BusinessMagazin

Tag: romani

  • SONDAJ: Aproape jumătate dintre britanici nu vor ca românii şi bulgarii să poată locui şi munci în ţara lor

     Cercetarea arată că 47 la sută dintre britanici consideră că imigranţii din România şi Bulgaria nu ar trebui să aibă dreptul să trăiască, să lucreze şi să pretindă beneficii sociale în Marea Britanie.

    Întrebaţi dacă românii şi bulgarii ar trebui să aibă aceleaşi drepturi de a munci, de a se instala şi de a cere beneficii sociale în Marea Britanie ca toţi ceilalţi cetăţeni europeni (inclusiv din ţări ca Polonia, Germania şi Lituania), doar 25 la sută dintre persoanele chestionate au răspuns pozitiv, în timp ce 47 la sută au declarat că acest lucru nu ar trebui să se întâmple. Alţi 18 la sută s-au declarat în favoarea unor drepturi limitate comparativ cu cele ale altor ţări UE, iar 10 la sută au răspuns că “nu ştiu”.

    Totodată, 42 la sută dintre britanicii chestionaţi au declarat că nu ar angaja “în mod clar” un constructor român sau bulgar pentru propria casa, dacă în zona lor ar lucra unul dintre aceştia. Alţi 42 la sută au afirmat că “ar putea lua în considerare” această posibilitate, iar 16 la sută au declarat că o “vor lua în mod clar în considerare”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SONDAJ: Aproape jumătate dintre britanici nu vor ca românii şi bulgarii să poată locui şi munci în ţara lor

     Cercetarea arată că 47 la sută dintre britanici consideră că imigranţii din România şi Bulgaria nu ar trebui să aibă dreptul să trăiască, să lucreze şi să pretindă beneficii sociale în Marea Britanie.

    Întrebaţi dacă românii şi bulgarii ar trebui să aibă aceleaşi drepturi de a munci, de a se instala şi de a cere beneficii sociale în Marea Britanie ca toţi ceilalţi cetăţeni europeni (inclusiv din ţări ca Polonia, Germania şi Lituania), doar 25 la sută dintre persoanele chestionate au răspuns pozitiv, în timp ce 47 la sută au declarat că acest lucru nu ar trebui să se întâmple. Alţi 18 la sută s-au declarat în favoarea unor drepturi limitate comparativ cu cele ale altor ţări UE, iar 10 la sută au răspuns că “nu ştiu”.

    Totodată, 42 la sută dintre britanicii chestionaţi au declarat că nu ar angaja “în mod clar” un constructor român sau bulgar pentru propria casa, dacă în zona lor ar lucra unul dintre aceştia. Alţi 42 la sută au afirmat că “ar putea lua în considerare” această posibilitate, iar 16 la sută au declarat că o “vor lua în mod clar în considerare”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mai mulţi primari germani îi cer cancelarului Merkel fonduri pentru imigranţii români şi bulgari

     Cei 15 primari şi un consilier municipal au cerut cancelarului german, Angela Merkel, preşedintele CDU, lui Horst Seehofer, liderul Uniunii Creştin-Sociale, dar şi lui Sigmar Gabriel, preşedintele SPD, care negociază în prezent participarea la guvernare, fonduri suplimentare pentru a face faţă imigranţilor români şi bulgari, care nu au mijloace de a se întreţine singuri şi nu reuşesc să-şi găsească un loc de muncă, relatează Focus Online.

    Aceştia cer celor trei politicieni să ţină cont şi de “situaţia financiară dificilă” a mai multor municipalităţi în cadrul negocierilor privind formarea unei coaliţii guvernamentale, după alegerile din septembrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oficial european: Comisia Europeană va evalua măsurile Londrei privind accesul românilor la sistemul de beneficii

     “Comisia va evalua compatibilitatea cu legea europeană a oricărei măsuri britanice privind accesul cetăţenilor europeni la sistemul de beneficii sociale din Marea Britanie, dacă şi când detaliile unei astfel de măsuri vor fi finalizate şi nu înainte”, a spus Jonathan Todd, întrebat care este poziţia CE faţă de restricţiile pe care Londra vrea să le impună românilor şi bulgarilor.

    Pe de altă parte, oficialul european a subliniat că, în cazul cetăţenilor europeni care nu sunt activi din punct de vedere economic, legea comunitară “cere statelor membre să aplice măsuri puternice de protecţie împotriva aşa-numitului turism pentru beneficii”.

    “Cetăţenii care nu sunt activi pot avea acces la beneficii într-o ţară europeană doar dacă sunt rezidenţi acolo. În cazul muncitorilor din alte state membre, legea europeană cere să le fie asigurat un tratament egal cu cel aplicat muncitorilor din ţara-gazdă în ceea ce priveşte accesul pe piaţa muncii şi condiţiile de lucru”, a mai precizat Todd.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Daily Express susţine că petiţia sa împotriva imigraţiei românilor şi bulgarilor a strâns 150.000 de semnături

     Potrivit cotidianului Daily Express, petiţia va fi trimisă Downing Street în această săptămână.

    Premierul britanic David Cameron ar urma ca în această săptămână să dezvăluie noi propuneri pentru a descuraja imigranţii, făcând mai dificil accesul la ajutoare sociale pentru nou-veniţi.

    Parlamentarii care susţin luarea unor măsuri împotriva României şi Bulgariei au salutat această intenţie, dar susţin că ea nu este suficientă. Astfel conservatorul Peter Bone consideră că restricţiile ar trebui să rămână în vigoare. “Este foarte corect să faci accesul la benficii mai dificil pentru noii imigranţi pentru că unul dintre motivele pentru care oamenii traversează Europa de Vest pentru a ajunge aici este că beneficiile noastre sunt mai generoase decât ale altor ţări”, afirmă el. “Totuşi, acest lucru nu atacă problema fundamentală, care este că atunci când vom deschide uşa României şi Bulgariei, vor veni mii şi mii”, a adăugat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isteria Black Friday la români. Cum s-a manifestat lăcomia – GALERIE FOTO

    Iulian Stanciu conduce afacerile eMag, iar Dan Ostahie este şeful Altex.

  • Oficial din Marea Britanie: Nu ne vom confrunta cu un aflux de migranţi români şi bulgari

     Potrivit publicaţiei, în prima evaluare oficială asupra fluxului probabil de români şi bulgari de după anularea restricţiilor impuse pe piaţa britanică a muncii la 1 ianuarie 2014, Harper a declarat că, de această dată, nu se va repeta situaţia de acum zece ani, când în ţară a venit un val de polonezi. El a subliniat că Guvernul nu este mulţumit de venirea unor noi migranţi, dar a sugerat că aceştia ar putea să meargă mai degrabă în Germania, Italia şi Spania

    Harper i-a criticat totodată pe conservatorii care au cerut ca aceste “controale tranziţionale” impuse românilor şi bulgarilor pe o perioadă de şapte să fie extinse după 1 ianuarie. “Pur şi simplu nu este posibil din punct de vedere legal”, a declarat el într-o conferinţă de presă la sediul Ministerului de Interne.

    Oficialul a catalogat drept “o prostie” încercarea de a prezice numărul de persoane care ar putea să vină în M.Britanie. Fostul ministru britanic de Interne a declarat săptămâna trecută, a adăugat Harper, că a fost comisă o “greşeală spectaculoasă” în 2004, când estimări academice sugerau că în ţară, la vremea respectivă, ar fi urmat să vină doar 15.000 de polonezi şi est-europeni. Secretarul a subliniat că nu intenţionează să comită o asemenea greşeală acum.

    Cititi mai multe pe ww.meidafax.ro

  • Românii preferă mărcile proprii ale magazinelor

    De asemenea, frecvenţa de achiziţionare a acestor este crescută, aproape jumătate dintre consumatorii de mărci proprii intervievaţi (45,4%) achiziţionând produse private label la fiecare vizită în magazin.

    În ultimul an, consumatorii au cumpărat pe lângă produsele alimentare (lactate, produse de panificaţie, brânzeturi, dulciuri etc.) şi produse non-alimentare (hârtie igienică, şerveţele, produse de menaj, detergenţi şi produse de curăţare a locuinţei, cosmetice, produse de îngrijire etc.). Cele mai căutate categorii de produse marcă proprie au fost lactatele: mai mult de jumătate dintre locuitorii din mediul urban (52,6%) au declarat că achiziţionează mărci private de lactate, aici fiind incluse produse precum laptele, iaurtul, smântâna etc.

    Pâinea şi produsele de panificaţie reprezintă o altă categorie de produse marcă proprie care a avut succes în ultimul an. Românii din mediul urban sunt atraşi şi de dulciurile produse sub marca proprie a retailerilor, 41,7% declarând, de asemenea, că, pe parcursul ultimului an, au cumpărat astfel de produse.

    Pe de altă parte, articolele de vestimentaţie şi băuturile alcoolice sunt printre produsele marcă proprie mai puţin căutate de către consumatorii români din mediul urban, obţinând procente de 16,3%, respectiv 8,0% din totalul consumatorilor de produse marcă privată.Studiul a fost realizat online, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, urban, în perioada 17 – 24 septembrie 2013. Au fost intervievate 710 persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 – 55 ani. Marja de eroare a studiului este de ±3,68%.

  • Unele împrumuturi pentru studenţi români şi bulgari la colegii britanice, suspendate

     Potrivit publicaţiei citate, secretarul de stat pentru Universităţi David Willetts a declarat că suspendarea împrumuturilor pentru studenţii din cele două ţări a fost decisă după ce s-a observat o creştere “neobişnuită” a numărului celor care primesc sprijin din partea Student Loans Company (SLC). Aproximativ trei sferturi dintre studenţii vizaţi nu au reuşit să dovedească faptul că au dreptul la aceste împrumuturi, potrivit unor surse citate de ziar.

    În prezent, SLC oferă două tipuri de împrumuturi, şi anume unul pentru plata taxelor şcolare şi unul pentru acoperirea unor cheltuieli de întreţinere. Toţi cetăţenii UE pot aplica pentru un împrumut în vederea plăţii taxelor şcolare. Românii şi bulgarii, care nu au acces pe piaţa britanică a muncii, pot, în schimb, să studieze în această ţară.

    “Am descoperit că s-a înregistrat o creştere semnificativă a numărului de studenţi români şi bulgari care au aplicat pentru un ajutor şcolar complet în Anglia, în acest an”, a declarat Willetts în faţa parlamentarilor, precizând că, în condiţiile în care acest tip de sprijin este acordat cetăţenilor UE rezidenţi pentru cel puţin trei ani în Marea Britanie, fiecăruia dintre aceşti studenţi i s-a cerut informaţii suplimentare pentru reluarea accesului la împrumuturi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ioan Niculae: Trebuie să stăm cu mâna întinsă la străini, să cerşim bani şi să cumpărăm

    “Noi trebuie să stăm cu mâna întinsă la organismele internaţionale, să cerşim bani şi să cumpărăm”, a spus Ioan Niculae.

    “Am circa 10.500 de angajaţi. Sunt aproape 2200 de angajaţi în notificare de disponibilizare colectivă. Eu am tot întârziat această activitate sperând că măcar în al 15-lea ceas guvernul României şi cei care sunt puşi să gândească în guvernul României vor lua o măsură care să mai salveze cât de cât ce se mai poate salva. Mi-am făcut singur curaj începând din luna mai. Din păcate, timpul a trecut fără să se realizeze nimic din lucrurile convenite cu guvernul. Ultima întâlnire a avut loc în urmă cu două săptămâni în care s-a promis ferm că până la sfârşitul lunii noiembrie se va face ceva, înţelegând şi ei că au fost nişte greşeli capitale. Din cifre ar trebui să înţeleagă că nu Niculae vrea să ia gaze nici mai ieftine, nici mai scumpe, nu vrea să ia gaze în alte condiţii decât orice alt cetăţean român care are o activitate economică, care plăteşte taxe şi impozite”, a mai spus Ioan Niculae.

    Ioan Niculae, Radu Enache, George Copos, Luchi Georgescu, Anca Vlad, Radu Timiş, Ştefan Vuza, Vasile Turcu şi alţi 500 de proprietari de companii româneşti s-au reunit în luna martie în cadrul asociaţiei „Forumul Investitorilor Autohtoni”, organizaţie care reprezintă interesele antreprenorilor locali în relaţia cu autorităţile, după cum Business Magazin a scris aici.

    Ioan Niculae, proprietarul grupului InterAgro, este singurul român prezent în Topul Forbes al miliardarilor lumii pentru anul 2013, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari, pe locul 1.268 în lume, în timp ce Dinu Patriciu, care se găsea anul trecut pe locul 854, a părăsit clasamentul. În ultimul an, el a investit aproape 50 mil. dolari într-o centrală în cogenerare, parte a strategiei pe termen lung de a reduce costurile şi de a începe să vândă energia generată în exces. Niculae deţine şi un operator privat de aeronave. Şi-a început activitatea la o companie agricolă de stat, apoi s-a lansat pe cont propriu.