BusinessMagazin

Tag: companii

  • Un start-up care angajează foşti spioni a strâns 65 de milioane de dolari de la investitori

    Darktrace, o companie de securitate cibernetică fondată în Cambridge, a reuşit să strângă 65 de milioane de dolari în cadrul unei runde de finanţări condusă de fondul de investiţii KKR. Nicole Eagan, CEO-ul actual al companiei, a declarat celor de la Business Insider că “sprijinul acordat de un fond de investiţii aşa cum e KKR reprezintă un moment extrem de important în istoria Darktrace. Am ales acest parteneriat pentru că respectăm influenţa lor globală în sectorul tehnologic.”

    Fondată în 2013, Darktrace a dezvoltat programe software care ajută organizaţiile să depisteze activităţi neobişnuite în cadrul reţelelor interne. Compania foloseşte un algoritm matematic complex, dezvoltat în cadrul Universităţii din Cambridge.

    Darktrace are peste 300 de angajaţi în 20 de sedii şi a devenit cunoscută după ce a început să atragă analişti veniţi din servicii secrete precum MI5, MI6, CIA sau FBI. Fostul CEO al companiei, Andrew France, lucrase anterior ca director adjunct al diviziei de securitate cibernetică în cadrul GCHQ.

    Potrivit unui raport al Darktrace, companiile pierd anual peste 400 de miliarde de dolari ca urmare a atacurilor cibernetice. În încercarea de a reduce aceste pierderi, peste 1.000 de companii folosesc serviciile companiei.

  • Animalele fantastice din Europa, sub lupă. Situaţia unicornilor de pe bătrânul continent

    În Canada aceste companii se numesc narvali, iar în piaţă au apărut şi referiri la aşa numiţii decacorni, adică cele 21 de start-up-uri care au ajuns la 10 miliarde de dolari, sau hectocorni, companii care au ajuns la 100 de miliarde de dolari; clubul unicornilor se aglomerează în fiecare an. Numărul şi tipul unicornilor variază în funcţie de poziţionarea pe glob. Dacă în SUA „visul american“ susţine iniţiativa antreprenorială, în Europa acest spirit încă nu este foarte bine reprezentat, dar situaţia pare a se îmbunătăţi.

    Cei mai mulţi unicorni apar în Statele Unite, care reuneşte 61% dintre companiile de peste un miliard de dolari. Asia vine puternic din urmă, cu 26%. Companiile asiatice cresc mai repede, în doar cinci ani, spre deosebire de restul lumii, unde media este de şase ani. În continuare cea mai mare fermă de unicorni rămâne Silicon Valley, urmată de alte trei oraşe americane, New York, Los Angeles şi Boston. Tel Aviv este principalul ecosistem pentru start-up-uri din afara SUA, urmat de Londra (locul 6), iar următorul oraş european este Berlin (locul 9) şi de pe continentul asiatic apare Singapore, care creşte vertiginos (a urcat şapte poziţii şi a ajuns pe locul 10), arăta Business Magazin într-un articol recent.

    Iar dacă la nivelul întregului glob numărul unicornilor este în scădere, în Europa tendinţa este diametral opusă. În momentul de faţă, pe bătrânul continent se află 47 de astfel de firme, dintre care 11 se adresează companiilor (enterprise) şi restul de 36 clienţilor individuali, conform unui raport detaliat realizat de banca de investiţii GP Bullhound despre situaţia unicornilor din Europa în 2016. În ultimul an, trei companii au părăsit acest club select; în schimb, au intrat zece (două din domeniul realităţii virtuale/augumentate), iar evaluarea, în medie, este de 2,8 miliarde de dolari şi randamentul capitalului investit este de 55 de ori.

    Mai mult, aproape două treimi (60%) dintre afacerile analizate de către GP Bullhound sunt profitabile. Un alt element interesant este faptul că, în Statele Unite, companiile de tehnologie sunt, în medie, cotate la o valoare de 46 de ori mai mare decât venitul produs. În Europa, acest număr scade considerabil, la 18 ori; reprezentanţii GP Bullhound cred că evaluările companiilor din Europa sunt mult mai realiste. În document se mai menţionează faptul că, în medie, un unicorn european generează venituri de 315 milioane de dolari, pe când unul american produce doar 129 de milioane de dolari. Cu toate acestea unicornii devin mai greu de „hrănit“; în medie, capitalul obţinut a urcat la 145 milioane de dolari faţă de 140 de milioane, anul trecut.

    „Cred cu tărie că există un ecosistem propice pentru companiile menţionate în acest raport pentru a creşte şi mai mult şi să ajungă la evaluări de 10 miliarde de dolari în următorii ani şi chiar la evaluări de 100 miliarde de dolari în viitor“, spune Manish Madhvani, cofondator şi managing partner al GP Bullhound.

    Din cele zece companii care au au intrat în clubul unicornilor în 2016, iar HelloFresh este compania care a obţinut cea mai mare evaluare (2,9 miliarde de dolari). HelloFresh este un start-up care livrează clienţilor ingrediente proporţionate pentru ca aceştia să-şi prepare mesele fără bătăi de cap. Compania a fost înfiinţată în 2011 în Berlin, iar acum are activităţi pe şapte pieţe; livrează peste 4 milioane de porţii pe lună în SUA, Marea Britanie, Olanda, Austria, Australia, Germania şi Belgia şi au avut venituri de 70 milioane de euro în 2014, potrivit presei străine.

    O tendinţă interesantă observată de GP Bullhound este faptul că foarte multe dintre creşterile acestor companii au fost realizate prin achiziţii: peste 80% dintre unicorni au cumpărat, de la înfiinţare, alte companii; de fapt 62% dintre ele au dobândit statutul de unicorn după ce au realizat o achiziţie.

    În 2015 mai mulţi investitori previzionau că start-up-urile din zona fintech (tehnologie financiară) vor creşte foarte mult anul acesta, însă această aşteptare nu s-a dovedit a fi adevărată. În prezent, 13% din unicorni vin din acest subdomeniu şi companiile din eCommerce (19%) şi marketplace (19%) profită de numărul mare de potenţiali clienţi de pe continent şi cresc mult. Totuşi, companiile care produc software încă se află în top (26% dintre unicorni).

    Cine finanţează astfel de companii? Mai multe tipuri de investitori şi fonduri. Unele fonduri investesc puţin dar în mai multe companii, altele ţintesc o anumită firmă pe care o finanţează masiv. Fiecare are strategia sa. Unele se dovedesc a avea succes, altele nu. Astfel, apar fonduri precum Sequoia Capital, care are în portofoliu 37 de unicorni, sau Accel Partners şi Andressen Horowitz cu câte 28 de astfel de companii. În Europa, Index Ventures conduce topul cu 11 unicorni în portofoliu, apoi Baillie Gifford cu şapte, iar GP Bullhoud, care a realizat această cercetare, a investit până acum în trei astfel de companii.

    În momentul de faţă, Londra este capitala inorogilor din Europa, urmată îndeaproape de Berlin; situaţia s-ar putea schimba în următorii ani din cauza ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Germania va avea un rol şi mai important în UE şi acelaşi lucru este de aşteptat şi pentru start-up-urile din domeniul tehnologiei. „Ne aşteptăm la o scădere semnificativă a înregistrărilor de firme în Londra în favoarea Berlinului, precum şi un aflux de start-up-uri de succes din Londra. Acest lucru va fi valabil în special pentru start-up-urile din sectorul fintech“, a spus Christoph Gerlinger, CEO al German Startups Group, asociaţie a start-up-urilor din Germania.

    Un alt element care ar putea alimenta creşterea numărului de unicorni „stabiliţi“ la Berlin este toleranţa pe care capitala germană o arată imigranţilor, spre deosebire de Marea Britanie. Oamenii talentaţi din tehnologie ar putea fi integraţi mult mai repede de către Germania, care nu va avea regulile complicate pe care Marea Britanie le va aplica. În prezent, 33% dintre angajaţii din start-up-urile germane sunt străini, potrivit Deutsche Startup Monitor. Cu toate acestea, schimbarea nu se va face peste noapte având în vedere că Marea Britanie ar urma să părăsească UE abia peste doi ani.

  • Cât investesc companiile în lobby la Bruxelles şi ce sectoare româneşti sunt cel mai bine reprezentate în capitala Europei?

    Bugetul anual pentru public affairs/ comunicare  (excluzând costurile cu personalul) al celor 3.000 de federaţii ce reprezintă industriile din cadrul UE la Bruxelles a ajuns la 191 de milioane de euro în 2016, în creştere cu 21% faţă de 2009, când această valoare se plasa la 158 de milioane de euro, potrivit unui studiu  al Institutului EurActiv din Bruxelles. În acelaşi timp, corporaţiile cheltuiesc pe comunicare la Bruxelles circa 73 de milioane de euro, în creştere cu 3% faţă de anul 2009, potrivit aceleiaşi surse.

    Dan Luca, directorul institutului EurActiv spune că în aceste bugete intră activităţi de monitorizare şi reprezentare a iniţiativelor  legislative, comunicare şi lobby. Din studiul derulat de EurActiv reiese că peste jumătate dintre cele 400 de corporaţii analizate cheltuiesc peste 100.000 de euro pentru activităţi de comunicare/public affairs la Bruxelles, excluzând costurile cu personalul: peste 33% dintre companiile chestionate au declarat că investesc în această direcţie mai mult de 250.000 de euro, între 101.000 şi 250.000 de euro (17%), între 51.000 şi 100.000 de euro (10%), 26.000-50.000 de euro (17%), mai puţin de 25.000 de euro (23%).

    În acelaşi timp, peste jumătate dintre federaţii au un buget alocat activităţilor de comunicare de circa 25.000 de euro: 10-25.000 de euro  – 27%, mai puţin de 10.000 de euro – 18%, 25.000 – 50.000 de euro – 17%, 50.000-100.000 de euro – 13%, mai mult de 100.000 de euro – 20%.

    Aproape jumătate dintre corporaţii sunt reprezentate în birourile de la Bruxelles de doi – cinci angajaţi cu normă întreagă (43%), 23% au peste 10 astfel de angajaţi, 13% au între 6 şi 10 angajaţi full time la Bruxelles, iar  13% dintre cele 400 de companii analizate au câte un angajat full time, în timp ce 9% nu sunt reprezentate la Bruxelles prin astfel de angajaţi.

    Aproape jumătate dintre federaţiile de la Bruxelles au mai mult de 10 oameni în birourile lor de la Bruxelles (43%), între 6 şi 10  (22%), între 2 şi 5 angajaţi (25%), un angajat full time (5%), mai puţin de un angajat (5%), niciun angajat (mai puţin de 5%). 

    Astfel, corporaţiile au un buget semnificativ mai mare alocat comunicării la Bruxelles pentru echipe formate din mai puţini oameni decât federaţiile, observă Dan Luca.

    Potrivit directorului institutului EurActiv, cele mai puternice tipuri de lobby de la Bruxelles sunt: lobbyul ţărilor membre, apoi lobbyul industriilor, apoi cel al ONG-urilor (spre exemplu, Green Peace, WWF), al regiunilor şi al universităţilor.

    ”Sunt în jur de 3.000 de federaţii care au un secretariat aici la Bruxelles, multe au în jur de 10 persoane în staff –  acest lucru  nu înseamnă că fac toţi lobby la Bruxelles. Dintre acestea, aproximativ 300 au şi membri români”, descrie Dan Luca situaţia reprezentării româneşti din capitala Uniunii Europene.

    Potrivit lui Dan Luca, sectoarele româneşti bine reprezentate la Bruxelles sunt: energia (prin Centrul Român al Energiei, de pildă);  notarii publici din România; UNCJR – Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene – din 2003; IT-ul românesc (Romanian Office of Science and Technology – activitate a agenţiei române de cercetare – Ministerul Cercetării, mai multe universităţi axate pe cercetare, companii din domeniul tehnologiei precum Siveco şi Teamnet).

    Potrivit informaţiior disponibile oferite de Registrul Transparenţei, o platformă ce are drept misiune transparentizarea lobby-ului dintre Parlamentul European şi organizaţiile care fac lobby, Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare în Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei este instituţia cel mai implicată în astfel de acţiuni, dacă ne uităm la valoarea costurilor de lobby declarată, de peste 10 milioane de euro, urmată de Academia Navală Mircea cel Bătrân (7,75 – 7,99 milioane de euro), Academia Aeriană Henri Coandă (2 – 2,4 milioane de euro) şi Viticola Corcova (1,5 milioane de euro). Celelalte organizaţii înscrise în registru au declarat valori mai mici de 1 milion de euro şi, în majoritatea cazurilor, 0.

    ”Trebuie să fii pe piaţă, să monitorizezi, abia apoi să ai un rezultat – nu se prea întâmplă în cazul României, unde este nevoie de construirea unei culturi a comunicării. Ţara noastră este un stat membru nou – trebuie să ne batem pentru noi, cel mai puternic lobby din Bruxelles este cel din ţările membre, iar noi nu avem unul coagulat, aceasta e o problemă şi ar trebui să ne gândim să o rezolvăm  pentru a ne apăra interesele şi a fi luaţi în discuţie”, explică Dan Luca, directorul institutului EurActiv din Bruxelles necesitatea reprezentării României la Bruxelles prin structuri de comunicare.

     

  • Britanicii au afaceri de 30 mld. lei, 67.000 de angajaţi şi doar 2,5% din capitalul străin

    Capitalul britanic investit în România nu a reuşit încă să spargă bariera primului miliard de euro, iar ponderea lui în totalul investiţiilor străine s-a redus la jumătate faţă de 2006. Însă multe firme britanice vin prin Olanda.

    Peste 5.200 de companii cu acţionari britanici erau înregistrate în economia ro­mânească la finalul lunii mai, cu un sold al capitalului so­cial de 997 mil. euro, respectiv 2,49% din tot ce au străinii pe piaţa locală. Din cele 5.200 de firme care apar în sta­tis­tici, doar 1.700 au depus până acum bi­lanţul financiar pe anul 2015, iar in­for­maţiile de la Registrul Comerţului arată că aceste companii au avut afaceri de 30 mld. lei, soldul dintre profit şi pier­deri a fost negativ (500 mil. lei), iar nu­mărul de salariaţi era de 67.000 de oameni.
    Europharm Holding, o companie mem­­bră a grupului farmaceutic Glaxo­Smith­Kline, este cea mai mare com­panie cu acţionari înregistraţi în Ma­rea Bri­tanie după cifra de afaceri în­re­gis­trată în 2015. În topul furnizat de Re­gis­trul Comerţului la solicitarea ZF nu apar companii precum British Ame­rican Tobacco (BAT) sau Voda­fone, mari in­vestitori britanici care au ve­nit însă în Ro­mânia prin intermediul unor com­pa­nii înregistrate în afara Re­gatului Unit.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Jeff Jacobson va fi noul CEO al Xerox Corporation, în urma definitivării procesului de separare

    Jeff Jacobson a fost numit de consiliul de administraţie noul CEO (chief executive officer) al Xerox Corporation, după finalizarea procesului de separare în două companii independente listate la bursă. Jacobson este, în prezent, preşedinte al diviziei Xerox Technology şi va continua să ocupe această poziţie până la definitivarea procesului de separare. 

    Pe 29 ianuarie 2016, Xerox şi-a anunţat planurile de separare în două companii independente, listate la bursă – Xerox, care va reuni business-urile de tehnologie şi externalizare a documentelor, şi Conduent, o companie de servicii de externalizare a proceselor debusiness. Procesul de separare va fi finalizat până la sfârşitul anului 2016.

    ”Jeff este un bun lider, foarte implicat în business-ul nostru şi în relaţia cu angajaţii, care are o înţelegere profundă a clienţilor. De asemenea, el deţine viziunea strategică necesară pentru a valorifica oportunităţile de pe piaţă”, a spus Ursula Burns. “În cursul celor patru ani petrecuţi la Xerox, Jeff a depus eforturi susţinute de a creşte productivitatea şi eficienţa, păstrând, în acelaşi timp, angajamentul companiei pentru inovaţie, calitate şi tehnologii de top. Graţie experienţei sale anterioare de CEO al unei companii listate la bursă, precum şi istoricului şi realizărilor sale în cadrul Xerox, atât eu, cât şi consiliul suntem siguri că Jeff este cea mai potrivită persoană pentru a conduce compania Xerox.”

    “Sunt onorat de decizia consiliului de a mă numi la conducerea uneia dintre cele mai reprezentative companii din lume şi încrezător că, împreună, vom construi un viitor prosper pentru Xerox, bazat pe managementul solid, excelenţa operaţională şi orientarea către client, care sunt deja valori centrale ale companiei. În calitate de companie independentă şi datorită transformării strategice pe care o implementăm cu fermitate, vom profita de multiplele mijloace disponibile pentru a consolida businessul de bază şi pentru a valorifica cele mai bune oportunităţi de creştere”, a spus Jacobson.

     

  • (P) 74% dintre români vor să lucreze în afara biroului, iar 40% ar alege asta chiar în locul unei măriri de salariu!

    Cu toţii ne dorim în ziua de astăzi mai multă flexibilitate care să ne dea voie să ne facem treaba de oriunde alegem, fie că este vorba de biroul de la serviciu, de cel de acasă sau că avem un job care necesită deplasări permanente. Provocarea constă însă în găsirea unei soluţii prin care angajaţii să lucreze eficient de oriunde şi să aibă încrederea că datele companiei sunt protejate în permanenţă. Fie că vor să acceseze ultima variantă a unui fişier în drum spre un client sau să se conecteze cu membrii echipei dintr-o altă locaţie, aceştia au nevoie de cele mai bune soluţii de productivitate mobilă, combinate cu protecţia şi controlul de care are nevoie orice afacere.

    Potrivit studiului efectuat de Microsoft, 74% dintre români ar prefera să lucreze în afara biroului, iar 40% dintre ei şi-ar dori asta chiar în locul unei măriri de salariu. Chiar dacă lucrează în echipă, 81% dintre angajaţi nu consideră că ar trebui să fie toţi în aceeaşi încăpere, pentru că, după cum susţin 80% dintre respondenţi, ideile bune vin şi în alte locuri decât cele legate de birou.

    Pornind de la aceeaşi idee, 43% dintre persoanele cu funcţii de conducere din companii au ajuns la concluzia că dacă angajaţii lor ar lucra remote, cheltuielile operaţionale s-ar reduce semnificativ.

    Nu în ultimul rând, 94% dintre angajaţi sunt de părere că problemele asociate cu munca la birou sunt cauzate de proceduri sau de programele în care lucrează şi cred că aplicaţiile remote sunt cea mai bună rezolvare pentru acestea.

    Ştim că fiecare zi de afaceri este o cursă continuă. Ştim că orice angajat sau antreprenor vrea să fie câştigător şi să poată lucra de oriunde în siguranţă, fără investiţii costisitoare. Star Storage vine cu soluţia optimă pentru aceste provocări. Cu pachetele Office 365 oferite la cel mai mic preţ din România orice antreprenor poate adăuga Cloud Putere afacerii sale cu zero investiţie iniţială şi astfel va fi în frunte încă din prima clipă a cursei.

    Pentru a fi permanent pe prima poziţie, protecţia datelor este inclusă. Astfel, orice afacere este ferită de riscuri şi angajaţii se pot concentra pe obiective clare, ştiind că documentele şi mail-urile lor sunt protejate cu adevărat.

    Se spune că dacă vrei să ajungi undeva repede trebuie să mergi singur. Cu siguranţă însă că orice antreprenor vrea să ajungă departe, iar pentru asta are nevoie de colaborare – va dirija întrega energie a echipei cu scopul de a obţine productivitate adevarată.

    În plus, într-o lume permanent conectată, experienţa clienţilor care interacţionează cu produsele, serviciile şi angajaţii este ceea cediferenţiază afacerile productive de cele mai puţin productive, construieşte loialitate şi menţine reputaţia. Cu pachetele Office 365 echipele au câtă mobilitate îşi doresc, sunt eficiente cu adevărat, chiar şi atunci când o idee extraordinară apare în afara biroului sau în vizită la client.

    Agilitatea în obţinerea şi dimensionarea resurselor IT transformă orice afacere într-una câştigătoare, pentru că oferă flexibilitate adevarată şi astfel angajaţii termină cursa cu mult înaintea celorlalţi.

    Office 365 Business Essential include toate elementele necesesare pentru agestiona afacerea de oriunde şi a fi permanent în faţa competiţiei cu doar 3,90 euro/lună:

    ·         1 TB de spaţiu de stocare a fişierelor

    ·         E-mail de serviciu prin Outlook, calendar şi persoane de contact cu inbox de 50 GB/utilizator

    ·         Servicii de migrare date gratuite

    ·         Mesagerie instant şi video conferinţe HD prin Skype for Business, care permite legatura în timp real cu partenerii, angajaţii şi colaboratorii;

    ·         Word, Excel şi PowerPoint licenţiat în variantă on-line, pentru rapoartele şi prezentările necesare;

    ·         Suport tehnic gratuit, oferit 24/7 de către o echipă de specialişti certificaţi Microsoft.

    Star Storage oferă şi pachetele Business şi Business Premium, fiecare dintre ele cu facilităţi superioare, astfel încât clienţii pot alege varianta care se potriveşte cel mai bine nevoilor afacerii pe care le coordonează.

    Pe lângă cel mai mic preţ din România, oferta include şi testarea gratuită a oricărui pachet Office 365 timp de 30 de zile sau trei luni gratuite pentru orice o comandă cu plată anuală plasată până la 1 iulie 2016.

    Toate acele functionalităţi din zona companiilor mari, la care antrepenorii nici nu sperau până de curând de teama costurilor, sunt acum accesibile. Star Storage îşi asumă în plus răspunderea securităţii şi a disponibilităţii permanete a soluţiei, astfel încât companiile vor aloca un minim de resurse IT şi se pot concentra pe afacerea şi clienţii proprii şi nu pe tehnologia din spate care ajută la furnizarea de servicii şi produse de calitate.

    Acum că ştiţi, cursa de mâine va fi mult mai uşoară!

    Adaugă şi tu Cloud Putere afacerii tale cu StarVault!

    Pentru detalii intră acum pe star-vault.ro!

  • Cum şi de ce să investeşti într-un start-up inovator

    Multe dintre companiile antreprenoriale care au ales să mizeze pe idei sau produse inovatoare, oferind pieţei servicii sau produse în premieră pentru România, constată că au ajuns într-o „zonă albă a finanţării“, aflată între cei 50.000 – 500.000 de euro pe care îi poate oferi un business angel şi cele 20 de milioane de euro care stârnesc interesul fondurilor de investiţii. Cum apetenţa băncilor pare şi ea destul de redusă pentru astfel de finanţări, care sunt opţiunile tinerilor antreprenori aflaţi în această situaţie?

    Intr-o dimineaţă de vineri caniculară, 100 de invitaţi şi şapte speakeri în panelul de discuţii au dezbătut, cu patos sau potolit, pe marginea subiectului propus la cea mai recentă ediţie a Business Club. Care sunt alternativele de finanţare? Care sunt interesele şi limitele pe care le descoperă antreprenorii care caută să se finanţeze şi caută capital bătând la uşa bancherilor, a fondurilor de investiţii, a platformelor de crowdfunding, a investitorilor de tip business angel? Dar dacă niciuna dintre aceste soluţii nu se potriveşte mănuşă pe nevoile unei firme, ce alternativă are antreprenorul?

    Piaţa de finanţări este captivă în sistemul bancar, în proporţie de 95%. Pe piaţă există acum, concret, prea puţin alte forme de finanţare. O caracteristică a pieţei locale este faptul că investitorii preferă să se îndatoreze mai mult, în loc să cedeze o parte din afacere; spre deosebire, în economia americană, cei care dezvoltă un proiect sunt dispuşi să cedeze o parte din acţiuni sub formă de equity.

    „De multe ori în România se discută despre finanţare, dar acest concept este unul foarte general. Include, de pildă, concepte ca equity sau debt“, spune Daniel Vişoiu, de la fondul de investiţii BAC România. Şi precizează că un start-up are nevoie de bani pentru finalizarea proiectului şi apoi pentru extindere, iar „banca n-o să vrea niciodată equity, pentru că vrea garanţii că va primi banii înapoi, nu-şi asumă niciodată riscul. Banii care reprezintă debt nu ajută un antreprenor la început de drum pentru că în schimbul lor trebuie să ofere garanţii, ceea ce înseamnă că resursele financiare vor fi blocate, nu vor putea fi folosite pentru finalizarea afacerii“, adaugă Vişoiu. În opinia lui, soluţia este ca antreprenorii să abordeze fonduri de investiţii, să folosească piaţa de capital, să se focuseze pe AeRO, o piaţă alternativă care face parte din BVB. Bani care ar fi atraşi şi ar însemna un risc asumat de investitorii interesaţi de astfel de oportunităţi.

    UN STUDIU DE CAZ CONCRET

    Un exemplu cumva atipic este proiectul Freelo, afacere dezvoltat de KEI Development, care a plecat la drum cu patru fondatori, iar acum numărul investitorilor a ajuns la 12. Freelo va fi primul centru de agrement din această regiune a Europei care va găzdui un tunel de vânt vertical, o piscină cu valuri pentru surf, o zonă de relaxare cu piscină semiolimpică, spa, restaurant gourmet, dar şi o zonă de videoproiecţie în aer liber. Investitorii şi-au făcut calculele şi din start au constatat că vor avea nevoie să atragă capital suplimentar fondurilor cu care au demarat proiectul. Construit pe o suprafaţă de 12.500 metri pătraţi, lângă Bucureşti, centrul de agrement are nevoie de o investiţie totală de 9 milioane de euro; cei 12 investitori au adus circa jumătate din această sumă – echivalentul a 12 milioane de lei.

    Atragerea capitalului necesar pentru finalizarea Feeelo, realizat acum în proporţie de 65%, se dovedeşte a fi însă destul de dificilă. Investitorii au abordat mai multe variante în care ar putea să atragă bani, abordând bancheri, fonduri de investiţii, business angels; nici atragerea de capital prin platforme de crowdfunding sau prin listarea la AeRO, piaţa alternativă a Bursei de Valori Bucureşti, nu s-a dovedit a fi o soluţie pentru Freelo. „Dificultatea finanţării este din punctul meu de vedere dată de un complex de împrejurări. Băncile preferă să finanţeze proiecte cunoscute, iar al nostru este nou şi nu este în domeniul imobiliar. Băncile vor să ştie foarte clar care este randamentul, aceasta a fost una dintre primele dificultăţi. Un alt lucru care nu ne-a ajutat deloc este contracţia momentană de pe piaţa finanţărilor din România.

    Băncile trec printr-o prioadă dificilă în acest moment, este un paradox – au bani, vor să finanţeze, însă refuză să bage bani în proiecte pe care nu le cunosc foarte bine şi de care nu sunt 100% siguri. Am avut şi o cerere cel puţin hilară din partea lor: ne-au cerut garanţii mai mari decât finanţarea cerută“, spune Andrei Ion, managing director al KEI Development. El adaugă că Freelo a fost gândit din start ca un brand pe care investitorii doresc să-l dezvolte la nivel internaţional. Ideea le-a venit pentru că au identificat o oportunitate de business, anume că piaţa de entertainment la nivel naţional şi internaţional este în continuă creştere, mai ales în ce priveşte practicarea sporturilor; tot mai multă lume alocă timp şi bani pentru practicarea sporturilor, făcând din aceasta un mod de viaţă. Experienţa din tunelul de vânt este asociată unui zbor cu paraşuta, unei căderi libere, în spaţiu controlat, un sport nou, dar practicat de tot mai mulţi oameni.

    Primul tunel de vânt, povesteşte Andrei Ion, a fost construit în anii ‘70 în America, fiind destinat antrenamentului paraşutiştilor militari; în urmă cu patru ani la nivel internaţional erau 60 de astfel de tuneluri de vânt, la sfârşitul lui 2015 erau în construcţie încă 69, acum se află în construcţie la nivel internaţional 120 de astfel de tuneluri. „Am studiat posibilitatea implementării lui în România, am constatat că românii au un apetit deosebit pentru sporturile noi şi am decis să dezvoltăm acest proiect“, explică antreprenorul succesiunea paşilor. Aveau să identifice la nivel internaţional producătorii de tehnologie şi să constate că tehnologia existentă reprezintă de fapt adaptări din domeniul aeronautic, din domeniul cercetării sau al tunelurilor de vânt orizontale. „Adaptări ce veneau automat cu anumite minusuri, atât în ce priveşte deţinătorul tunelurilor, şi mă refer la costul de mentenanţă, costuri destul de mari cu consumul de energie, cât şi din punctul de vedere al experienţei utilizatorului, care nu beneficia de toate condiţiile mai ales din punct de vedere al calităţii aerului, al temperaturii interioare“, afirmă reprezentantul KEI Development.

     

  • Ce jocuri video ne vor goli buzunarele anul acesta – FOTO, VIDEO

    Anul acesta pare a fi anul în care realitatea virtuală devine realitate, dacă-mi permiteţi această expresie. În 2016 sunt programate să fie lansate o serie de dispozitive destinate realităţii virtuale (VR), precum Oculus Rift, HTC Vive sau PlayStation VR (13 octombrie la preţul de 399 de dolari), în plus faţă de sistemele lansate deja. Cu toate acestea, încă nu există prea multe jocuri video care să fi intrat în această zonă. La E3 2016 producătorul de jocuri video Bethesda a anunţat că Fallout 4 va primi o versiune VR pentru HTC Vive, în 2017, iar norocoşii prezenţi acolo au putut testa o versiune aflată încă în dezvoltare. De asemenea, o versiune VR a fost anunţată şi pentru proaspătul lansat Doom (exact, jocul acela din anii ’90 care a fost adus la standardele actuale), dar aici nu va fi vorba chiar de o versiune jucabilă, ci mai degrabă de un filmuleţ, o dovadă a muşchiului tehnic al producătorilor.

     

    Sony aduce pentry PlayStaion VR Farpoint, un shooter a cărei acţiune are loc pe o planetă extraterestră hostilă. În plus, şi Batman trece în realitatea virtuală prin intermediul titlului Batman Arkham VR unde jucătorii vor putea „purta“ mantia liliacului.

    „Realitatea virtuală promite să ne ofere o experienţă de joc cu totul inedită şi noi credem că un joc first-person RPG este perfect pentru ca jucătorii să se scufunde în lumea virtuală. Vă spun, cu Pip-Boy-ul pe mână, cu o puşcă în mână şi să te plimbi prin lume este o experienţă de neuitat“, a declarat Pete Hines, vicepreşedinte al Bethesda.

    Dezvăluirile nu s-au oprit în ograda Bethesda; iD Software au anunţat un nou joc din seria Quake, numit Quake Champions. Tim Willits, directorul iD Software, a descris Quake Champions ca fiind „un first-person shooter pentru PC, creat pentru toate tipurile de jucători, fie că eşti nou-venit în lumea Quake sau îl joci de 20 de ani încoace. Jocul este creat pentru a fi jucat ca eSport la orice nivel“. Vom afla mai multe despre Quake Champions în cadrul QuakeCon din august.

    Dishonored 2 a fost anunţat pentru prima dată la E3 2015, dar de data aceasta cei de la Bethesda au venit cu secvenţe din joc şi cu o dată de lansare, 11 noiembrie. În Dishonored 2 vei putea să alegi să continui povestea protagonistului din prima parte, Corvo Attano, sau poţi alege un alt personaj, Emily Kaldwin, moştenitoarea tronului din Dunwall, pe care Corvo a salvat-o în jocul precedent.

    Electronic Arts şi-a prezentat jocurile video pentru platformele clasice (PC, Xbox sau PS4), precum Mass Effect, Battlefield sau Titanfall. Compania a fost zgârcită la vorbe în prezentarea Mass Effect Andromeda, dar a promis că vor fi oferite mai multe detalii la toamnă. În clipul prezentat putem întrezări, pe lângă câteva elemente de gameplay, o varietate de rase extraterestre noi şi o posibilă versiune a eroinei din joc, mai mult munca oamenilor din spatele jocului. Mass Effect a fost o serie de succes a celor de la Bioware/EA atât ca încasări, cât şi ca mod în care a fost receptat de critici. Andromeda ar fi un pas important, ce nu trebuie ratat, pentru relansarea jocului.

     

  • Povestea Clyde Cessna, fondatorul uneia dintre cele mai mari companii private de construciţie a avioanelor din lume

    Fondatorul Cessna Aircraft Company, una dintre cele mai mari companii private de construcţie a avioanelor din lume, a avut primul zbor reuşit cu aeronava construită de el însuşi în 1911, între fluviul Mississippi şi Munţii Stâncoşi, fiind prima persoană care a reuşit această performanţă.  

    În copilărie, Clyde Cessna, născut într-o familie de fermieri din Kansas, s-a folosit deseori de abilităţile sale în ale mecanicii şi de spiritul inovator pentru a îmbunătăţi maşinăriile pentru fermieri şi chiar a dezvoltat unele noi. O perioadă, până când aviaţia a început să îi ocupe tot timpul, Clyde a lucrat ca dealer de automobile.

    Pasiunea pentru aviaţie i s-a accentuat în urma participării la o expoziţie aeriană din Kansas, în 1910, fiind elementul care l-a propulsat spre viitoarea sa carieră în domeniul aviatic. Şi-a dat seama că e din ce în ce mai pasionat de avioane şi, pentru a-şi urma visul, a părăsit Oklahoma şi s-a mutat în New York, unde a lucrat o scurtă perioadă pentru Queen Aeroplane Company, unde a luat şi primele lecţii de construcţie a unei aeronave.

    În 1911 şi-a construit primul avion, un monoplan, pe care l-a numit Silverwing, iar prima sa încercare de zbor a fost eşuată. La fel şi a doua şi a treia, până la a treisprezecea, de fiecare dată zborul încheindu-se nefavorabil. În cele din urmă, la cea de-a treisprezecea încercare, Cessna a primit o mică încurajare: aeronavele sale s-au menţinut în aer pentru o scurtă perioadă de timp, înainte să se prăbuşească, aşa cum se aştepta. Într-un moment de frustrare, după accident, Cessna a exclamat furios: „Am de gând să fac acest aparat să zboare, apoi am să-i dau foc şi nu o să mai am de-a face cu avioanele!“.
    În cele din urmă, în iunie 1911, Cessna a avut primul zbor favorabil, iar mulţimile care au râs de el şi de eşecurile lui au schimbat tonul şi l-au numit „un erou îndrăzneţ“. De-a lungul timpului şi-a consolidat abilităţile de a pilota şi, în decembrie 1911, a încheiat cu succes cel mai dificil zbor de până atunci, pe o distanţă de 8 km, fiind prima persoană care a construit şi a zburat cu un avion între râul Mississippi şi Munţii Stâncoşi.

    După ce Silverwing a cunoscut succesul, Cessna şi-a încheiat socotelile cu industria de automobile pentru a-şi concentra atenţia către interesul său pentru aviaţie. Între 1912 şi 1915, Cessna a dezvoltat mai multe tipuri noi de monoplanuri, timp în care zbura de multe ori cu avionul său la diverse evenimente de vacanţă şi târguri, un efort care s-a dovedit a fi profitabil.
    În 1916 Clyde şi-a propus să construiască o nouă aeronavă pentru sezonul de expoziţie aviatică din 1917, aşa că a achiziţionat o clădire în aer liber pentru a-şi pune în aplicare planul. Fabrica a servit un scop dublu, fiind în acelaşi timp şi o şcoală de zbor pentru câţiva pasionaţi care luau lecţii de la Cessna. Cu toate acestea, în aprilie 1917, când SUA a declarat război, expoziţia din 1917 s-a anulat, iar Clyde, cu resursele strânse până atunci, a revenit la vechea sa casă din Kansas, unde şi-a reluat treburile la ferma familiei.

    În anii ce au urmat Primului Război Mondial, interesul publicului pentru zborul privat a crescut din ce în ce mai mult, fapt care l-a determinat pe Cessna, în 1925, să deschidă Air Travel Manufacturing Company, împreună cu doi asociaţi: Walter Beech şi Lloyd Stearman în Wichita, Kansas. În timpul în care Cessna a fost preşedinte, compania a devenit unul dintre cei mai importanţi producători de aeronave din SUA, succes ce poate fi pus pe seama conceptelor avansate de design a aeronavelor, care a obţinut recunoaştere internaţională pentru recorduri de viteză şi distanţă. După doi ani, Cessna a părăsit compania având în plan să îşi deschidă propria firmă, dar şi din cauza unor dispute cu cei doi parteneri ai săi. 
    În septembrie 1927, prin asocierea cu antreprenorul în aviaţie Victor Ross, Clyde a format Cessna-Ross Aircraft. În mai puţin de o lună însă, Ross s-a retras din afacere şi i-a vândut partenerului său toate acţiunile în cadrul companiei, care şi-a schimbat numele în Cessna Aircraft Corporation.

    În continuare, Cessna s-a străduit să construiască un monoplan eficient, primul model, AW, fiind finalizat aproape de sfârşitul lui 1927. Au urmat apoi CW-6, care a zburat pentru prima dată în 1928, şi DC-6, în 1929. După ce a intrat în afacere şi fiul său Eldon, a început proiectarea şi pilotarea aeronavelor de curse CR.

    În ciuda succesului modelelor noi, criza economică a dus la o scădere drastică a vânzărilor de avioane, determinând compania să intre în faliment şi să fie închisă la 1931. Totuşi, Cessna şi-a redeschis porţile trei ani mai târziu, iar în 1936 a fost vândută nepoţilor lui Clyde, Deane şi Dwight Wallace.

    După această tranzacţie, Clyde Cessna s-a reîntors la viaţa de fermier, realizând maşinării pentru agricultură. La cererea lui Deane, el a acceptat să facă parte din companie în continuare, însă doar la nivel simbolic, fără să se implice în afacere. Clyde Cessna a murit la vârsta de 74 de ani în Wichita, Kansas.

  • De ce a renunţat la slujba sa unul dintre cei mai bine plătiţi oameni din lume

    Atunci când liderIi globali ai unei companii ies din joc, anunţul de părăsire se limitează la un comunicat de presă scurt sau câteva interviuri cu mass-media. Dar, când Nikesh Arora , unul dintre cei mai bine plătiţi directori din lume, îşi anunţă plecarea de la SoftBank din Japonia lucrurile stau diferit.

    SoftBank a anunţat ieşirea lui Arora motivând diferenţele de gândire dintre Nikesh Arora şi Msayoshi Son, CEO-ul Softbank, cu privire la viitorul companiei. Pentru a lămuri situaţia, acesta a fost în direct pe Twitter răspunzând întrebărilor presei, antreprenorilor, investitorilor, a oamenilor de ştiinţă, şi a studenţilor, printre altele.

    Nu este pentru prima oară când Arora apelează la această metodă. De multe ori intră în discuţii  cu comunitatea pe site-ul de micro-blogging, răspunzând la întrebările antreprenorilor, dar şi la plângerile din partea clienţilor.