire a creditelor neperformante era de 63,4% în septembrie, peste nivelul de 57,2% înregistrat în septembrie 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Al treilea declin consecutiv pentru Apple: Profitul a scăzut cu 8,6% în trimestrul patru fiscal, la 7,51 miliarde dolari

     Vânzările iPhone, care includ şi livrările pe parcursul a circa o săptămână de smartphone-uri 5S şi 5C, au fost de 33,8 milioane de aparate, peste aşteptările analiştilor, de 32,8 milioane, relatează Bloomberg.

    Compania a comercializat în trimestrul al patrulea 14,1 milioane de iPad-uri, sub estimările de 14,3 milioane. Livrările de Mac-uri au atins 4,6 milioane de computere.

    Apple estimează pentru viitorul sezon de al sărbătorilor de iarnă cea mai lentă creştere a vânzărilor din ultimii cinci ani. Faptul reflectă încetinirea creşterii livrărilor iPhone-urile şi iPad-urile, pe fondul intensificării concurenţei pe o piaţă saturată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rectificarea bugetară va duce deficitul de la 2,3% la 2,5% din PIB

     Astfel, deficitul bugetului general consolidat ar putea creşte în acest an de la 14,7 miliarde lei, aşa cum apare în scrisoarea transmisă FMI în luna septembrie, la 15,9 miliarde lei.

    Concomitent, autorităţile au convenit cu FMI o uşoară ajustare în jos a prognozei de PIB pentru acest, de la 626,2 miliarde lei la 625,5 miliarde lei, din cauza unui deflator în scădere.

    Ministrul bugetului, Liviu Voinea, a declarat în urmă cu câteva zile că scenariul de bază în discuţiile cu FMI include o creştere economică pentru acest an de 2,2%.

    Reprezentanţii Ministerului Finanţelor nu au putut fi contactaţi până la ora transmiterii ştirii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boagiu: Guvernul vrea introducerea impozitului diferenţiat, ceea ce ar însemna explozia evaziunii

     “Se pregăteşte o altă măsură, o lovitură mult mai puternică pentru economia românească şi pentru români. Este o măsură deja anunţată când Ponta era în opoziţie şi anume introducerea impozitului diferenţiat”, a afirmat într-o conferinţă de presă Anca Boagiu.

    Ea a citat o declaraţie apărută în presă, pe care a făcut-o Victor Ponta când era în opoziţie, potrivit căreia va introduce patru cote diferenţiate de impozit, 10%, 15%, 25% şi 35%.

    “Acest lucru ar însemna explozia evaziunii fiscale şi pe vremea lui Adrian Năstase evaziunea fiscală, datorită introducerii acestei măsuri ajunsese la 40%”, a spus Boagiu.

    Ea a adăugat că românii “vor scoate din buzunar 11 miliarde de lei” şi că în acest guvernul “distruge” oamenii, instituţiile şi firmele.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • Rectificare negativă cu încasări mai mici cu 3,8 miliarde lei, bani mai puţini la toate ministerele

     “Avem o rectificare bugetară negativă pentru că încasările prevăzute sunt mai mici cu aproximativ 3,8 miliarde lei. Asta înseamnă pentru fiecare dintre dumneavoastră resurse mai puţine până la sfârşitul anului”, a spus Ponta miniştrilor, în şedinţa de guvern.

    El a arătat că, pentru anul viitor, proiectul de buget va fi construit pe baza unor estimări “mai realiste” ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

    Premierul a asigurat din nou că nu va fi majorată cota unică de impozitare, chiar dacă nu a reuşit să “oprească” televiziunile şi oamenii politici din afara Guvernului să emită opinii în acest sens.

    Surse oficiale au declarat pentru MEDIAFAX că după primele nouă luni, veniturile bugetare au fost cu aproximativ 6 miliarde de lei sub estimarea de la începutul anului, din cauza unor performanţe sub aşteptări la nivelul sistemului bancar, provenite şi din modificări ale legislaţiei fiscale, o colectare mai slabă, explicată inclusiv prin procesul de reorganizare a ANAF, şi nerealizarea profitului estimat la BNR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro