BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Lucruri incredibile despre China pe care nu le ştiaţi

    Deşi China va deveni probabil, în mai puţin de un deceniu, cea mai importantă economie a lumii, sunt lucruri pe care foarte puţină lume le ştie despre acest stat. Iată câteva dintre ele, relatate de Business Insider.

    Peste 30 de milioane de oameni trăiesc în peşteri.

    31% din populaţia, sau 320 de milioane de oameni fumează în China.

    China produce şi foloseşte 60% din producţia mondială de ciment.

    În statul asiatic trăiesc 475 de milioane de porci, adică jumătate din numărul la nivel mondial.

    China este reponsabilă pentru 46% din volumul total de cărbune produs la nivel global.

    În districtul Datang se produc anual 16 miliarde de şosete pe an.

    În 2013, chinezii au consumat 42 de miliarde de cutii de tăiţei.

  • PIAŢA IMOBILIARĂ: Valoarea apartamentelor la vânzare în Bucureşti, la jumătate faţă de 2008

     “Cifra este mai mare decât în 2013, dar mult mai mică faţă de valorile înregistrate în anii de boom imobiliar. În 2007, valoarea apartamentelor scoase pe piaţă în Bucureşti era de 2,7 miliarde de euro, iar în 2008 cifra a ajuns la 4,3 miliarde euro”, se arată într-un comunicat al portalului imobiliar Imobiliare.net.

    Numărul de apartamente scoase pe piaţă în acest an este cu aproape 20% mai mare decât ofertele din aceeaşi perioadă din 2007, considerat anul de boom imobiliar.

    “Acest lucru ne arată că din punct de vedere al numărului de oferte, piaţa imobiliară dă semne de revenire. Din ianuarie până în iulie 2014 s-au scos pe piaţă 20.000 de apartamente în Bucureşti. Cele mai multe au fost apartamentele de 2 camere cu peste 8.300 de unităţi, urmate de apartamentele de 3 camere cu aproximativ 6.000 de oferte. Pentru garsoniere s-au înregistrat peste 4.000 de oferte, iar pentru apartamentele de 4 camere aproape 1.650 de oferte”, menţionează sursa citată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât pierde Facebook în fiecare minut în care reţeaua de socializare nu funcţionează

    Vineri, reţeaua de socializare Facebook nu a funcţionat pentru mai bine de o oră. Pierderile, conform specialiştilor, s-au ridicat la 1,2 milioane de dolari.

    La un calcul simplu, reiese că Facebook pierde 20 de mii de dolari pe minut atunci când reţeaua nu poate fi accesată de utilizatori, relatează Business Insider.

    Facebook avea la sfârşitul lunii martie circa 1,28 miliarde de utilizatori activi pe lună, dintre care 1,01 miliarde dispun de acces la reţea de pe dispozitive mobile. Compania a raportat venituri de 2,9 miliarde de dolari pentru al doilea trimestru al anului curent.

  • „Viziunea macroeconomică” a unui nepriceput care s-a străduit să priceapă

    Recentele discuţii purtate la cel mai înalt nivel – Preşedinte/ Prim-ministru/ Ministru de finanţe despre oportunitatea reducerii CAS mi-au stârnit curiozitatea pentru un domeniu din care, până acum, nu pricepeam nimic. Aşadar, am apelat la ajutorul unui coleg (răbdător) de la Ziarul financiar şi am aflat următoarele: CAS-ul (Contribuţiile de Asigurări Sociale) sunt un impozit pe care îl plătim împreună noi –  angajaţii şi ei – angajatorii.

    Reducerea CAS-ului (propusă de Guvern şi refuzată de Preşedinte) ar produce oarece dezechilibre în bugetul de pensii. Mai precis, după estimările aceluiaşi Guvern, reducerea CAS ar produce o „gaură” de cca 5 miliarde de lei în bugetul amintit.

    Preşedintele zice că nu-i bine şi că n-avem de unde compensa acest deficit, Guvernul spune că ba nu, e bine, şi precizează şi sursele de unde va face rost nu de 5, ci chiar de 8 miliarde de lei.

    Tot n-am priceput nimic, drept pentru care am apelat din nou la binevoitorul şi răbdătorul meu coleg de la Ziarul Financiar şi i-am cerut lămuriri suplimentare. Cum omul are şi el treabă, mi-a pus la dispoziţie un studiu realizat de Consiliul Fiscal din România, adică de organismul care „trebuie să ofere o opinie independentă despre cât este de sustenabilă politica fiscală şi bugetară pe termen mediu şi lung”.

    Am luat documentul şi m-am pus pe citit. Cifrele disponibile datează din septembrie 2013 şi se referă la anul 2012.

    Din raportul Consiliului Fiscal am aflat, printre altele, că evaziunea fiscală (totală) în România (la nivelul anului 2012, repet) a fost de 13,8% din PIB. Care PIB, la nivelul aceluiaşi an, a fost de 582 miliarde de lei. Am făcut iute o înmulţire şi mi-a dat mai bine de 80 de miliarde de lei. Asta înseamnă ceva peste 17 miliarde de euro evaziune fiscală.

    Aşadar, să recapitulez: cele mai importante persoane din România discută, în contradictoriu, despre cum o să facă (sau n-o să facă) rost de 5 miliarde de lei (pe an) pentru a compensa bugetul din care se face plata pensiilor după ce va fi redus CAS-ul. În timp ce ele discută, în ţara pe care o păstoresc se face evaziune fiscală de 17 miliarde de euro anual. Păi uite, îmi zic, de unde să luăm cele 5 miliarde de lei pe care le căutăm: din cele 17 miliarde de euro dosite de evazionişti. Şi ne mai şi rămâne o căruţă de parale.

    Oarecum dumirit, am revăzut cu ochii minţii celebra întâlnire de la Cotroceni dintre Preşedinte, Primul-ministru şi Ministrul de finanţe. În timp ce oamenii aceştia căutau cu lumânarea 5 miliarde de lei (unii le găseau, iar alţii nu…), prin spatele lor am avut viziunea unor cetăţeni care treceau prin cadru cărând cu greu sacoşe burduşite cu valută. Mai precis sacoşe cu 17 miliarde de euro pe care taman ce le luaseră din bugetul de stat şi zoreau să le îndese în saltelele personale.

    Şi-am mai avut încă o „viziune macroeconomică”: din câte am înţeles eu cu mintea mea puţină, am impresia că România contractează împrumuturi externe pentru a-şi finanţa, în primul rând, evaziunea fiscală. Dar ce pricepe un prost ca mine?…

  • Povestea lui Jan Koum, cofondatorul WhatsApp

    În SUA, trăiau într-un mic apartament cu două camere obţinut prin intermediul asistenţei sociale americane şi se întreţineau din salariul de babysitter al mamei şi din banii pe care Jan Koum îi primea ştergând podelele într-un magazin alimentar. Odată cu diagnosticarea mamei sale cu cancer, au început să trăiască amândoi din banii primiţi de la statul american. De cele mai multe ori un copil problemă la şcoală, Koum a fost însă un elev autodidact, care a învăţat singur programare împrumutând cărţi uzate pe care le returna după ce le studia. După liceu, s-a înscris la universitatea de stat americană San Jose şi a lucrat în paralel ca security tester în cadrul E&Y. În 1997, l-a întâlnit pe Brian Acton, al 44-lea angajat al Yahoo, care inspecta sistemele de advertising ale companiei. Acton l-a inspirat pe Koum să se angajeze, şase luni mai târziu, la Yahoo ca inginer de infrastructură. Fiind student, când a primit un telefon de la cofondatorul Yahoo, David Filo, a fost mustrat că nu se află în birou. ”Uram şcoala oricum„, a declarat Koum într-un interviu acordat presei internaţionale, prin urmare a renunţat.

    Jan Koum s-a apropiat de Brian Acton, iar în 2007 cei doi au părăsit compania şi şi-au luat un an liber pentru a se relaxa, călătorind în America de Sud. Au aplicat apoi pentru locuri de muncă la Facebook şi au fost respinşi. În ianuarie 2009, Koum şi-a cumpărat un iPhone şi a înţeles că App Store-ul, care pe atunci avea şapte luni, urma să evolueze spre o nouă industrie de aplicaţii. L-a vizitat pe Alex Fishman, un prieten rus care obişnuia să invite oameni din comunitatea rusească la el acasă, şi a discutat cu el ore întregi despre dezvoltarea unei noi aplicaţii. Le-a venit astfel ideea dezvoltării unei agende telefonice care să prezinte statusul persoanelor din listă.

    A înregistrat WhatsApp Inc. în California, iar la început aplicaţia se bloca des. Când Fishman şi-a instalat aplicaţia pe propriul telefon, a observat că doar câţiva prieteni ruşi o foloseau. Nemulţumit de rezultate, Koum voia chiar să renunţe şi a început să îşi caute de lucru. Ajutorul a venit de la Apple odată cu lansarea notificărilor push din iunie 2009, care le permiteau utilizatorilor să fie anunţaţi chiar şi atunci când nu foloseau aplicaţia. Odată cu schimbarea statusului, toţi din agendă erau anunţaţi prin notificări push. Koum a realizat, urmărind schimbarea statusurilor, că a creat fără să vrea un serviciu de transmitere de mesaje şi a dezvoltat astfel WhatsApp 2.0, axată pe această componentă.

    În octombrie, Acton a convins cinci prieteni de la Yahoo să investească 250.000 de euro în afacere, iar ca răsplată a primit statutul de cofondator şi acţiuni în companie. Primul lor birou a fost un depozit părăsit, unde lucrau pe mese de la Ikea şi erau nevoiţi să se acopere cu pături din cauza temperaturii scăzute, însă WhatApp îşi creştea veniturile treptat, cu aproximativ 5.000 de dolari pe lună, suficient astfel încât să îşi acopere costurile. Până la începutul lui 2011, WhatsApp se afla în topul primelor 20 de aplicaţii din App Store şi atrăsese atenţia investitorilor de capital. Jim Goetz, partener la compania de investiţii Sequoia, a investit 8 milioane de dolari în finanţarea proiectului, după ce a promis că nu va impune modele de advertising companiei.

    În 2013, după ce numărul de utilizatori de WhatsApp ajunsese la 200 de milioane, WhatsApp a mai primit 50 de milioane de dolari de la Sequoia, valoarea companiei ridicându-se astfel la 1,5 miliarde de dolari. Sediul companiei a fost mutat din depozitul vechi într-o clădire nouă din sticlă pe care, la fel ca în depozit, nu există niciun semn care să indice birourile WhatsApp. ”Nu văd niciun motiv pentru care ar trebui să existe un indicator. Ar fi doar un boost de ego, ştim cu toţii unde lucrăm.„ După cumpărarea de către Facebook, Koum a primit un post de director în consiliul de administraţie al companiei care operează cea mai mare reţea de socializare din lume, cu peste 1,2 miliarde de utilizatori.

  • Care sunt cel mai bine vândute produse din lume

    Poate părea de necrezut, însă Coca-Cola vinde 1,8 miliarde de sticle zilnic. Cu alte cuvinte, două persoane din opt consumă zilnic celebra băutură răcoritoare.

    Graficul de mai jos prezintă unele dintre cele mai bine vândute produse, însă în loc de a nota volumul sau sumele obţinute, Chris Sibbet de la Finances Online a ilustrat o serie de comparaţii care să explice mai bine vânzarile uriaşe ale acestor produse.

  • Cel mai bogat maghiar preia încă o bancă din România după un deceniu de la prima achiziţie

     Grupul ungar OTP a convocat mâine o conferinţă de presă la hotelul Radisson din centrul Capitalei, la 18.30 (iniţial ora programată era 11:45),  pentru a anunţa achiziţia Millennium Bank, subsidiara locală a celui mai important grup bancar din Portugalia.

    Discuţiile dintre OTP şi Millennium au durat câteva luni, fiind mediate de firma de audit şi consultanţă PwC.

    Ziarul Financiar a anunţat tranzacţia în urmă cu aproape trei săptămâni. În urma preluării, OTP câştigă patru locuri în topul băncilor, urcând pe locul 13, cu o cotă de piaţă de 2%, cu active cumulate de 2 miliarde de euro.

    OTP, cel mai mare grup bancar din Ungaria, este la a doua achiziţie pe piaţa românească după preluarea Robank, o entitate pusă pe picioare de grupul Bali, reprezentat local de generalul Victor Atanasie Stănculescu şi omul de afaceri Dan Drăgoi, tatăl actualului consilier prezidenţial şi fost ministru de finanţe Bogdan Drăgoi.

    După preluarea Robank, OTP a încercat să-şi extindă prezenţa şi prin alte achiziţii, manifestându-şi interesul pentru BCR, Banca Transilvania sau Banca Carpatica, dar toate aceste ţinte au fost ratate.

    OTP, fosta casă de economii a Ungariei (echivalentul CEC), a înfiinţată în 1949, iar după căderea comunismului a devenit un grup integrat, listat la bursă, cu planuri de extindere în regiune. Ungurii deţin bănci în Bulgaria, Croaţia, România, Serbia, Slovacia, Ucraina, Muntenegru şi Rusia. În total au 1.500 de sucursale.

    Grupul OTP are active de 34 miliarde de euro şi o capitalizare bursieră de 4 miliarde de euro. Spre comparaţie, cea mai importantă bancă din România, BCR, are active de 15 miliarde de euro. De asemenea, BRD, a doua bancă din România, listată la Bursa de la Bucureşti, are o capitalizare de 1,4 miliarde de euro.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Rusia, condamnată la Haga să plătească 50 de miliarde de dolari acţionarilor Iukos

     “Atacul contra Iukos a fost motivat politic”, a subliniat Tim Osborne, directorul acţionarului GMI, înconjurat de avocaţi, care au subliniat într-o conferinţă de presă că această decizie este fără precedent în istoria justiţiei comerciale internaţionale.

    După aproape zece ani de la prăbuşirea Iukos, care era la acea vreme numărul unu în domeniul petrolului în Rusia, Curtea de Arbitraj a dat un verdict “istoric şi unanim”, la capătul a “zece ani de luptă”, şi-a exprimat satisfacţia Emmannuel Gaillard, unul dintre avocaţii GMI şi altor doi reclamanţi.

    Ctiti mai multe pe www.mediafax.ro

  • Danone negociază vânzarea diviziei de nutriţie medicală, evaluată la 3 miliarde euro

     Companiile continuă negocierile privind acordul pentru tranzacţie, au arătat sursele, citate de Bloomberg.

    Potrivit Bloomberg, divizia este scoasă la vânzare din luna mai, tranzacţia fiind evaluată la peste 3 miliarde euro (4 miliarde dolari). Danone a purtat discuţii pentru vânzarea diviziei şi cu grupul elveţian Nestle şi compania germană Fresenius.

    Vânzarea acestei divizii ar ajuta Danone să se concentreze pe brandurile de produse alimentare şi de larg consum.

    Conform surselor citate de Bloomberg, Hospira este cel mai probabil cumpărător.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Box Office-ul chinezesc a ajuns la aproape patru miliarde de dolari, iar Hollywood trebuie să se adapteze situaţiei

    Box office-ul din China a crescut cu 27% în 2013, ajungând la suma de 3,6 miliarde de dolari. Chiar dacă piaţa din Statele Unite rămâne prima, cu 11 miliarde de dolari anual, tot mai multe companii încearcă să îşi modifice strategie pentru a fi cât mai aproape de preferinţele asiaticilor.
     
    Filme precum “Transformers: Age of extinction”,” X-Men: Days of future past” sau”Wolverine” au introdus actori asiatici pentru a atrage cât mai multă lume în cinematografe. Alte case de producţie au preferat să filmeze direct în Asia pentru a beneficia de un marketing mult mai puternic pe această piaţă.
     
    Compania Marvel a folosit chiar o strategie inventivă: în “Iron Man 3”, aceştia au introdus scene cu o cunoscută vedetă asiatică doar în varianta care a rulat în China şi Japonia.
     
    Specialiştii estimează că acest fenomen va deveni din ce în ce mai vizibil, astfel încât nu ar trebui să mire pe nimeni dacă în următorii ani tot mai multe francize se vor “muta” în Asia.