BusinessMagazin

Tag: companii

  • Care sunt afacerile care vor ajuta România să crească: cele mai promiţătoare start-up-uri

    Demersul Business Magazin de a identifica cele mai promiţătoare afaceri de tip start-up nu este un top. Afacerile despre care veţi citi provin din domenii diferite şi au ambiţii diferite. Numitorul comun este însă acela că toate au potenţialul de a creşte şi de a deveni un reper în sectorul în care activează. Vă invităm să faceţi cunoştinţă, în paginile ce urmează, cu antreprenori din IT, comerţ sau tehnologie despre care suntem convinşi că vom mai auzi multe în anii ce urmează.

    Un start-up este o companie ce caută să rezolve o problemă, în condiţiile în care soluţia nu este evidentă, iar succesul nu este garantat.“ Definiţia conceptului de start-up îi aparţine lui Neil Blumenthal, fondator al companiei de produse optice Warby Parker, şi pare a fi una dintre cele mai complete ale termenului.

    Nu există reguli clare în ceea ce priveşte definirea unei companii drept un start-up, pentru că veniturile, profitul sau numărul angajaţilor variază drastic în funcţie de companie sau de industria în care activează. Există însă o regulă, fie ea şi nescrisă, cu referire temporală: „O companie lansată acum cinci ani poate fi numită un start-up“, crede Paul Graham, şeful Y Combinator – „Când te gândeşti la zece ani, pare puţin cam mult“.

    Timpul mediu necesar unei companii pentru a trece de faza de start-up este de trei ani; alţi factori care indică maturizarea companiei şi trecerea la nivelul următor sunt achiziţia de către o organizaţie mai mare, venituri de peste 20 de milioane de dolari, un număr de minimum 80 de angajaţi şi fondatori care să fi vândut acţiuni. Desigur, acestea sunt standarde acceptate la modul general, pentru că nu există condiţii reglementate în vreun fel care să determine ieşirea din zona de start-up.

    Cea mai importantă trăsătură a unei astfel de companii este însă capacitatea de a creşte. Cu alte cuvinte, un chioşc deschis la parterul unui bloc nu va putea fi niciodată numit start-up; un restaurant deschis cu intenţia de a dezvolta ulterior o reţea se încadrează însă în limitele definiţiei. Legătura dintre start-up-uri şi domeniul IT este una doar parţial corectă, pentru că start-up poate fi, după cum veţi citi în cele ce urmează, şi o academie de barmani.

    Sumele tranzacţionate însă în industria IT au dus la o expunere uriaşă în media, efectul fiind o asociere involuntară a celor doi termeni. Liderii de piaţă din zona de IT au fost la început, în marea majoritate, start-up-uri. Nu are însă prea mult sens să numim astfel o companie precum Uber, care generează venituri de peste jumătate de miliard de dolari după doar cinci ani de activitate.

  • Se scumpesc asigurările! De când va intra în vigoare măsura

    Setul european de directive Solvency II, care va deveni aplicabil şi asigurătorilor locali de la 1 ianuarie 2016, va duce la scumpirea poliţelor deoarece companiile de asigurări vor avea nevoie de capital suplimentar, a declarat Adrian Marin, membru al asociaţiei asigurătorilor locali (UNSAR) şi director general al Generali în cadrul conferinţei anuale a UNSAR.

    CUM EXPLICĂ ASIGURATORII NECESITATEA SCUMPIRII POLIŢELOR

  • Ovidiu Dumitrescu ocupă funcţia de director general adjunct al unei companii cu un portofoliu de 5.000 de clienţi

    Ovidiu Dumitrescu ocupă funcţia de director general adjunct al firmei de brokeraj Tradeville, unul dintre cei mai mari brokeri pe segmentul investitorilor de retail, cu un portofoliu de 5.000 de clienţi, potrivit ZF. 

    După obţinerea licenţei, în 2003, s-a angajat ca personal banker în cadrul UniCredit România, dar a părăsit mediul bancar după un an şi s-a angajat ca analist financiar în cadrul Amgaz. În 2006 s-a întors la bănci şi a lucrat ca analist financiar al Piraeus Leasing (2006-2007), apoi la OTP Bank România (2007-2008), unde a devenit, în 2008, şef al departamentului de analiză al OTP. 

    A început să lucreze la Tradeville în 2011,  ca şef al departamentului de analiză, de unde, doar un an mai târziu, a fost numit director general adjunct al companiei.

    Printre realizările sale profesionale se numără autorizarea Tradeville în calitate de consultant autorizat pentru piaţa alternativă AeRO; formarea şi coordonarea echipei de corporate finance, cât şi coordonarea proiectului de lansare a primei soluţii hibride internet trading – internet banking din România, dezvoltată în în cadrul OTP Bank.  „În primul rând, simt că mai am multe de învăţat. În plus, piaţa de capital este un domeniu dinamic, în care în mod obligatoriu abordarea este una antreprenorială“, explică Dumitrescu câteva dintre motivele pentru care nu a luat în calcul varianta dezvoltării propriei afaceri. 

  • Ritmul de creştere al e-commerce creşte an de an. Anul trecut, unul din zece români a cumpărat online

    3,5 miliarde de pachete au fost livrate anul trecut în urma comenzilor făcute de cumpărătorii europeni, din faţa calculatoarelor, de pe tablete sau cu telefoanele inteligente. Piaţa românească se încadrează în aceeaşi tendinţă a apetitului tot mai ridicat pentru cumpărăturile din mediul online, iar companiile se adaptează acestei tendinţe.

    “Clienţii pentru care livrăm în e-commerce au, în general, business pe distribuţie naţională şi pentru că a început să fie cerere au demarat şi activităţi de comerţ online”, afirmă Cătălin Olteanu, director general al companiei de logistică FM România. El spune că e greu de evaluat cât anume din cifra de afaceri a companiei se datorează vânzărilor de mărfuri comandate în mediul online, dar apreciază că între 1 şi 2% din cifra de afaceri se datorează e-commerce-ului.

    În anul fiscal aprilie 2014 – martie 2015 compania a înregistrat o cifră de afaceri de 23,5 milioane de euro; FM are 450 de angajaţi şi operează trei platforme logistice în România, în Timiş, Bucureşti şi Dâmboviţa, cu o suprafaţă de stocare de 55.000 mp, şi două terminale logistice de cross-docking situate în Cluj şi Bacău. Compania a demarat recent, cu un buget estimat la 5 milioane de euro, o nouă investiţie în extinderea platformei logistice din Petreşti-Dâmboviţa, proiect care se traduce în creşterea spaţiului de depozitare cu 10.000 mp şi care ar putea să primească primii paleţi în luna august a acestui an. „În general, în e-commerce transformi depozitul în magazin, de aceea este nevoie de un excelent control al depozitului, care să poată coordona mii de referinţe”, spune Cătălin Olteanu. De aceea, argumentează el, mai potrivit decât alte depozite din portofoliul firmei este spaţiul pe care FM îl are la Chiajna, unde pentru adaptarea la cerinţele pentru comerţul online „investiţiile au fost minime, pentru că site-ul a fost de la bun început pentru pregătirea mărfii în unitate”, arată Olteanu.

    O altă dovadă a faptului că tot mai mulţi cumpărători preferă să cheltuiască în mediul online în loc să facă sporturi extreme prin magazine este şi evoluţia fenomenului Black Friday, care a ajuns în numai câţiva ani să atragă milioane de clienţi. În spatele clientului este însă o întreagă industrie care se dezvoltă. De pildă compania de curierat DPD se aşteaptă pentru anul în curs la afaceri de 100 de milioane de lei, în creştere cu 30% faţă de rezultatele înregistrate anul trecut. “Până în 2020 afacerea trebuie cel puţin să se dubleze,” declara recent Lucian Aldescu, CEO al Dynamic Parcel Distribution (DPD), unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de curierat.

    Compania are în plan investiţii de 15 milioane de euro în perioada 2014-2020, bani care vor merge către dezvoltarea infrastrurcturii, în noi angajări, dar şi în pregătirea echipei, de la curieri la oamenii din top management. „Vrem să construim un nou hub de la zero în Sibiu şi un depozit şi un hub în Bucureşti, proiecte care am dori ca în 2016 să fie terminate. Suntem în perioada de a găsi locaţii“, a mai spus Lucian Aldescu. Acum, DPD România deţine un depozit central (Bucureşti), un hub, 47 depozite, are 85 de sedii pick-up (de unde clienţii ridică coletele).  „Vrem să ajungem la 150 de locaţii pick-up. Vrem să creştem numărul de consumatori. Poate unii clienţi doresc să ia personal coletul, nu să vină cineva la uşa lor.“

    altă faţetă a felului în care dezvoltarea e-commerce-ului îşi pune amprenta asupra dezvoltării afacerilor este crearea unor noi poziţii în cadrul companiilor. Iulian Stanciu, CEO al eMag, spunea anterior că pentru ediţia din 2014 a Black Friday, peste 40 de oameni au negociat vreme de şase luni cu 200 de furnizori pentru a alcătui oferta afişată de retailer la eveniment. Este doar un exemplu, dar însăşi evoluţia eMag susţine ideea – o cifră de afaceri de 500 de milioane de euro previzionată pentru anul în curs, faţă de 300 de milioane de euro anul trecut, când compania avea 1.000 de angajaţi.

    Creşterea vânzărilor în mediul online va continua să ia amploare şi în anii următori, de vreme ce România a stabilit ca până în 2020 nu mai puţin de 20% din IMM-uri să primească comenzi online, iar peste 30% din populaţia cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani să facă achiziţii de bunuri şi servicii folosind internetul, după cum declara recent Bebe-Viorel Ionică, secretar de stat în Ministerul pentru Societatea Informaţională. Potrivit unui raport al Comisiei Europene publicat în 2014 şi bazat pe date din anul anterior, procentul celor cu vârste de 16-74 de ani care au cheltuit bani în mediul online a fost de 10% şi doar 7% dintre IMM-uri au vândut bunuri şi servicii pe internet; procentul a fost mai mare (14%) în cazul companiilor mari. În România sunt active aproximativ 420.000 de IMM-uri, potrivit unui studiu al Fundaţiei Post-Privatizare.

    Sigur, creşterea apetitului cumpărătorului în mediul online nu înseamnă şi că în piaţă sunt mai mulţi bani; adeseori, bucuria unui comerciant înseamnă suferinţa altuia, care îşi vede afacerile în declin. Piaţa se reaşază, apar noi preferinţe de consum, iar unele companii se dezvoltă, în timp ce altele trebuie să se reinventeze.

  • Proiect: Tinerii să facă stagii în companii, primind certificate de experienţă profesională

    Deputaţii PNL Costel Alexe şi Claudia Boghicevici au prezentat, joi, acest proiect de lege, care reglementează modalitatea de efectuare a stagiilor profesionale pentru tineri aflaţi în cursul efectuării unui ciclu de învăţământ sau care l-au finalizat, pentru a facilita tranziţia între şcoală şi piaţa muncii.

    “În urma acestor stagii profesionale, tinerii beneficiază din partea Guvernului României de un certificat prin care, la absolvire, perioada de stagiu cuprinsă între trei luni şi maximum un an de zile este recunoscută ca experienţă profesională. Pentru că, astăzi, cea mai mare problemă a tinerilor este atunci când merg să se angajeze şi sunt întrebaţi dacă au experienţă”, a spus deputatul PNL Costel Alexe.

    El a arătat că angajatorii vor beneficia de deduceri şi de subvenţii şi vor putea astfel să-i remunereze pe tineri prin oferirea de training-uri şi burse.

    Deputatul PNL Claudia Boghicevici a spus că activitatea stagiarului va fi reglementată printr-un contract de stagiu în care vor fi stabilite drepturile şi obligaţiile acestuia, numărul maxim de ore pe zi pe care le poate efectua şi numărul de ore pe săptămână, plata lunară pe care o va primi şi perioada de stagiu, urmând ca stagiarul să primească un certificat care-i va recunoaşte vechimea, fără a fi considerată însă stagiu de cotizare la pensie.

    “Remuneraţia stagiului de către angajator nu este considerată salariu şi nu poate fi asimilată salariului din punct de vedere al contribuţiilor la sistemul de asigurări sociale de stat şi de şomaj, cu excepţia asigurărilor de sănătate. Deci, pe perioada stagiului, va beneficia de această asigurare de sănătate”, a precizat Boghicevici.

    “Trebuie să fie o relaţie contractuală în care să câştige ambele părţi. Tinerii merg şi acum şi îşi oferă serviciile pentru a practica acest internship, dar, în realitate, ei nu primesc în prezent nicio dovadă a exercitării acestor stagii de practică. Drept urmare, ei se adresează unei companii, se încheie acel contract de stagiu şi vor beneficia de vechime în muncă, dar ea nu va fi asimilată stagiului de cotizare, deci nu va fi valabilă pentru pensie. Este important ca acest lucru să se realizeze şi sperăm că nu vor fi abuzuri din partea angajatorilor, pentru că nu vor avea niciun motiv să angajeze stagiari dacă nu au nevoie în cadrul instituţiei pe care o coordonează. Pentru că, până la urmă, tinerilor li se cere experienţă la angajare, dar nimeni nu se gândeşte unde îşi pot realiza tinerii această experienţă”, a mai spus Boghicevici

    Proiectul a fost depus la Parlament şi a fost semnat de 73 de parlamentari, au menţionat iniţiatorii.

  • Cât câştigau actorii din “Seinfeld” pentru fiecare replică rostită

    O analiză realizată cu ocazia aniversării a 25 de ani de la primul episod al popularului serial de comedie “Seinfeld” scoate la iveală sumele fabuloase câştigate de protagoniştii sitcom-ului, în frunte cu Jerry Seinfeld.

    În ciuda profitului de circa 200 de milioane de dolari obţinut de “Seinfeld” pentru fiecare sezon în parte, costurile pentru producerea episoadelor se situau la cel mai ridicat nivel din televiziune la vremea respectivă.

    Potrivit unor surse citate de presa americană mai multe companii se află în negocieri avansate ce vizează posibilitatea de a difuza toate cele 180 de episoade ale serialului “Seinfeld” pe un serviciu de streaming online. În urma acestei tranzacţii, producătorii serialului ar putea obţine alte câteva sute de milioane de dolari.

    CÂT AU CÂŞTIGAT, PENTRU FIECARE REPLICĂ ÎN PARTE, ACTORII DIN SEINFELD

  • Motivul ridicol pentru care McDonald’s a pierdut miliarde de dolari

    Chipotle Mexican Grill este un lanţ de restaurante din Statele Unite ale Americii, Germania, Canada şi Franţa, specializat în burritos şi tacos. În 2013, Chipotle a avut un venit net de peste 327de milioane de dolari şi peste 45.000 de angajaţi.

    Fondată de Steve Ells în 1993, Chipotle a început cu 16 restaurante (toate în Colorado). Cinci ani mai târziu, McDonald’s a devenit un investitor major al firmei. Până în momentul în care McDonald’s a cesionat deplin compania, în 2006. McDonald’s a investit în Chipotle încă din 1998 şi a crescut reţeaua de restaurante în şapte ani de la 14 locaţii la aproape 500. Până în 2005, McDonald’s a investit 90% în afacerile Chipotle. Dar un an mai târziu, McDonald’s a vândut pachetul său de acţiuni şi a căutat modalităţi să se separe de Chipotle.

    Şeful unui lanţ de restaurante spune că fermele de pui ale McDonald’s sunt “cel mai dezgustător lucru pe care l-a văzut vreodată”

    Directorul executive al Chipotle, Steve Easterbrook, a declarat că “am fost confuz când McDonald’s a lăsat baltă firma.” La momentul acela, Chipotle şi celelalte concept deţinute de gigantul american, precum Boston Marchet, distrăgeau atenţia de la marca de bază, McDonald’s.  “Directorii McDonald’s au vrut ca toate eforturile să se concentreze asupra propriei mărci, aşa că au vândut acţiunile companiei Chipotle.”, spune jurnalista Kate Taylor, într-un articol al publicaţiei Entrepreneur.com.  “Nu a fost cea mai bună strategie să le vândă acţiunile celor de la McDonald’s, dar acum nu mai conteză pentru că  vânzările Chipotle (în 2014) au crescut cu peste 16%, în timp ce vânzările McDonald’s au scăzut cu 1%.”, observă ea.

    Steve Ells, fondatorul Chipotle şi CEO al companiei a vorbit deschis despre difernţele dintre cele două companii. El a declarat pentru Bloomberg că: “Sunt diferenţe culturale între cele două companii şi că sunt două lucruri pe care le fac diferit.  Unul dintre ele este modul în care ne apropiem de mâncare, iar celălalt este modul în care prin cultura noastră ne raportăm la oameni. Este o combinaţie de lucruri care ne fac să avem de succes.”

    Acum Chipotle are mai mult de 1800 locaţii şi afacerea este în plină expansiune, în timp ce McDonald’s se luptă cu scăderea de vânzări şi cu nemulţumirile clienţilor, iar franciza a atins un minim istoric.

  • La 50 de ani şi fără niciun ban, doi soţi din Piteşti au început o nouă viaţă la Londra. Au fost angajaţi de un român milionar: „Şi eu am pornit de jos”

    În Londra circulă 78.000 de taxiuri black cab, dar şi 153.000 de taxiuri arondate la companii şi dispecerate. Mihaela Ciuculete are 52 de ani şi de patru ani face taximetrie la Londra. „Nu a fost uşor deloc. În primul rând, schimbarea volanului a fost unul dintre impedimente, atât că am avut priceperea asta de a fi şoferiţă, pentru că în 2011, când am venit noi, în afară de construcţii, curăţenie şi şoferie nu aveai unde să te angajezi”, a povestit Mihaela pentru ştirileprotv.ro.

    „Nu am făcut niciunul taximetrie. .. Eu sunt economist, soţul meu este inginer. Eu lucram contabilitate si când am ramas fara serviciu, am încercat CV-uri trimise, o gramadă, dar fără folos. Şi atunci, de disperare, am zis: ‘dar ce fac eu, la 49 de ani, de acum înainte?’ N-a fost usor, am lăsat apartamentul… Nu vă spun… cu două trolere, la 49 de ani, să vii să stai aici, la share-ing, pentru ca aici nu poţi să stai de unul singur…”, spune Mihaela.

    Vedeţi cine este misteriosul milionar român care-i angajează pe conaţionalii săi şi vedeţi ce salarii primesc românii “care vor să muncească”

     

     

  • Probabil singurul job din România în care angajaţii pot câştiga mai mulţi bani decât şefii lor. Dezavantajele sunt, însă, pe măsură

    Oamenii de vânzări, fie că este vorba despre agenţi sau de cei care administrează conturi corporate care lucrează în industria de producţie, au obţinut în ultimii ani bonusuri salariale cu circa 20% până la peste 60% mai mari decât managerii din companiile care i-au recrutat, scrie Ziarul Financiar.

    Dacă un agent de vânzări din zona de producţie aproape că şi-a crescut salariul cu 50% sau aproape că l-a dublat cu ajutorul bonsurilor, un manager de vânzări din acelaşi sector de activitate nu a reuşit să ia, în medie, un bonus mai mare de 22% din salariu pentru munca depusă, potrivit lui Horaţiu Cocheci, liderul echipei de Servicii de Consultanţă în Resurse Umane în cadrul PwC România.

    CITEŞTE ÎN CONTINUARE CUM AJUNG UNII ANGAJAŢII SĂ CÂŞTIGE MAI MULŢI BANI DECÂT ŞEFII LOR

     

     

     

  • Doar 5% dintre companiile româneşti folosesc soluţii software

    În România, aplicaţiile de business nu reprezintă o soluţie eficientă pentru a transforma afacerea companiei în ceva inovator. Doar 5% dintre companiile locale folosesc aplicaţii mobile de business specifice industriei în care activează, în timp ce gradul de utilizare pe plan internaţional este de peste 60 %.

    “România trebuie să intre în acest trend, piaţa românească a reacţionat foarte prost, la noi mai puţin de 20 de companii au implementat soluţii software de business şi tehnologie,” a declarat Valentin Tomşa, director general al SAP România. El a discutat în cadrul unei conferinţe de presă despre cum ajută companiile o astfel de aplicaţie şi a lansat şi primul catalog dedicat aplicaţiilor mobile pentru business. Costul unei soluţii software poate să fie cuprins între un euro şi 10.000 de euro, în funcţie de complexitatea soluţiilor mobile necesare. Nu există o reţetă universală care să se aplice fiecărei companii, fiind nevoie de soluţii individualizate din punct de vedere necesităţilor, a precizat Valentin Tomşa.

    Gradul de utilizare se află pe un trend ascendent, dar una dintre problemele cu care se confruntă companiile locale este gradul redus de informare privind dezvoltarea unei strategii bine definite pe zona de mobilitate. Avantajele oferite de comerţul online, de reţelele de socializare şi de aplicaţiile de tip cloud nu sunt exploatate, arată raportul Digital Economy and Society Index (DESI) 2015, care plasează România pe ultimul loc în indicele european al economiei şi societăţii digitale.

    Piaţa locală a soluţiilor informatice de business este estimată de analişti la peste 150 de milioane de euro. Ritmul de creştere de 7,5% este superior ritmului creşterii pieţei soft-ware care este de 5,5% pe an.

    În Franţa, Germania sau Marea Britanie bugetul pentru IT ajunge şi la 1, 5% din cifra de afaceri, dar la noi bugetul reprezintă 0, 25 – 0, 5% din bugetul companiilor.