BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • De ce a cumpărat Microsoft cel mai urât joc din istorie

    Suma oferită de Nadella celor de la Mojang, de 2,5 miliarde de dolari, reprezintă una dintre cele mai mari oferite de Microsoft pentru preluarea unei companii. Împreună cu Skype, Nokia şi aQuantive, pentru care Bill Gates a plătit peste 5 miliarde de dolari, cumpărarea Mojang reprezintă una dintre cele mai mari investiţii ale Microsoft.

    Markus Persson, care trăieşte la Stockholm, a câştigat peste un miliard de dolari în urma tranzacţiei. Persson, cunoscut în lumea gamerilor sub pseudonimul Notch, era acţionar majoritar în cadrul Mojang, controlând 71% din acţiunile companiei. El are 1,8 milioane de urmăritori pe Twitter şi spune că a devenit celebru în uma succesului înregistrat de Minecraft. „Nu fac jocuri gândindu-mă că ele vor avea succes. Pentru mine nu este vorba doar despre bani“, a spus Persson.

    Markus Persson a lansat Minecraft în 2009, un joc în care utilizatorii pot construi de la clădiri la lumi întregi, la civilizaţii, folosind materiale de construcţii. La 35 de ani, Persson spune că nu a dorit să poarte responsabilitatea unui asemenea succes: „Nu vreau să devin un simbol, să fiu responsabil de un succes de asemenea proporţii pe care, sincer, nu îl pot înţelege. Eu nu sunt un antreprenor, nu sunt un CEO, sunt un simplu programator căruia îi place să-şi exprime părerile pe Twitter“, a mai spus Persson.

    Provocarea pentru Microsoft este de a creşte veniturile obţinute de Minecraft fără a distruge esenţa jocului, acea esenţă care l-a făcut atât de popular. CEO-ul Nadella încearcă să ducă Microsoft dincolo de Windows sau de programele pentru PC, într-o zonă a gaming-ului cu care compania clădită de Bill Gates nu este asociată în mod uzual. Minecraft ar putea fi, de asemenea, „biletul de intrare“ al Microsoft pe dispozitivele ce rulează Android sau iOS, fiind astfel mai aproape de concurenţii de la Apple şi Google.

    Al Hilwa, analist al IDC, consideră că Minecraft va ajuta Microsoft să se apropie de o parte dintre clienţii săi. „Jocul va crea o legătură puternică între companie şi cei care sunt clienţi prin utilizarea Xbox, dar pe care Microsoft i-a ignorat anterior“, declară Hilwa. „Acest lucru ar aduce o anumită siguranţă cu privire la viitoarele achiziţii din zona de hardware.“

    Minecraft a devenit un fenomen global la scurt timp după lansarea sa, în 2009. Jucătorii trebuie să colecteze resurse – lemn, piatră, cărbune sau oţel – pentru a construi case, castele sau oraşe întregi. Jocul a fost accesat de peste o sută de milioane de oameni, după cum a anunţat compania în luna februarie.

    Lansat iniţial doar pentru PC, Minecraft poate fi acum jucat şi pe consolele Xbox şi Playstation, precum şi pe telefoanele care rulează iOS sau Android. Conform unui studiu dar publicităţii de către Microsoft, doar utilizatorii de Xbox 360 au petrecut, în ultimii doi ani, peste 2 miliarde de ore jucând Minecraft.

    În iunie 2014, Minecraft a devenit cel mai vândut joc pentru calculator din istorie, cu 16 milioane de unităţi, depăşind World of Warcraft şi Diablo 3. Acest lucru poate fi explicat, spun specialiştii, prin faptul că Minecraft se adresează mai multor categorii de vârstă, cu precădere celor mici care nu au acces la alte jocuri. Dr. Andrew Przybylski, psiholog la Universitatea din Oxford, a declarat că jocul poate ajuta la dezvoltarea mai multor abilităţi, atât timp cât cei mici nu sunt lăsaţi să petreacă prea mult timp în faţa monitorului. El a realizat un studiu pe cinci mii de copii din Marea Britanie, cu vârste cuprinse între 10 şi 15 ani, şi a ajuns la concluzia că o oră pe zi în faţa calculatorului, în cadrul unui anumit tip de joc, îi face pe copii mai sociabili; cei care nu se bucură de această „pauză“ pot deveni hiperactivi. „Tinerii care se joacă la calculator o oră pe zi se adaptează mai bine situaţiilor sociale decât cei care nu se joacă sau cei care se joacă mai mult de trei ore pe zi“, notează raportul publicat de Przybylski.

    Pentru a juca Minecraft, utilizatorii plătesc o taxă unică atunci când instalează programul, cuprinsă între 7 şi 27 de dolari, în funcţie de platforma folosită. Interfaţa este gândită să arate retro, precum jocurile de la începutul anilor ’90, şi este realizată integral din cuburi. Din acest motiv, jocul a fost supranumit „LEGO digital“. Algoritmul realizat de cei de la Mojang generează peisaje aleatoriu, astfel încât jocul nu se termină niciodată. De asemenea, interfaţa respectă tranziţia zi-noapte, astfel încât jucătorii trebuie uneori să construiască „pe întuneric“.

    Minecraft are mai multe moduri de joc, însă cel mai popular este cel creativ – în care utilizatorii nu au limite de timp sau adversari pe care să îi înfrunte, şi astfel îşi pot da frâu liber imaginaţiei.

  • Ţara în care homosexualii sunt veneraţi iar rata violurilor este uriaşă

    În ultimii ani, în această ţară este intezis prin lege ca viitorii părinţi să afle sexul copilului, pentru că avorturile sunt foarte frecvente dacă familiile sunt sărace şi aşteaptă o fetiţă. Pentru că nu vor avea bani de zestre (dauri) şi decât să ajungă prostituată mai bine nu o nasc. Ca urmare, acum în India este un raport de 1.000 de bărbaţi la 930 de femei. Cum ţara are o populaţie de 1,5 miliarde de locuitori, un calcul sumar arată că aproape 55 de milioane de bărbaţi nu au pereche. În asta rezidă explicaţia pentru numărul foarte mare de violuri şi a faptului că în societatea indiană homosexualii sunt veneraţi în temple, apărând în poveşti mitologice.

    ”Îmbrăcaţi în saree (haine feminine), sunt peste tot – la cerşit, la colţ de stradă sau oriunde”, spune Tudor Marciş, care conduce în India Thermo Control Services and Expertise o afacere cu servicii de facility, property şi energy management pentru 40 de clădiri, în care îşi desfăşoară activitatea peste 250.000 de angajaţi.

    În ţara din celălalt capăt al lumii unde trăieşte acum 10 din 12 luni ale anului, nu există apă potabilă, iar în oraşe ca Mumbay la malul oceanului miros urât din pricina deversării apelor uzate, netratate. Într-o ţară în care nu există canalizare, ”acum sunt reclame la TV, radio şi panouri publicitare care îndeamnă la economisirea apei prin duşuri comune”, pentru că toate apele uzate sunt deversate direct în pământ. Or numai în Bangalore sunt 8 milioane de oameni.

    În plus, chiar şi acum, pentru căsătorie, femeia cumpără, cât se poate de concret, bărbatul; dacă familia sa este mai bogată decât a lui, ”el îi aparţine ei şi trebuie să facă tot ceea ce spune ea”, povesteşte Marchiş.

    În India, nivelul de educaţie este scăzut, iar masele nu au acces la şcolarizare superioară sau la servicii medicale. Într-o ţară în care câştigul mediu pe lună se plaseză în jurul a 100 de dolari, costul unei singure zile de spitalizare pleacă de la 150 de dolari. Sistemul medical este foarte bine pus la punct, dar tratamentele sunt accesibile doar celor cu bani. ”Zilele astea am pierdut un angajat. A murit pe bicicletă, în drum spre serviciu; a făcut infarct la 31 de ani”, exemplifică românul, care completează însă că societatea se schimbă acum, odată cu introducerea alimentaţiei pentru copiii care frecventează şcoala.

    ă în India contrastul este imens între traiul de zi cu zi al diferitelor pături sociale, aşa cum sunt contrastante şi mentalităţile, iar pentru a-şi ilustra ideea, românul povesteşte că diferenţele sunt ca ”între alb şi negru; gri nu prea există”. Totul este la superlativ, deopotrtrivă bogăţia şi sărăcia, în egală măsură. ”La ultima petrecere privată la care am fost, gazda a cheltuit peste 1 milion de dolari. Dar cei care serveau câştigă 100 de dolari pe lună şi dorm pe jos”.

    Iar preţurile locuinţelor pleacă de la 2.500 de dolari pe metrul pătrat şi pot ajunge până la zeci de mii, fiind atât de ridicate din cauza densităţii populaţiei (336,5 locuitori / km²) şi a cererii uriaşe, punctează Marchiş. Până la urmă, India este ţara care ca număr de locuitori (peste 1,2 miliarde) ocupă locul doi în lume, după China. Prin urmare, o casă nouă cu suprafaţă de 300 mp costă cel puţin 800.000 de dolari. În acelaşi timp, salariile pentru un muncitor necalificat ajung în India la  200 dolari pe lună. Un electrician poate primi 300 de dolari, un inginer între 500-800 de dolari lunar, iar un manager câştigă între 1.000-1.400 de dolari pe lună.

  • Alibaba, cel mai bun pariu pe viitoarea Chină

    Compania, la care Yahoo deţine o participaţie de 22,4%, ţinteşte o evaluare de până la 162,7 miliarde de dolari, care ar depăşi 95% din evaluarea indicelui Standard & Poor’s 500. Procesul ofertei publice iniţiale se apropie de faza finală, preţul urmând să fie anunţat pe 18 septembrie, iar acţiunile să fie tranzacţionate o zi mai târziu. Alibaba intenţionează să vândă 320,1 milioane de certificate americane de depozit, la un preţ de 60-66 dolari pe unitate. La nivelul superior al intervalului de preţ propus, Alibaba ar fi a treia cea mai valoroasă companie de Internet listată pe Wall Street, după Google şi Facebook.

    CHIAR ŞI LA NIVELUL SUPERIOR AL INTERVALULUI DE PREŢ, EVALUAREA ALIBABA AR FI SUB ESTIMĂRILE MEDII ALE ANALIŞTILOR DIN LUNA IULIE, DE 187 DE MILIARDE DE DOLARI. Acest fapt conferă Alibaba, cea mai mare companie de comerţ online din China, spaţiu de majorare a preţului din ofertă, pe măsura creşterii cererii din partea managerilor de fonduri în timpul întâlnirilor cu aceştia, consideră Henry Guo, analist la JG Capital.
    Alibaba ar putea tempera creşterea evaluării companiei, potrivit unor analişti, pentru a evita problemele cu care s-a confruntat Facebook la listarea din mai 2012. Analiştii respectivi anticipează că Alibaba se va evalua la 154 de miliarde de dolari, după aplicarea unui discount.

    EXPERIENŢA FACEBOOK
    Facebook a avut un preţ ţintă al acţiunilor de 104 miliarde de dolari la listarea din 2012, dar a pierdut jumătate din capitalizarea de piaţă, investitorii fiind îngrijoraţi de încetinirea creşterii şi strategia companiei pe segmentul serviciilor mobile. Ulterior, acţiunile Facebook şi-au revenit, iar pe 8 septembrie au atins pentru prima oară o capitalizare de piaţă de peste 200 miliarde dolari, obţinând acest rezultat în mai puţin timp decât i-a fost necesar principalului competitor, Google.

    Astfel, Facebook a depăşit companii vechi din domeniul tehnologiei, cum ar fi IBM, Intel şi Oracle. Totodată, reţeaua socială a întrecut Coca-Cola, Toyota sau Bank of America, în urma creşterii valorii acţiunilor cu 0,8%.

    La mai puţin de doi ani şi jumătate de la listarea pe bursă din februarie 2012, capitalizarea de piaţă a Facebook a ajuns la 200,9 miliarde de dolari, adică jumătate din valoarea competitorului Google din prezent, 400,4 miliarde de dolari. Prin comparaţie, capitalizarea Google a atins nivelul de 200 de miliarde de dolari în octombrie 2007, după oferta publică iniţială din 2004, dar a scăzut rapid, odată cu întreaga piaţă, în 2008. În decembrie 2009, Google a depăşit din nou pragul de 200 de miliarde de dolari, iar din 2012 până în prezent valoarea companiei a crescut cu peste 75%. Cele două companii concurează pe piaţa publicităţii online şi luptă pentru supremaţia pe Internet prin aplicaţiile şi serviciile oferite.

    Nivelul record al capitalizării Facebook a fost înregistrat după ce compania a anunţat că serviciul video pe care îl oferă utilizatorilor este tot mai accesat, ceea ce deschide calea către o nouă formă de publicitate contra cost, care ar creşte veniturile companiei.

    Compania deţinută de Mark Zuckerberg a cheltuit miliarde de dolari pentru a cumpăra start-up-urile care ameninţau poziţia Facebook în social media, inclusiv Instagram şi WhatsApp Messenger. Strategia companiei de a despărţi aplicaţia mobilă Facebook în mai multe aplicaţii a atras investitorii, deşi a nemulţumit mai mulţi utilizatori, care au contestat decizia Facebook de a separa chat-ul de aplicaţia principală.

    LEADERSHIPUL ALIBABA
    Listarea Alibaba vine pe fondul dezvoltării puternice a pieţei de comerţ online din China, dar investitorii trebuie să analizeze riscurile de a cumpăra acţiunile companiei din Hangzhou. Alibaba, a cărei prezenţă pe piaţă poate fi comparată cu cea a eBay şi Amazon, are un stil de guvernanţă închis şi o structură de proprietate care ar putea fi contestată de guvernul chinez.

    Alibaba şi acţionarii săi, între care Yahoo, preşedintele Jack Ma şi vicepreşedintele Joe Tsai, intenţionează să vândă acţiuni echivalente cu o participaţie de 13%. Acţiunile vor fi listate la New York Stock Exchange şi vor avea simbolul BABA.

    ”Credem un lucru, astăzi va fi greu, mâine şi mai greu, dar poimâine va fi minunat. Aşa că trebuie să muncim foarte mult pentru a supravieţui unei călătorii lungi„, a afirmat Ma în prezentarea companiei.

    Tsai urmează să vândă 4,25 milioane de acţiuni, din care va câştiga 280 de milioane de dolari, la nivelul maxim al preţului din ofertă. Ma va vinde 12,75 de milioane de acţiuni, pentru până la 841 de milioane de dolari.

    ază Garnry.

  • O tânără a renunţat la cariera ca angajată după ce i-a venit o idee ce poate ameninţa o industrie de 55 de miliarde de dolari

    Grace Choi, 30 de ani, a prezentat ideea sa la o conferinţă de tehnologie, organizată la New York în luna mai, însă ideea sa părea neverosimil de simplă; nu a câştigat competiţia dar ideea sa părea prea bună pentru a fi adevărată. Produsul ei, Mink, promite ca oricine să-şi poată produce acasă farduri şi creme de faţă, dacă are o imprimantă 3D, relatează Business Insider. Pentru asta are nevoie de o imagine colorată de pe internet, o unealtă ca Photoshop, pentru a stabili un cod pentru culoarea dorită şi o imprimantă Mink, care se conectează la un computer. Ideea sa ar putea pune în pericol industria produselor de înfrumuseţare, estimată la 55 de milarde de dolari anual.

    Deşi Choi nu a câştigat competiţia, Mink a suscitat destul interes din partea potenţialilor clienţi, stilişti de top dar şi investitori. Grace Choi şi-a petrecut ultimele luni gândindu-se cum să facă produsul accesibil pe piaţă. A decis şi că nu doreşte fonduri din partea investitorilor de risc.

    Tânăra în vârstă de 30 de ani a crescut în Brooklyn, New York. Părinţii au emigrat din Coreea, unde tatăl său lucra ca inginer de aeronautică, iar mama sa era asistentă. În New York tatăl ei a deschis un mic magazin de fructe şi legume. “Era un magazin mic, dar el este un antreprenor grozav şi am învăţat de la el o mulţime de lucruri în ce priveşte negocierile şi felul în care se fac afaceri“, spune Choi.

    În vremea facultăţii era nesigură de calea pe care să o aleagă în carieră, încercând mai multe tipuri de stagii. A lucrat ca asistentă la cabinetul unui medic, Martin Prince, care a angajat-o în ciuda faptului că nu avea niciun fel de experienţă în domeniu. El a devenit în scurt timp mentorul său, iar sub îndrumarea sa Choi a lucrat la o serie de invenţii.

    Pe vremea când era la Harvard, i-a venit ideea de a face un produs cosmetic şi a învăţat mult în ce priveşte această industrie, simţind şi că la nivel mondial cosmeticele asiatice nu sunt apreciate. “Industria produselor de machiaj face o mulţime de bani din prostii pe care le comercializează. Cer preţuri enorme pentru lucruri pe care tehnologia le oferă gratis. Aceste lucruri sunt culorile“, a spus Choi în cadrul conferinţei. Ea a testat în jur de 20 de tipuri de imprimate 3D pentru a vedea care este cea mai potrivită pentru a produce fardurile pe care le dorea.

    În acest moment, tânăra nu are angajaţi şi nici fonduri pentru a pune pe roate afacerea, deşi s-a întâlnit cu o mulţime de potenţiali investitori. Fondurile de investiţii, povesteşte ea, ar dori să producă imprimanta Mink şi să câştige bani instantaneu. Ea spune însă că este mai interesată să pornească revoluţia în domeniul frumuseţii, punând pe plan secund câştigul.

  • Şapte ani şi de la capăt. Reprezentanţii mediului de afaceri vorbesc despre adaptarea la „noua realitate economică”

    “PONDEREA MICĂ DE ACUM A AFACERILOR DIN ROMÂNIA ÎN TOPUL REGIONAL ÎNSEAMNĂ, POTRIVIT  ANALIŞTILOR, UN POTENŢIAL MAI MARE DE CREŞTERE ÎN URMĂTORII ANI, MAI ALES CĂ, AN DE AN, RITMUL ÎNREGISTRAT DE MULTINAŢIONALELE PREZENTE PE PIAŢA LOCALĂ ÎL DEPĂŞEŞTE CU MULT PE CEL AL FILIALELOR DIN ŢĂRI PRECUM CEHIA, UNGARIA ŞI POLONIA“, scria pe un ton optimist Business Magazin în 2007, într-un material în care prezenta topul celor mai puternice 500 de companii din regiunea Europei Centrale şi de Est realizat de compania de consultanţă Deloitte.

    Materialul de copertă al numărului respectiv prezenta boom-ul din imobiliare, iar primele 100 de companii din România înregistrau creşteri de 39 miliarde de euro, sau 40% din PIB. Se vorbea despre atractivitatea mediului de afaceri autohton, despre numărul mare de investitori care continuă să vină în România, despre profitul mai mare decât al celorlalte ţări din regiune şi despre perspectivele unei ţări în curs de maturizare. După şapte ani de criză, toate aceste predicţii s-au năruit, la fel ca afacerile în imobiliare. România ocupă, ca şi în 2007, locul cinci în clasamentul ţărilor din regiune, de data aceasta cu 42 de companii incluse în topul celor mai importante companii din Europa Centrală şi de Est, dominat de ţări precum Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Ucraina.

    Veniturile companiilor din România incluse în top au ajuns la o valoare cumulată de 43 miliarde de euro, nu foarte departe de valoarea de 25 de miliarde de euro pe care o aveau cele 32 de companii incluse în clasament în 2007, iar totalul veniturilor celor 500 de companii incluse în clasamentul anului 2014 este de 712 miliarde de euro. ”România este una dintre ţările care au crescut cel mai mult din regiune. În comparaţie cu peisajul aparent sumbru şi destul de auster al economiei Europei Centrale şi de Est, România a avut performanţe aproape spectaculoase: (…) 29 de companii au crescut, 16 şi-au îmbunătăţit poziţia în clasament, 11 au intrat în top şi am înregistrat cel mai mare salt la nivel regional, cu Ford“, spune George Mucibabici, preşedintele Deloitte România, la prezentarea clasamentului din acest an, pe seama unei creşteri cu aproximativ 10% faţă de anul anterior. Totuşi, cea mai mare com-panie din Europa Centrală a rămas, la fel ca în 2007, PKN Orlen (Polonia), urmată de MOL (Ungaria) şi Skoda (Cehia), Petrom, prima companie din topul românesc, ocupând abia locul 19 în regiune.

    Mucibabici este convins că cel mai important lucru pentru România este numărul de companii din top – pe măsură ce acesta creşte, ne îndreptăm spre locul patru, poziţia pe care el crede că o merităm din punct de vedere geografic şi demografic. Printre companiile recent intrate în clasament se numără Electrica (venituri de 1,16 mld. euro în 2013), Lidl România (cu venituri de 700,5 milioane de euro anul trecut) sau ADM România (642, 3 mil. euro). Clasamentul este condus de Petrom, noutatea după şapte ani fiind locul doi ocupat de Automobile Dacia, care a urcat în acest interval de timp două poziţii, pe seama cererii ridicate a Vestului pentru automobilele fabricate la Mioveni, dar şi datorită scăderii veniturilor unor companii precum Mittal Steel Galaţi şi Electrica. Ca şi în 2007, industria energiei şi a resurselor a fost un factor important în definirea  locului ocupat de România în clasament, cu venituri cumulate de 19,1 miliarde de euro.

    Cele mai dinamice continuă să fie şi în 2014 domeniile cu volume de vânzări mari, precum retailul (din cele şapte companii noi prezente în top, cinci sunt din industria bunurilor de larg consum) şi domeniile consolidate cu un număr restrâns de jucători importanţi precum telefonia, dar şi domeniile cu potenţial de export. Kaufland România a devenit cel mai puternic retailer din industria autohtonă, cu venituri de 1,6 miliarde de euro, iar Orange România a ieşit din top 10, aflându-se pe locul 228 în clasamentul general, cu venituri totale de 982,2 milioane de euro. ”Românii au un apetit ridicat pentru noi tehnologii. 30% din români sunt echipaţi în medie cu smartphone-uri, în timp ce în alte state din Vest proporţia este de peste 50-60%. În magazinele noastre, jumătate din cei care intră cumpără un smartphone. Există un mare potenţial în România„ , explică Jean-François Fallacher, CEO al Orange, încrezător în perioada care va urma. Mittal Steel Galaţi şi Dacia se aflau în 2007 aproape de locul 10 în sectorul de producţie, ţintă pe care doar Dacia a atins-o anul acesta. ArcelorMittal a acumulat în perioada 2009-2013 pierderi de 757 mil. euro, potrivit calculelor ZF,  iar cifra de afaceri a scăzut cu peste 30%, până la 837 milioane de euro. Dacia în schimb a urcat puternic în clasament, fiind a doua companie de pe piaţa autohtonă, cu venituri cumulate de 4,1 miliarde de euro şi ocupând locul 26 în topul celor 500 de companii.

    DACĂ ÎN 2007 ÎN CLASAMENTUL CELOR 50 DE BĂNCI INCLUSE ÎN TOP  EXISTAU TREI BĂNCI DIN ROMÂNIA, anul trecut numărul acestora a ajuns la şase, cu o valoare totală a activelor de 51,1 miliarde de euro, în scădere uşoară faţă de anul anterior, când suma activelor a fost de 52,1 miliarde de euro. Banca Comercială Română şi-a păstrat prima poziţie, dar Raiffeisen Bank şi Banca Transilvania au înregistrat cele mai mari creşteri. ”Acum cota de piaţă nu mai este lucrul prioritar, băncile trebuie să se uite la profitabilitate. Multe dintre acestea au ales să îşi vândă creditele neperformante şi încearcă să facă ordine, iar următoarea provocare va fi concentrarea pe relaţia cu clienţii şi pe produsele care să le îndeplinească nevoile„, potrivit reprezentanţilor Deloitte.

    ”Dacă ne uităm la Piaţa Victoriei, în afara de un Starbucks şi câteva farmacii, vedem numai bănci. Aceasta este principala problemă a sistemului bancar. Foarte puţine bănci au investit în servicii de nişă„, observă Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania, cu privire la una dintre problemele băncilor de pe piaţa autohtonă. ”România este geografia noastră. Acţionarii Băncii Transilvania nu au avut cum să decidă reducerea expunerii pe România. A fost şi o oportunitate, dar şi un război adevărat, să creşti pe o piaţă în scădere. În banking, ca şi în alte sectoare acţionarii investesc bani acolo unde câştigă bani. Când se luptă cu creditele neperformante, băncile nu au un apetit de risc, nu sunt prietenoase.“ 

    De anul viitor, băncile vor fi nevoite să îşi folosească lichiditatea, iar astfel concurenţa se va intensifica, potrivit lui Tetik: ”Vremurile în care banii se făceau uşor au trecut. Vorbim despre o imensă lichiditate în piaţă, care nu este ghidată către economia reală încă. (…) Lichiditatea trebuie folosită pentru că băncile încep să piardă bani deoarece nu folosesc această lichiditate. Reintrăm într-o perioadă de creştere, dar nu vorbim despre creşterile din perioada 2005-2006, care nu sunt sănătoase şi nici nu sunt de dorit. Dacă PIB-ul ar creşte cu 5%, iar sistemul bancar cu 50%, ar fi un sentiment de bubble“.

  • Şapte ani şi de la capăt. Reprezentanţii mediului de afaceri vorbesc despre adaptarea la „noua realitate economică”

    “PONDEREA MICĂ DE ACUM A AFACERILOR DIN ROMÂNIA ÎN TOPUL REGIONAL ÎNSEAMNĂ, POTRIVIT  ANALIŞTILOR, UN POTENŢIAL MAI MARE DE CREŞTERE ÎN URMĂTORII ANI, MAI ALES CĂ, AN DE AN, RITMUL ÎNREGISTRAT DE MULTINAŢIONALELE PREZENTE PE PIAŢA LOCALĂ ÎL DEPĂŞEŞTE CU MULT PE CEL AL FILIALELOR DIN ŢĂRI PRECUM CEHIA, UNGARIA ŞI POLONIA“, scria pe un ton optimist Business Magazin în 2007, într-un material în care prezenta topul celor mai puternice 500 de companii din regiunea Europei Centrale şi de Est realizat de compania de consultanţă Deloitte.

    Materialul de copertă al numărului respectiv prezenta boom-ul din imobiliare, iar primele 100 de companii din România înregistrau creşteri de 39 miliarde de euro, sau 40% din PIB. Se vorbea despre atractivitatea mediului de afaceri autohton, despre numărul mare de investitori care continuă să vină în România, despre profitul mai mare decât al celorlalte ţări din regiune şi despre perspectivele unei ţări în curs de maturizare. După şapte ani de criză, toate aceste predicţii s-au năruit, la fel ca afacerile în imobiliare. România ocupă, ca şi în 2007, locul cinci în clasamentul ţărilor din regiune, de data aceasta cu 42 de companii incluse în topul celor mai importante companii din Europa Centrală şi de Est, dominat de ţări precum Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Ucraina.

    Veniturile companiilor din România incluse în top au ajuns la o valoare cumulată de 43 miliarde de euro, nu foarte departe de valoarea de 25 de miliarde de euro pe care o aveau cele 32 de companii incluse în clasament în 2007, iar totalul veniturilor celor 500 de companii incluse în clasamentul anului 2014 este de 712 miliarde de euro. ”România este una dintre ţările care au crescut cel mai mult din regiune. În comparaţie cu peisajul aparent sumbru şi destul de auster al economiei Europei Centrale şi de Est, România a avut performanţe aproape spectaculoase: (…) 29 de companii au crescut, 16 şi-au îmbunătăţit poziţia în clasament, 11 au intrat în top şi am înregistrat cel mai mare salt la nivel regional, cu Ford“, spune George Mucibabici, preşedintele Deloitte România, la prezentarea clasamentului din acest an, pe seama unei creşteri cu aproximativ 10% faţă de anul anterior. Totuşi, cea mai mare com-panie din Europa Centrală a rămas, la fel ca în 2007, PKN Orlen (Polonia), urmată de MOL (Ungaria) şi Skoda (Cehia), Petrom, prima companie din topul românesc, ocupând abia locul 19 în regiune.

    Mucibabici este convins că cel mai important lucru pentru România este numărul de companii din top – pe măsură ce acesta creşte, ne îndreptăm spre locul patru, poziţia pe care el crede că o merităm din punct de vedere geografic şi demografic. Printre companiile recent intrate în clasament se numără Electrica (venituri de 1,16 mld. euro în 2013), Lidl România (cu venituri de 700,5 milioane de euro anul trecut) sau ADM România (642, 3 mil. euro). Clasamentul este condus de Petrom, noutatea după şapte ani fiind locul doi ocupat de Automobile Dacia, care a urcat în acest interval de timp două poziţii, pe seama cererii ridicate a Vestului pentru automobilele fabricate la Mioveni, dar şi datorită scăderii veniturilor unor companii precum Mittal Steel Galaţi şi Electrica. Ca şi în 2007, industria energiei şi a resurselor a fost un factor important în definirea  locului ocupat de România în clasament, cu venituri cumulate de 19,1 miliarde de euro.

    Cele mai dinamice continuă să fie şi în 2014 domeniile cu volume de vânzări mari, precum retailul (din cele şapte companii noi prezente în top, cinci sunt din industria bunurilor de larg consum) şi domeniile consolidate cu un număr restrâns de jucători importanţi precum telefonia, dar şi domeniile cu potenţial de export. Kaufland România a devenit cel mai puternic retailer din industria autohtonă, cu venituri de 1,6 miliarde de euro, iar Orange România a ieşit din top 10, aflându-se pe locul 228 în clasamentul general, cu venituri totale de 982,2 milioane de euro. ”Românii au un apetit ridicat pentru noi tehnologii. 30% din români sunt echipaţi în medie cu smartphone-uri, în timp ce în alte state din Vest proporţia este de peste 50-60%. În magazinele noastre, jumătate din cei care intră cumpără un smartphone. Există un mare potenţial în România„ , explică Jean-François Fallacher, CEO al Orange, încrezător în perioada care va urma. Mittal Steel Galaţi şi Dacia se aflau în 2007 aproape de locul 10 în sectorul de producţie, ţintă pe care doar Dacia a atins-o anul acesta. ArcelorMittal a acumulat în perioada 2009-2013 pierderi de 757 mil. euro, potrivit calculelor ZF,  iar cifra de afaceri a scăzut cu peste 30%, până la 837 milioane de euro. Dacia în schimb a urcat puternic în clasament, fiind a doua companie de pe piaţa autohtonă, cu venituri cumulate de 4,1 miliarde de euro şi ocupând locul 26 în topul celor 500 de companii.

    DACĂ ÎN 2007 ÎN CLASAMENTUL CELOR 50 DE BĂNCI INCLUSE ÎN TOP  EXISTAU TREI BĂNCI DIN ROMÂNIA, anul trecut numărul acestora a ajuns la şase, cu o valoare totală a activelor de 51,1 miliarde de euro, în scădere uşoară faţă de anul anterior, când suma activelor a fost de 52,1 miliarde de euro. Banca Comercială Română şi-a păstrat prima poziţie, dar Raiffeisen Bank şi Banca Transilvania au înregistrat cele mai mari creşteri. ”Acum cota de piaţă nu mai este lucrul prioritar, băncile trebuie să se uite la profitabilitate. Multe dintre acestea au ales să îşi vândă creditele neperformante şi încearcă să facă ordine, iar următoarea provocare va fi concentrarea pe relaţia cu clienţii şi pe produsele care să le îndeplinească nevoile„, potrivit reprezentanţilor Deloitte.

    ”Dacă ne uităm la Piaţa Victoriei, în afara de un Starbucks şi câteva farmacii, vedem numai bănci. Aceasta este principala problemă a sistemului bancar. Foarte puţine bănci au investit în servicii de nişă„, observă Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania, cu privire la una dintre problemele băncilor de pe piaţa autohtonă. ”România este geografia noastră. Acţionarii Băncii Transilvania nu au avut cum să decidă reducerea expunerii pe România. A fost şi o oportunitate, dar şi un război adevărat, să creşti pe o piaţă în scădere. În banking, ca şi în alte sectoare acţionarii investesc bani acolo unde câştigă bani. Când se luptă cu creditele neperformante, băncile nu au un apetit de risc, nu sunt prietenoase.“ 

    De anul viitor, băncile vor fi nevoite să îşi folosească lichiditatea, iar astfel concurenţa se va intensifica, potrivit lui Tetik: ”Vremurile în care banii se făceau uşor au trecut. Vorbim despre o imensă lichiditate în piaţă, care nu este ghidată către economia reală încă. (…) Lichiditatea trebuie folosită pentru că băncile încep să piardă bani deoarece nu folosesc această lichiditate. Reintrăm într-o perioadă de creştere, dar nu vorbim despre creşterile din perioada 2005-2006, care nu sunt sănătoase şi nici nu sunt de dorit. Dacă PIB-ul ar creşte cu 5%, iar sistemul bancar cu 50%, ar fi un sentiment de bubble“.

  • Valoarea de piaţă a Facebook depăşeşte 200 de miliarde de dolari

    Facebook este cotată ca a 22-a companie din lume, în spatele Verizon şi peste Toyota.

    Acţiunile reţelei sociale au crescut cu peste 9% de la sfârşitul lunii iulie, atunci când rezultatele financiare pentru al doilea trimestru au depăşit aşteptările analiştilor.

    Vânzările aferente lunilor aprilie-iunie au arătat o creştere de 61% faţă de primele trei luni ale anului. Din totalul vânzărilor, mobile advertising-ul a reprezentat peste 60%.

  • Cum arată astăzi Top 100 companii din 1994. Jumătate din industria românească a dispărut

     O treime dintre companiile aflate în topul celor mai mari 100 de jucători din industria prelucrătoare în anul 1994 sunt în prezent radiate sau au cifră de afaceri egală cu zero, iar 15 dintre acestea au cifra de afaceri mai mică de 10 milioane de dolari, arată o analiză a ZF pe baza datelor furnizate de Registrul Comerţului.

    Sloganul anilor ’90  „Noi nu ne vindem ţara“ , sub care privatizările au fost făcute prea târziu pentru ca firmele să mai poată fi salvate, a adus unele companii din industria prelucrătoare de la stadiul de fabrici complet funcţionale la „însemnări“ în istoria economică a ţării.

    Cele mai mari 100 de companii din industria prelucrătoare aveau în anul 1994 o cifră de afaceri cumulată de circa 8,6 miliarde de dolari, iar anul trecut afacerile cumulate ale companiilor din rândul celor care mai erau funcţionale au ajuns la circa 16 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La doar şase luni de la Olimpiade, Soci a devenit un oraş fantomă – FOTO

    Au trecut doar şase luni de la Jocurile Olimpice de la Sochi, însă Rosa Khutor, una din locaţiile centrale, arată ca un oraş fantomă, scriu cei de la Business Insider. Dovada vine de la fotograful rus Alexander Belenkiy, care a postat mai multe fotografii cu spaţiile abandonate.
     
    Rosa Khutor se află aproape de oraşul Krasnaia Poliana, fiind locul de desfăşurare a evenimentelor de ski şi snowboarding. Fotograful numeşte locul “lipsit de viaţă” şi notează că barurile şi restaurantele operează la doar 5% din capacitatea maximă.
     
     
    Olimpiada de la Soci a costat 51 de miliarde de dolari, iar o mare parte din aceşti bani a mers către construirea satelor olimpice şi a pârtiei de ski. Guvernul rus a mai cheltuit aproape 9 miliarde de dolari pentru un drum care leagă Krasnaia Poliana de localitatea Adler.

  • Tânărul care a înfiinţat 11 companii şi trei fundaţii non-profit până la vârsta de 17 ani: “vreau să câştig 10 miliarde de dolari şi să donez opt”

    “Îmi place să mă gândesc la mine ca fiind un antreprenor ce se întâmplă să fie adolescent” spunea Mark Bao într-un interviu acordat publicaţiei Junior Biz. El şi-a început aventura antreprenorială în clasa a cincea. A creat atunci o aplicaţie pentru calculator prin care reuşea să crească eficienţa modului în care îşi făcea temele pentru acasă şi îl ajuta să scrie referatele pentru şcoală. A copiat apoi programul pe o disketa şi l-a vândut prietenilor săi.

    A înfiinţat primul start-up în primul an de liceu. Prin Debateware.com a creat un sistem de management pentru evenimente. În cele din urmă, Mark şi partenerul său de afaceri au vândut start-up-ul celei mai mari organizaţii de dezbateri din Statele Unite ale Americii. Până la vârsta de 17 ani, lansase deja 11 companii web – din care a vândut trei şi alte trei fundaţii non-profit. Câteva dintre proiectele lui includ TickrTalk, Fundaţia Ramamamia, Classleaf şi Avecora – o reţea de tehnologie lansată în 2013.

    “Ţelul meu este să donez 80% din venituri  ajutoarelor umanitare şi cercetării. Îmi doresc să câştig 10 miliarde de dolari şi să donez opt” a declarat tânărul în interviul acordat Junior Biz.

    Bao renunţat la colegiu la 19 ani, a înfiinţat o companie de tehnologie în New York, iar apoi a plecat într-o călătorie în jurul lumii. În prezent, se află în New York şi se ocupă de cercetarea comportamentului uman, obiceiuri şi strategie.